48,874 matches
-
discuții, la care au participat scriitori, ziariști, cadre universitare, oameni de afaceri, politicieni, demnitari brazilieni etc., constituindu-se în evenimente apreciate, atât pentru nivelul dezbaterilor, cât și pentru primirea călduroasă din partea gazdei, într-un sediu atrăgător, modernizat. Mărturie a aprecierilor pozitive de care s-a bucurat ambasadorul român, din partea autorităților braziliene, pentru activitatea sa, stau cele două mari ordine braziliene "Steaua Sudului" și "Rio Branco", în gradul de Marea Cruce, ce îi sunt conferite, precum și scrisoarea, adresată la încheierea misiunii în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
deosebit de utilă în depășirea unui detaliu necesar materializării vizitei președintelui de Gaulle în România. Exprimându-i nedumerirea că partea română nu primește un răspuns precis în legătură cu data vizitei, deși ministrul de externe, precum și primul ministru român au receptat un răspuns pozitiv la invitația făcută verbal, Gilbert Perol l-a întrebat pe Dumitru Mihail dacă invitația a fost făcută și în scris. Evident această scăpare protocolară a părții române a fost urgent soluționată, dându-se curs invitației la scurt timp după trimiterea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de dezvoltare a relațiilor cu Egiptul, mai ales după vizita președintelui egiptean, A. Sadat, la Ierusalim și încheierea Tratatului de pace între Egipt și Israel. Activitatea de Consilier și Însărcinat cu afaceri a.i. în Israel a fost favorizată de atmosfera pozitivă în relațiile româno-israeliene, de faptul că România nu a rupt relațiile, în urma războiului israelo-arab, din 1967. La bunele relații au contribuit și cei peste 400.000 de evrei proveniți din România. În calitate de Ambasador, în Etiopia, după revoluție, nu a avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Geneva a situației respectării drepturilor omului în România, demonstrării disponibilității de colaborare a noilor autorități de la București pentru înscrierea în standardele internaționale în acest domeniu, încheierea cu succes a acestui proces în 2005, fiind de natură să transmită un mesaj pozitiv în cercurile internaționale de la Strasbourg și Bruxelles, care au ajutat intrării României în Consiliul Europei și, ulterior, începerii negocierilor de aderare la U.E. S-a implicat, de asemenea, personal în acțiuni, cum au fost negocierile de la Geneva pentru o soluționare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Adunării generale a O.N.U. pentru problemele cooperării economice și financiare internaționale, ale cărei lucrări s-au putut încheia prin adoptarea prin consens a tuturor rezoluțiilor prezentate. S-a demonstrat ca diplomația românească are capacitatea să exercite o influență pozitivă în armonizarea pozițiilor în chestiuni economice prin negocieri și dialog consensual între țările occidentale (țările U.E., S.U.A., Japonia) și țările în curs de dezvoltare. Ocuparea de către România a acestei poziții avansate la O.N.U. și, în general, afirmarea la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care nu împărtășea aprecierile U.R.S.S., să se desprindă de influența politică a acestui stat. Asemenea gesturi, din partea României (transmiterea unor informații confidențiale), au fost apreciate corespunzător de conducerea de atunci a Irakului și au creat condiții pentru o evoluție pozitivă a relațiilor româno-irakiene. In vara anului 1960, diplomatul român a cunoscut pe tânărul revoluționar irakian SADDAM HUSSEIN, care a încercat, în acel an, să organizeze o lovitură de stat împotriva generalului Abdel Karim Kassem, eșuată, dar reușită mai târziu, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
unde se refugiase; atunci unchiul lui SADDAM HUSSEIN, Abdel Bakr devenise președinte al Irakului; ulterior SADDAM HUSSEIN a succedat la postul de vicepreședinte al Irakului, care i-a deschis calea spre postul suprem, devenind dictator. Un moment semnificativ, cu influențe pozitive asupra relațiilor româno-irakiene a avut loc în 1972, cu prilejul vizitei la Bagdad a ministrului afacerilor externe, George Macovescu, la care diplomatul român a participat, având un impact deosebit asupra relațiilor economice și politice româno-irakiene. Vizitele efectuate, cu același prilej
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
român, să adopte punctul de vedere sirian. In anii când a fost acreditat în Republica Islamica Pakistan ca ambasador extraordinar și plenipotențiar (1974-1981), în relațiile româno-pakistaneze au avut loc o serie de evenimente importante: vizite la nivel înalt, evoluții foarte pozitive în relațiile economice, a fost extins cadrul juridic bilateral, fiind negociate și semnate la Islamabad 15 acorduri, acoperind o largă gamă de domenii. Un alt moment de memorat a constituit problema colaborării româno-pakistaneze în domeniul energiei nucleare. Se negocia intens
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în vederea stabilirii de relații diplomatice româno-saudite. Acesta a prezentat regelui saudit Saud, cu prilejul unei vizite a acestuia în Pakistan, pe ambasadorul român, recomandând regelui saudit să stabilească relații diplomatice cu România, "stat european care desfășoară o politică externă deosebit de pozitivă". Urmare a discuției cu suveranul saudit în capitala Pakistanului și cu ministrul de externe al Arabici Saudite, în orașul pakistanez Lahore, au fost întreprinse măsuri de către cele doua state, care s-au soldat cu stabilirea de relații diplomatice româno-saudite, deschiderea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mult eforturile depuse pentru realizarea unei deschideri în relațiile româno-suedeze. Multe dintre acțiunile bilaterale negociate și convenite au fost anulate. Vizita la Stockholm în anul 1993 a lui Corneliu Coposu, președintele P.N.Ț.C.D, s-a soldat cu rezultate pozitive, având un impact important asupra ansamblului relațiilor româno-suedeze. Conducerea M.A.E. de atunci avea rețineri față de modul pozitiv în care s-a acționat pentru pregătirea vizitei, ambasadorul român considerându-se, așa cum era corect, reprezentant al României, nu al unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
anulate. Vizita la Stockholm în anul 1993 a lui Corneliu Coposu, președintele P.N.Ț.C.D, s-a soldat cu rezultate pozitive, având un impact important asupra ansamblului relațiilor româno-suedeze. Conducerea M.A.E. de atunci avea rețineri față de modul pozitiv în care s-a acționat pentru pregătirea vizitei, ambasadorul român considerându-se, așa cum era corect, reprezentant al României, nu al unui partid politic, aflat la putere. Relațiile cultivate de ambasador, în cei patru ani cu autoritățile suedeze, în toate domeniile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și în C.A.E.R."; "Politica externă a României" etc., au fost prezentate la Academia Militară, Uniunea Ziariștilor, Facultatea de istorie (București), precum și în unele din capitalele reședință de județ; Dezvoltarea relațiilor de colaborare dintre România și statele latino-americane; Evoluții pozitive în viața continentului asiatic, apărute în reviste de specialitate și publicații romanești (Revista Economică; Viața Economică; Anale de Istorie, Revista de studii internaționale etc.). In anul 1984, cu prilejul unei prelegeri ținute la Uniunea ziariștilor pe teme de politica externa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
conferințe într-un mare număr de universități. În marea majoritate a acestor activități, ambasadorul Ovidiu Popescu a fost secondat de soția sa, medic stomatolog, vorbitoare și ea de franceză și engleză. Dr. Ovidiu Popescu a subliniat, în numeroase ocazii, rolul (pozitiv sau negativ) pe care poate să îl joace soția în activitatea unui diplomat. Înapoiat în țară după cei patru ani petrecuți în Statele Unite, a fost repartizat la Direcția de Analiză și Sinteză unde, pe baza telegramelor venite de la toate ambasadele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a societății românești și în mod deosebit modul de organizare și de desfășurare a alegerilor locale și generale. Impresiile împărtășite la întoarcere, inclusiv prin scrisori adresate ambasadei sau cu prilejul unor festivități populare și în discuții particulare, au fost foarte pozitive. Alte evenimente importante la realizarea cărora a contribuit activ, la unele împreună cu Misiunea permanentă a României pe lângă Comunitățile Europene, au fost vizita oficială și alte două vizite de lucru în Belgia ale președintelui României, Ion Iliescu (1993-1994); vizita oficială a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
un impuls substanțial relațiilor româno-belgiene, au facilitat aderarea României la instituțiile europene. Dezvoltarea și diversificarea relațiilor economice, crearea și intensificarea unui flux semnificativ de investiții belgiene în România au fost alte obiective majore și permanente ale conducerii ambasadei. Un impact pozitiv în revigorarea colaborării economice bilaterale (comerț, cooperare, investiții etc.) îl avea organizarea, în comun, cu camerele de comerț și industrie, în Regiunile Flamandă, Valonă și Bruxelles capitala, a unor dezbateri la care au participat delegații din România și mari firme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Problemei Naționale din București. Teza de doctorat a fost dedicată unei teme de actualitate "Social-democrația europeană în anii '70". Plecând de la premisa că Europa este leagănul social-democrației, în lucrare au fost formulate și argumentate o serie de considerații noi, realiste, pozitive asupra locului și rolului social-democrației în politica europeană, considerații menite să susțină deschiderea României spre Occident, ca o premisă pentru promovarea securității și cooperării în Europa, încă divizată în acea perioadă. A publicat numeroase studii, articole, comentarii și analize privind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
grație acestei legături speciale despre care vorbeam, posibilitatea de a privi pe Ioan Paul al II-lea deopotrivă din exterior și din interior. Nu îmi rămâne decât să îi mulțumesc domnului Nicolae Mareș pentru că s-a nimerit (în cel mai pozitiv sens al cuvântului) ca, în România, opera lui Ioan Paul al II-lea să încapă în mâinile unui om din toate punctele de vedere competent în această privință". Laurențiu Ulici, președintele Uniunii Scriitorilor din România, din cuvântul rostit la lansarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
mass-media și oameni de cultură din țara de reședință. La propunerea sa, o ziaristă de la ziarul social-democrat "Aftonbladet" a efectuat o vizită de documentare în țara noastră, în urma căreia a publicat o carte despre România. Un moment important, având influență pozitivă asupra dezvoltării ulterioare a relațiilor româno-suedeze, îl constituie vizita primului-ministru al guvernului Suediei Olof Palme în 1967 în România, deschizând o nouă etapă în relațiile bilaterale. Aceasta a avut loc la inițiativa diplomatului român în urma bunelor relații de colaborare stabilite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
problematica dezarmării, cum a fost Tratatul de interzicere a experiențelor nucleare din 1963, urmat de o serie de acorduri privind reducerea armamentelor clasice și nucleare, respectiv, de nedisiminare a acestora din urmă. Acest climat propice a înlesnit obținerea de rezultate pozitive și în raporturile intergermane, îndeosebi după venirea la putere în R.F. Germania a marii coaliții U.C.D./U.C.S. P.S.G. (1966 1969), apoi a coaliției social-democrat-liberale (1969 1982). A contribuit, prin contactele sale diplomatice cu oficialitățile și reprezentanții statelor gazdă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
semnatarii recunoșteau, în esență, situația de facto a orașului și se angajau la respectarea acesteia. În activitatea sa diplomatică, a folosit benefic acțiunile și inițiativele României de dezvoltare a relațiilor bilaterale și de îmbunătățire a climatului internațional. De un ecou pozitiv s-a bucurat stabilirea de relații diplomatice între România și R.F. Germania, în iulie 1967 și transformarea în ambasade a reprezentanțelor comerciale ale acestora, care își desfășurau activitatea încă din 1963. Acest act nu a fost bine primit la Moscova
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Uniunea Europeană. A acționat pentru promovarea unor bune relații cu reprezentanții autorităților și ai partenerilor de afaceri, reușind de fiecare dată când relațiile reciproce treceau prin momente dificile din cauza unor probleme de plăți, restricții cantitative ș.a. să se ajungă la rezultate pozitive. A acționat pentru obținerea din partea R.F. Germania a unor credite avantajoase, uneori chiar fără dobândă. În doi ani consecutiv, după 1989, R.F. Germania a livrat României importante cantități de energie electrică, în mod gratuit. A contribuit la acțiunile care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
astfel: „Economia unei țări depinde de modul de conducere și eficiența companiilor sale. Astfel, eficacitatea cu care consiliile lor de administrație își îndeplinesc responsabilitățile determină poziția competitivă a Marii Britanii. Aceste consilii trebuie să fie libere să-și conducă, în mod pozitiv, companiile, dar să-și exercite această libertate într-un cadru de responsabilitate eficace. Aceasta reprezintă esența oricărui sistem de guvernanță corporativă”. (Paragraf 1.1)23 În lume se constată un proces de globalizare, iar guvernanța corporativă este unul dintre factorii
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
social este dispersat la o mulțime de acționari care se interesează preponderent de dividende. Acționarii sunt „agresivi și revoluționari” în sensul accelerării implementării politicilor eficace, fiind predispuși pentru reorganizarea rapidă a subdiviziunilor neprofitabile și finanțarea unor noi activități profitabile. Elementul pozitiv al acestui model este asigurarea mobilității investițiilor și plasării lor din domeniile neeficiente și aflate în stagnare în cele care se dezvoltă eficace. O latură negativă a acestui model este focalizarea excesivă asupra profitabilității în detrimentul dezvoltării și implementării strategiilor de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
acordat unei țări, în opinia Standard & Poor’s, se realizează prin analiza țărilor din punct de vedere al sprijinului acordat din partea statului, în ceea ce privește conducerea corporativă, având în vedere că nivelul de conducere al unei țări poate afecta în sens diferit, pozitiv sau negativ, practicile de conducere corporativă de la nivelul microeconomic, prin evaluarea următoarelor elemente: • infrastructura legislativă se referă la mediul reglementărilor de specialitate în domeniu stabilit pentru asigurarea unei conduceri corporative bune, respectiv: cadrul legislativ general aplicabil conducerii corporative, modul de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
contabile, care diferă de la o țară la alta în privința practicilor de afaceri. Spre exemplu, Standard & Poor’s consideră implementarea standardelor de contabilitate (IAS urile) și standardelor de raportare financiară (IFRS-urile), recunoscute internațional, realizată și în România, ca o caracteristică pozitivă; 47 Laura Buzatu, Piața de capital în România, identificarea unor căi și oportunități de creștere și diversificare a acesteia, teză de doctorat, conducător științific prof. univ. dr. Alexandru Puiu, ASE, București, 2004, adaptare și prelucrare de la pp. 150-160. Capitolul 1
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]