2,533 matches
-
convinsă că în seara asta ai să naști. - Imposibil. Mai e până la 10 martie. Iar în seara asta trebuie să mergem la o petrecere. - Mda. Petrecere, petrecere, dar de botez. și de botez a fost. M-au trimis alături la prăvălia lui Remizov de-am cumpărat câteva sticle de rachiu tare, pentru dezinfecție, fiindcă spirt nu se găsea. Chinurile facerii au durat până spre dimineață când baba, care nu știa românește a spus:"O! u vas malicic est", adică, aveți un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
iar între camere era intrarea în bucătărie unde soba, la intrarea cuiva, primenea zecile de șoareci care aveau interese acolo. Când dădeai foc la sobă, parte din ei fugeau, ceilalți, refăceau scenele autodafeurilor. Sala de clasă era în localul unei prăvălii. Aveam 18 elevi așezați în bănci, câte șase, ordine numerică mereu risipită de dorința unuia sau altuia de a ieși afară. De multe ori eram vizitați de medicul de circumscripție, Sebastian Ionescu, mereu atent și grijuliu cu cei mici. Între
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și, din această cauză, limba vorbită în Slobozia era limba ruteană, limbă ce a dăinuit până prin anul 1950. Tot cam pe atunci au mai venit și circa 12-20 de familii de nemți, poloni și evrei, care au făcut mori și prăvălii, ori crâșme. Nu mult de la Unirea Principatelor, Cuza a dat ordin pentru reforma administrativă și prin lege, în locul isprăvniciilor și a ocoalelor s-a format satul, unitatea administrativă cea mai mică. Comuna era formată din două sau mai multe sate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cei mai mulți își arau ogorul cu vaca pusă la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
încăperi suficiente pentru sala de consultații, staționar, punct farmaceutic, casa de nașteri, iar la etaj locuință pentru medici. Doctorul Valentin Șaramet specialist în pediatrie, recent absolvent al Facultății de Medicină din Iași, a ocupat o cameră. Cooperativa de consum deschide prăvălii ale cooperativei în fiecare sat și face achiziții de produse agricole, în special păsări, ouă și porcine. Vânzătorii aveau un plan de a achiziționa produse agricole, plan ce trebuia îndeplinit, iar cei ce depășeau planul erau evidențiați și propuși la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
puteau să urmeze liceul sau facultatea și chiar la încadrarea lor în câmpul muncii nu puteau fi primiți. La fel și odraslele clerului ortodox. Chiaburii au fost declarați de cei ce conduceau comuna după criteriul: toți acei ce au avut prăvălie, cazan de făcut țuică, moară, darac, batoze, tractoare, au folosit sau folosesc forța de lucru străină, sunt categorisiți chiaburi. Neachitarea cotelor era considerată ca sabotaj al economiei naționale și pedepsită cu ani grei de închisoare și deportare la „canal”. În
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de 5-8 ha. Secretarii de partid din cele trei sate, împreună cu cel de la centru, de ce să nu aibă și comuna Hlipiceni chiaburi? Legea de categorisire a fost aplicată fără descernământ ci mot-a-mot. E drept că au avut, unii din ei prăvălie în sat, dar n-o mai au; alții din cauză că se ocupau cu creșterea albinelor plăteau sau dădeau în parte suprafața de teren ce o dețineau, cazul fraților Anton și Radu Primus. Unii hlipicenari ce atunci au avut funcții au făcut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și, din această cauză, limba vorbită în Slobozia era limba ruteană, limbă ce a dăinuit până prin anul 1950. Tot cam pe atunci au mai venit și circa 12-20 de familii de nemți, poloni și evrei, care au făcut mori și prăvălii, ori crâșme. Nu mult de la Unirea Principatelor, Cuza a dat ordin pentru reforma administrativă și prin lege, în locul isprăvniciilor și a ocoalelor s-a format satul, unitatea administrativă cea mai mică. Comuna era formată din două sau mai multe sate
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cei mai mulți își arau ogorul cu vaca pusă la plug, de multe ori „în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
încăperi suficiente pentru sala de consultații, staționar, punct farmaceutic, casa de nașteri, iar la etaj locuință pentru medici. Doctorul Valentin Șaramet specialist în pediatrie, recent absolvent al Facultății de Medicină din Iași, a ocupat o cameră. Cooperativa de consum deschide prăvălii ale cooperativei în fiecare sat și face achiziții de produse agricole, în special păsări, ouă și porcine. Vânzătorii aveau un plan de a achiziționa produse agricole, plan ce trebuia îndeplinit, iar cei ce depășeau planul erau evidențiați și propuși la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
puteau să urmeze liceul sau facultatea și chiar la încadrarea lor în câmpul muncii nu puteau fi primiți. La fel și odraslele clerului ortodox. Chiaburii au fost declarați de cei ce conduceau comuna după criteriul: toți acei ce au avut prăvălie, cazan de făcut țuică, moară, darac, batoze, tractoare, au folosit sau folosesc forța de lucru străină, sunt categorisiți chiaburi. Neachitarea cotelor era considerată ca sabotaj al economiei naționale și pedepsită cu ani grei de închisoare și deportare la „canal”. În
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de 5-8 ha. Secretarii de partid din cele trei sate, împreună cu cel de la centru, de ce să nu aibă și comuna Hlipiceni chiaburi? Legea de categorisire a fost aplicată fără descernământ ci mot-a-mot. E drept că au avut, unii din ei prăvălie în sat, dar n-o mai au; alții din cauză că se ocupau cu creșterea albinelor plăteau sau dădeau în parte suprafața de teren ce o dețineau, cazul fraților Anton și Radu Primus. Unii hlipicenari ce atunci au avut funcții au făcut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
documentele vechi, conform cărora evreii aveau dreptul de a cumpăra proprietăți În orașe, a ține moșii În arendă. A adus În discuție Codul lui Calimachi (1817), În care era trecut faptul că: „jidovii au dreptul să cumpere case și dughene (prăvălii) În orașe”. Într-un alt document din 1830, În care erau reluate ideile din ofisul lui Alexandru Moruzi din 1804 se prevedea: „În privința necuviinței ce rezultă din Înrâurirea jidovilor ar avea stăpânire asupra creștinilor să se Împiedice de la anul viitor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
câștige dreptul la Încetățenire. La 16 noiembrie 1897, În timpul unei Întruniri organizată de evrei pentru a protesta contra proiectului Berindei o parte a studențimii a pătruns În sală și a declanșat un scandal, urmat de bătăi și de distrugerea unor prăvălii evreiești din zona cartierelor Lipscani, Văcărești și chiar de pe Calea Victoriei. În duminica următoare au avut loc alte tulburări Îndreptate Împotriva redacției ziarului „Lumea Nouă” a socialistului Vasile Morțun, care ceruse intervenția poliției. Dar poliția a fost atât de ineficientă, Încât
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de parcă am fi în Place Pigalle. Ne-am civilizat corespunzător aspirațiilor guvernamentale. * Orașul este "amestecat". Magazine luminate ostentativ cu vitrine de cristal și uși moderne, alături de altele, rămase, încă în urmă, luminate palid, cu becuri anemice, care sunt identice cu prăvăliile copilăriei mele, unde se vindeau, vorba lui Topârceanu, fitil de lampă și covrigi. Prăvăliile copilăriei mele erau totuși, pentru mine, niște locuri fermecătoare. Când deschideai ușa se auzea un clinchet de clopoțel care mă fascina. Pe urmă, erau mirosurile... Stăruia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
amestecat". Magazine luminate ostentativ cu vitrine de cristal și uși moderne, alături de altele, rămase, încă în urmă, luminate palid, cu becuri anemice, care sunt identice cu prăvăliile copilăriei mele, unde se vindeau, vorba lui Topârceanu, fitil de lampă și covrigi. Prăvăliile copilăriei mele erau totuși, pentru mine, niște locuri fermecătoare. Când deschideai ușa se auzea un clinchet de clopoțel care mă fascina. Pe urmă, erau mirosurile... Stăruia, în aer totdeauna, o odoare de scrumbie sărată și de gaz. Și, pe urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
urmă, erau mirosurile... Stăruia, în aer totdeauna, o odoare de scrumbie sărată și de gaz. Și, pe urmă, acolo găseai totdeauna niște "tocuri" (cine mai folosește cuvântul... nici "condeiul" nu mai este la modă, nici sticla de lampă). Despre aceste prăvălii se poate scrie o carte în care mirosurile să fie personajul principal. O geografie a unui spațiu, cu aceste personaje care conduc de la o idee la alta, de la o nostalgie la alta. S-au scris cărți cu acest subiect. * În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cimitire (acelea însă reci, pe faianță, acestea, pe carton tare, mai calde, mai vii), te duc în același trecut, sufletește așteptat. Acolo întâlnești un trecut frumos ca o zi perfectă de toamnă. Când am ocazia, întârzii într-o astfel de prăvălie, deschisă tocmai unde nu mă așteptam, în centrul unui târg de munte, frecventat de numeroși "întreprinzători comerciali" contemporani. Era acolo, pe vremea lui Ceaușescu, o marochinărie care avea o firmă cu adevărat extraordinară: "Atelier la comandă, confecționăm genți diplomat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
celorlalte instituții, un rol social major, pornind tocmai de la eșecul pe care l-au avut societățile moderne în combaterea problemelor sociale atunci când au respins ajutorul instituțiilor ecleziastice. O lucrare care arată diversitatea problemelor cărora le dădea deosebită importanță este Istoricul Prăvăliei Românești din Cernăuți, (1906), N. Cotlarciuc fiind vicepreședinte al proaspăt înființatei Prăvălii. Prăvălia Românească avea ca scop „o lucrare culturală, crescând comercianți români care să fie în stare a-și deschide în fiecare sat câte o prăvălie românească”. La această
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
l-au avut societățile moderne în combaterea problemelor sociale atunci când au respins ajutorul instituțiilor ecleziastice. O lucrare care arată diversitatea problemelor cărora le dădea deosebită importanță este Istoricul Prăvăliei Românești din Cernăuți, (1906), N. Cotlarciuc fiind vicepreședinte al proaspăt înființatei Prăvălii. Prăvălia Românească avea ca scop „o lucrare culturală, crescând comercianți români care să fie în stare a-și deschide în fiecare sat câte o prăvălie românească”. La această dată, își semna opera „amannensis i. r. la Universitate și diacon catedral
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
au avut societățile moderne în combaterea problemelor sociale atunci când au respins ajutorul instituțiilor ecleziastice. O lucrare care arată diversitatea problemelor cărora le dădea deosebită importanță este Istoricul Prăvăliei Românești din Cernăuți, (1906), N. Cotlarciuc fiind vicepreședinte al proaspăt înființatei Prăvălii. Prăvălia Românească avea ca scop „o lucrare culturală, crescând comercianți români care să fie în stare a-și deschide în fiecare sat câte o prăvălie românească”. La această dată, își semna opera „amannensis i. r. la Universitate și diacon catedral”. Este
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
importanță este Istoricul Prăvăliei Românești din Cernăuți, (1906), N. Cotlarciuc fiind vicepreședinte al proaspăt înființatei Prăvălii. Prăvălia Românească avea ca scop „o lucrare culturală, crescând comercianți români care să fie în stare a-și deschide în fiecare sat câte o prăvălie românească”. La această dată, își semna opera „amannensis i. r. la Universitate și diacon catedral”. Este de remarcat și faptul că a îngrijit, prelucrat și completat Liturgica Bisericei Ortodoxe pe care a scos-o într-o ediție nouă, în 1926
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Câștigarea pâinii cu propria muncă În timpul vacanțelor școlare de vară și pentru o bună parte a anului 1885, a contribuit și Giovannino la susținerea familiei. Și-a găsit de lucru făcând-o pe curierul pe lângă un librar, care își avea prăvălia în împrejurimile casei sale. A îndeplinit această muncă, pe sărite și la diferiți patroni, timp de vreo trei ani. Prima oară a fost licențiat după numai un an. Se pare că băiețașul, văzându-și patronul absorbit întru totul de activitatea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în împrejurimile casei sale. A îndeplinit această muncă, pe sărite și la diferiți patroni, timp de vreo trei ani. Prima oară a fost licențiat după numai un an. Se pare că băiețașul, văzându-și patronul absorbit întru totul de activitatea prăvăliei și îndeosebi apatic față de practica religioasă, i-ar fi amintit mustrarea evanghelică: «La ce i-ar folosi cuiva să câștige lumea întreagă, dacă mai apoi și-ar pierde sufletul?». Stăpânul magazinului, puțin surprins și oarecum deranjat e acea dojană inocentă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ultimul an școlar erau destinate să sfârșească rău. De fapt, a fost lăsat la compunere și aritmetică. Dar nu s-a prezentat la examenele din toamnă, întrucât contribuția sa la întreținerea familiei devenise de-acum tot mai necesară. Băiat de prăvălie Giovannino a revenit să o facă pe zilierul în prăvălia de mărunțișuri din Calea Cavour, care între timp își schimbase patronul și sediul. Ducea comenzile clienților și punea în ordine ramele de tablouri și cornierele. Puținul mărunțiș pe care îl
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]