39,397 matches
-
fost învățat să mă încred în realitățile strict logice și materiale, am anumite rezerve... Arm îl privi cu indulgență, ca pe un copil care își ignoră propria ignoranță. Dragul meu Bart, cuviosul Serafim Alexandru a învățat această rugăciune și a practicat-o, dar nu știu la ce treaptă a ajuns el. Știu însă că a primit la Athos încuviințare să o explice credincioșilor și să îi îndrumeze pe această cale, care este calea apropierii de Dumnezeu. Ca orice practică spirituală, și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
pe care o voi tăia. Am nevoie de liniște și de izolare. Îmi imaginez că după treapta a treia încep să circule niște energii prin tine și de aceea trebuie să ai un îndrumător... Este o lucrare grea, nu se practică nici în toate mănăstirile, de aceea cuviosul Serafim Alexandru nu este privit cu ochi prea buni. Totuși, el a găsit înțelegere la Cernica, unde i-au dat și lui o chilie călugărească și unde poate fi găsit, când nu este
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
oameni o practică?! Câți oameni au auzit măcar de Rugăciunea lui Iisus în inimă?! Faptul că te naști sau că ești botezat într-o religie nu înseamnă că ești și mântuit, ci că ai o șansă în plus. Ortodoxia se practică, și atunci când practici apar și acele haruri pe care unii le numesc calități paranormale, virtuți cu care sunt dăruiți sfinții: palmă tămăduitoare, levitație, înțelepciune... Dumnezeu unește, iar preoții se folosesc de El, o necăji Bart, deși în sinea sa era
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
-i drept, în ordine cronologică, a treia nevastă a domnului Mandache, fost director în Ministerul de Externe pe relația Vest. Cucoana avea în orice caz un aer foarte tineresc, secretul ei constând în exercițiile de gimnastică specială pe care le practica cu regularitate la un club de fitness din Herăstrău, în creme și alifii miraculoase provenite de la antipozi și în dieta vegetariană ținută cu multă strășnicie. Camelia era replica fidelă a mamei sale, iar de la tatăl ei moștenise limbajul diplomatic și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
locală. Sistemul de transferuri, subvenții sau credite bugetare trebuie să urmărească o adaptare sporită la nevoile locale, să contribuie la consolidarea libertății de decizie a autorităților locale și la formarea unui cadru favorabil inițiativei locale. În România postdecembristă s-a practicat vreme de 20 de ani o centralizare bugetară excesivă, ce limitează drastic gradul de autono-mie financiară, oscilând între 20% 30% de la un an la altul. În același timp, practica subvențiilor din bugetul central a fost grevată de birocrație și corupție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai mare în statele federale (Germania, Elveția, SUA ș.a.). În aceste state și nivelul intermediar (counties, departements etc.) are puteri mai slabe decît în țările cu organizare ierarhică (Franța, Italia, Spania, chiar Marea Britanic s.a.). În țările scandinave, în pofida descentralizării practicate în mod tradițional și prevăzute în Constituție, Guvernul deține importante atribuții de control direct asupra nivelurilor inferioare. În multe țări, regionalizarea a constituit un prim pas către decongestionarea puterii statale, către apariția și extinderea conceptului de self-government. Din punct de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de către Stat reprezintă o dilemă serioasă în economiile mixte guvernate de principii democratice. 3) Un criteriu de determinare a politicilor publice este definirea activităților de interes public. Pe măsura creșterii complexității societăților, democrația directă a devenit tot mai greu de practicat, de aceea votul ca mijloc de exprimare a interesului public a fost înlocuit de sistemul democrației reprezentative. J. Bentham definea interesul public ca fiind acțiunea producătoare de cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de oameni. Totuși, determinarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inflației sau a schimbărilor tehnologice. În ce privește rata rentabilității, la stabilirea ei trebuie să se aibă în vedere faptul că întreprinderea publică să poată atrage capitalul necesar finanțării unor noi capacități, sau modernizării celor existente. În ce privește prețurile diferențiate, ele se pot practica atunci cînd costurile serviciilor publice respective diferă pe categorii de utilizatori, zone de activitate și intervale de timp, sau cînd consumatorii au elasticități diferite ale cererii, deci piața este segmentabilă pe categorii omogene de consumatori. Acolo unde prețurile nu acoperă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mînă spală pe alta și amîndouă spală obrazul", dar măcar în abstract au pe cine da vina. Neîncrederea în sectorul privat a fost alimentată și de eșecul multor întreprinderi private puse să funcționeze în regim de prețuri administrate și să practice protecție socială. Fenomenul este cu atît mai marcant în țările ex-comuniste, unde încă predomină o mentalitate etatistă amăgitoare, dar pronunțată, pătrunsă pînă foarte adînc în subconștientul colectiv. La fel de periculos, dacă nu chiar mai mult, este monopolul privat în domeniu. Menținerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
impozitul asupra capitalului este fondat pe stocul averilor unui individ sau firmă. Dar mărimea sa variază funcție de valoarea patrimoniului; impozitul pe venit se raportează la fluxul anual de resurse. El poate fi proporțional sau progresiv. În acest ultim caz, se practică tranșe de venit, cu rate de impozitare diferite. Cu cît venitul este mai ridicat, cu atît rata marginală de impunere crește; drepturile din accize și alte forme de impozite pe cheltuieli, pre-cum vechea taxă pe cifra de afaceri, sau actualul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
efectele exter-ne și bunurile colective. 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă În activitățile în care randamentele rămîn crescătoare pentru o anumită scară de producție, conform mărimii pieței de satisfăcut, tinde să se instaleze un monopol natural. Acesta practică un preț superior costului marginal și se îndepărtează de optimul lui Pareto. Această situație conduce adesea Statul să naționalizeze monopolul, cu scopul de a evita efectele sale perverse în alocarea resurselor. Statul, care nu caută să-și maximizeze profitul, poate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un preț superior costului marginal și se îndepărtează de optimul lui Pareto. Această situație conduce adesea Statul să naționalizeze monopolul, cu scopul de a evita efectele sale perverse în alocarea resurselor. Statul, care nu caută să-și maximizeze profitul, poate practica prețuri la nivelul costului marginal, dar în acest caz întreprinderea publică administratoare va realiza o pierdere ce trebuie finanțată. Cum? Prin subvenționare de la buget. Intervenția Statului nu este, deci, neutră pentru restul economiei, pentru că mobilizarea resurselor necesare se poate face
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
și dacă se operează o prelevare asupra veniturilor provenite din muncă. Distorsiunilor introduse prin intervenția Statului în alocarea resurselor vine să li se adauge faptul că, chiar în absența unei asemenea intervenții, anumite sectoare și anumite întreprinderi sunt determinate să practice prețuri diferite de costul marginal. Existența unor distorsiuni inevitabile împiedică atingerea unui optim de prim rang (adică o situație în care optimul lui Pareto este atins în toate activitățile). Trebuie deci căutate condițiile unui optimum de rang secund, care limitează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
tot atîtea dificultăți de surmontat în coordonarea eficientă a dezvoltării regionale europene. În țările asiatice (Japonia, Coreea de Sud ș.a.) planificarea dezvoltării regionale a fost mult mai lejeră, principalul indicator utilizat fiind venitul minim pe locuitor. La polul opus, țările comuniste au practicat, pînă la implozia sistemului o planificare de comandă și o centralizare și redistribuire forțată, dezvoltarea fiecărei regiuni fiind parte a uplanului național unic", politică ce a distrus spiritul liber întreprinzător, mecanis-mele pieței, autonomia locală și solidaritatea comunitară, virtuți fără de care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
3) Împărțirea impozitelor stabilite pe aceleași surse (baze), ratele fiind stabilite de autoritatea locală; 4) Practicarea de baze de impozitare separate pentru bugetul central și cel local, veniturile obținute utilizîndu-se distinct; 5) Împrumuturi ale colectivităților locale. Măsura în care sunt practicate cele cinci modalități de finanțare depinde de gradul de autonomie și de condițiile specifice ale fiecărei colectivități. Oricum ar fi ele, însă, utilizate, rezultă că autonomia fiscală a autorităților locale nu poate fi decît limitată. De cele mai multe ori, acestora li
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un efect pervers destul de clasic: reglementarea a făcut ca în sectorul public, corporația instalatorilor electrici să reușească să instaureze reguli relativ stricte pentru a accede la această profesie, ceea ce i-a permis să limiteze numărul de ofertanți și deci să practice prețuri mai ridicate. Cum piața este un proces de selecție, ea elimină cîțiva solicitanți potențiali, care-și fac singuri tot felul de lucrări de electricitate la domiciliu, cu consecințele pe care ni le putem imagina în termeni de incendii sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
lui Stigler, arătînd că, pentru a înțelege situația, este suficient să considerăm că actorii economici pot utiliza reglementarea pentru a dobîndi o avuție suplimentară. În mod logic, fiecare corporație se va constitui într-un grup de presiune (lobby) și va practica o politică de prădător, adică de exploatare sistematică a reglementării pentru a-și ameliora propria situație. Din această perspectivă, oamenii politici sunt niște prăzi autoconsimțite, niște marionete în serviciul cutărui sau cutărui interes particular. Această constatare a făcut ca legislația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
demobilizăm personalul. 6.2.2. Prețuri diferențiate și subvenții Cazul transportului aerian ne poate ajuta să înțelegem chestiunea eficienței, dar și pe cea a echității. Cu ani în urmă, cînd compania Tarom dispunea de un monopol pe liniile interne, ea practica un buget comun, liniile mai rentabile compensînd pierderile de pe liniile mai puțin rentabile, exploatate pentru rațiuni de "serviciu public". După apariția concurenței, o astfel de operațiune e din ce în ce mai puțin posibilă și, pentru a evita deficitele, a trebuit ca anumite zboruri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
servicii particulare degajînd o marjă semnificativă de profit, sau de a atrage spre ea o parte din surplusul reținut de anumiți utilizatori. Astfel, diversificănd și raționalizînd sistemele de tarifare a electricității, telefonului, transporturilor aeriene sau feroviare, întreprinderile în chestiune pot practica reale politici comerciale, sursă de dinamism intern, fondat pe calitate și venituri crescute. Astfel, diferențierea tarifară, fără a fi un panaceu, se prezintă ca un levier pentru a concepe serviciul public într-o altă manieră. Ideii unui serviciu public echitabil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
care identitatea feminină este dată de prenume. Preferința pentru prenumele feminin se manifestă în combinarea, considerată neelegantă, dar foarte răspîndită, a acestuia cu termenul de politețe (coana Anica, doamna Mihaela), despre care scria laudativ Heliade Rădulescu și pe care o practică constant serviciile de taxi bucureștene (orice clientă poate face un test comunicativ care nu dă greș: dacă operatoarei i se furnizează prenumele și numele, va transforma automat formula în "doamna + prenume"). Oricît ar fi de justificată cultural și de înrădăcinată
Bibliografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8052_a_9377]
-
prostituate pentru a arăta comportamentul abuziv al polițiștilor asupra femeilor, care prin ceea ce fac, sunt vulnerabile. Doi polițiști de la Secția 3, din Capitală, au bătut-o și terorizat-o psihic. Cei doi au amenințat-o că dacă nu mărturisește că practică prostituția sau dacă nu le dă mită o să-i "tragă o bucată de o să cadă în cap". Mai mult, unul dintre polițiști a încătușat-o pentru câteva minute și i-a refuzat dreptul de a da un telefon. Durata și
Prostituatele abuzate de proxeneți și poliție își cer drepturile pe 17 decembrie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80534_a_81859]
-
sex, ocazie cu care a dezbrăcat-o complet, smulgându-i îmbrăcămintea și lenjeria intimă. "ARAS desfășoară acțiuni de prevenire HIV încă din 1992, însă din 2000 desfășurăm un program destinat prevenirii riscului de infectare cu HIV în rândul persoanelor care practică prostituția. Însă am văzut că există discriminări și abuzuri și aveam sentimentul că nu reușim", a spus Liana Velica. Femeile care practică prostituția "se tem să depună plângere". De ce se tem? Tocmai pentru că sunt abuzate chiar de autorități. Potrivit studiului
Prostituatele abuzate de proxeneți și poliție își cer drepturile pe 17 decembrie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80534_a_81859]
-
1992, însă din 2000 desfășurăm un program destinat prevenirii riscului de infectare cu HIV în rândul persoanelor care practică prostituția. Însă am văzut că există discriminări și abuzuri și aveam sentimentul că nu reușim", a spus Liana Velica. Femeile care practică prostituția "se tem să depună plângere". De ce se tem? Tocmai pentru că sunt abuzate chiar de autorități. Potrivit studiului celor două organizații 32% dintre prostituatele, aflate în programul de prevenire, au rămas fără prezervative după ce le-au fost confiscate de cei
Prostituatele abuzate de proxeneți și poliție își cer drepturile pe 17 decembrie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80534_a_81859]
-
abuzate chiar de autorități. Potrivit studiului celor două organizații 32% dintre prostituatele, aflate în programul de prevenire, au rămas fără prezervative după ce le-au fost confiscate de cei care se ocupă cu ordinea publică. Concret, seară de seară, femeile care practică prostituția au parte de: injurii, amenzi, confiscarea prezervativelor, bătăi, violuri. Răspândirea infectării cu HIV este astfel favorizată. Mai mult, 48% dintre ele au fost bătute de clienți, proxeneți, dar și de autorități. Chiar dacă 46% dintre ele doresc pedepsirea în continuare
Prostituatele abuzate de proxeneți și poliție își cer drepturile pe 17 decembrie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80534_a_81859]
-
bune intenții ar investi în substanța acestuia. Mai ales că vocația lor esențială este alta: Zdenka, o fină și sensibilă violonistă, promotoare ferventă a muzicii contemporane cehoslovace; Vaclav, un pictor cu accente monumentale care, în viziunea criticului american George Kubler, practică un fel de "Shape of time", ca un lanț de relații conștiente între lucrări distanțate în timp și spațiu. Dar dincolo de aceste inevitabile hiatusuri organizatorice, festivalul s-a derulat lin și senin, în baza unui raționament invulnerabil: atunci când ai la
De la arsenal la ofrande by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8057_a_9382]