2,965 matches
-
milițist sunt aparițiile televizate ale altor postmoderniști voioși până la lacrimi. Pentru că da, există și un analfabetism al stărilor umane, și unul al logicii formale, și unul al bunei-cuviințe. Câteodată nici nu mai trebuie să pui o virgulă între subiect și predicat sau să faci acordul prin asemănarea triunghiurilor ca să intri în categoria asta. Se aude, domnu’ Gâdea? Da, despre Trio Galax al antenelor este vorba. O emisiune veselă, nu-i așa? Una pe care, urmărind-o, lumea hăhăie și-și trage
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
locuțiuni adverbiale (înainte de, în urmă cu, mai devreme etc.); • deixis social: prin utilizarea unor titluri de adresare în cazul vocativ (stăpâne, șefule, domnule), pronume de politețe (dumneavoastră, dumneata), unele particularități ale folosirii pronumelui personal și al realizării acordului subiectului cu predicatul; • deixis textual: cu ajutorul unor pronume demonstrative ( Acesta ar fi începutul romanului), adverbe și locuțiuni adverbiale de timp și loc (Aici a început povestea), adverbe de mod (Așa a început povestea); • deixis personal: vocative și interjecții (măi, bre), substantive proprii sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și consoane, Corespondența sunet/ sunete literă/ grup de litere, Scrierea cuvintelor care conțin [anumiți] diftongi, respectiv vocale în hiat, Cuvinte cu înțeles asemănător, Cuvinte cu înțeles opus, Cuvinte cu aceeași formă și sens diferit, Substantivul, Adjectivul, Pronumele, Numeralul, Verbul, Subiectul, Predicatul, Atributul, Complementul etc.), dar și a comunicării, în general, prin raportare la normele limbii române literare actuale. Reperele teoretice alese spre prezentare se constituie, astfel, în premisă pentru dezvoltări, aprofundări ale subiectelor subsumate teoriei limbii române, oferind baza și perspectiva
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu valoare adverbială), chiar etc. Prin raportare la acest criteriu funcțional, se diferențiază 38, în limba română: * cuvintele noționale cele care transmit în mod direct o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: Copilul traversează strada. (subiect + predicat + complement direct); * cuvinte-substitut cele care transmit în mod indirect o informație semantică, putând îndeplini singure anumite funcții sintactice în context: El a făcut asta. (el, "copilul" subiect; asta, "pictura" complement direct); * cuvinte nenoționale cele care transmit informație gramaticală, neputând îndeplini
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
omonime afixale, care marchează categorii gramaticale diferite: [a] spera (a sufix pentru modul infinitiv) sperași (a sufix pentru timpul perfect simplu) sperau (a sufix pentru timpul imperfect); * omonime sintactice (structuri având valori/ funcții sintactice diferite): îi întoarce spatele (complement indirect + predicat verbal exprimat prin locuțiune verbală: "îl respinge") îi întoarce spatele [pentru a-i lua măsurile] (complement indirect + predicat verbal + complement direct); Deși au fost invocate anterior în cadrul reperelor teoretice subsumate nivelului fonetic/ fonologic, omofonele și omografele sunt prezentate, în general
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
timpul perfect simplu) sperau (a sufix pentru timpul imperfect); * omonime sintactice (structuri având valori/ funcții sintactice diferite): îi întoarce spatele (complement indirect + predicat verbal exprimat prin locuțiune verbală: "îl respinge") îi întoarce spatele [pentru a-i lua măsurile] (complement indirect + predicat verbal + complement direct); Deși au fost invocate anterior în cadrul reperelor teoretice subsumate nivelului fonetic/ fonologic, omofonele și omografele sunt prezentate, în general, în literatura de specialitate, în asociere cu omonimele. Omofonele se caracterizează prin identitate formală orală/ sonoră și prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de cuvinte noționale (care exprimă acțiunea, starea, existența, posibilitatea, necesitatea etc.) și de cuvinte nenoționale; morfologic, prezintă categoriile gramaticale specifice de diateză, mod, timp și categoriile gramaticale comune de persoană și număr; sintactic, îndeplinește contextual fie funcția sintactică-tip de predicat verbal, fie funcția de marcă de tip categorial. Verbele din limba română se diferențiază 108 în funcție de: * formă/ structură: verbe sintetice (a împlini, a vrea, a iubi etc.) vs. verbe perifrastice/ locuțiuni verbale (a o pune de mămăligă, a face pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
părea, a durea etc.) vs. verbe de conjugarea a III-a (terminate în -e: a prinde, a ajunge etc.) vs. verbe de conjugarea a IV-a (terminate în -i/ -î: a iubi, a coborî etc.) * capacitatea de a forma singure predicatul propoziției/ predicativitate: verbe predicative (verbe care au înțeles de sine stătător și care, folosite la un mod personal, predicativ, pot forma singure predicatul unei propoziții: a iubi, a cere, a spera, a exista, a trăi etc.) vs. verbe nepredicative (verbe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
a IV-a (terminate în -i/ -î: a iubi, a coborî etc.) * capacitatea de a forma singure predicatul propoziției/ predicativitate: verbe predicative (verbe care au înțeles de sine stătător și care, folosite la un mod personal, predicativ, pot forma singure predicatul unei propoziții: a iubi, a cere, a spera, a exista, a trăi etc.) vs. verbe nepredicative (verbe care nu pot forma singure predicatul unei propoziții) auxiliare (care au rol de marcă a categoriilor gramaticale de diateză, mod și timp: a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care au înțeles de sine stătător și care, folosite la un mod personal, predicativ, pot forma singure predicatul unei propoziții: a iubi, a cere, a spera, a exista, a trăi etc.) vs. verbe nepredicative (verbe care nu pot forma singure predicatul unei propoziții) auxiliare (care au rol de marcă a categoriilor gramaticale de diateză, mod și timp: a fi, a avea, a vrea/ a voi [el] este [ajutat], diateza pasivă; ar [vrea], modul condițional-optativ; au [citit], timpul perfect compus), respectiv copulative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
auxiliare (care au rol de marcă a categoriilor gramaticale de diateză, mod și timp: a fi, a avea, a vrea/ a voi [el] este [ajutat], diateza pasivă; ar [vrea], modul condițional-optativ; au [citit], timpul perfect compus), respectiv copulative (componente ale predicatului nominal, în cadrul căruia sensul verbului este completat de cel al elementului cu rol de nume predicativ: a fi, a deveni, a rămâne, a părea, a însemna, a ajunge, a ieși, a se face, a se numi etc.); NOTĂ. 1. Același
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
contextual, valori diferite prin raportare la criteriul predicativității. De exemplu, verbul a fi este: verb predicativ El este acasă. ["se află"]; verb auxiliar El este ajutat de părinți. (marcă pentru diateza pasivă); verb copulativ El este foarte atent. (componentă a predicatului nominal este foarte atent). 2. Un verb își păstrează caracterul predicativ/ nepredicativ, indiferent de modul la care este folosit; de exemplu: în E ușor a-i ajuta pe cei dragi., verbul a ajuta este verb predicativ, însă la un mod
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la un mod nepersonal, nepredicativ (modul infinitiv), îndeplinind aici funcția sintactică de subiect; trecut la un mod personal, predicativ L-a ajuta [îl va ajuta]și pe el...; Ar ajuta pe oricine ar avea nevoie. , acest verb îndeplinește funcția de predicat verbal. * raportarea la persoană: verbe personale (care, în planul conținutului, pot fi asociate unui nominativ persoană, iar în planul formei au forme pentru persoane diferite: a cânta, a reuși, a solicita etc.) vs. verbe impersonale/ unipersonale prin formă, impersonale prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Funcțiile sintactice ale verbelor sunt condiționate, în primul rând, de caracterul predicativ sau nepredicativ al acestora, respectiv de modul (predicativ sau nepredicativ) la care sunt folosite. Astfel, un verb predicativ aflat la un mod personal, predicativ îndeplinește funcția sintatică-tip de predicat verbal: Vino repede!, în timp ce verbele predicative care se află la un mod nepersonal, nepredicativ pot îndeplini alte funcții sintactice 111, precum: * subiect: E ușor a-i ajuta pe ceilalți. (verb predicativ la modul infinitiv); Se aude ciripind. (verb predicativ la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea devine frumoasă. (a deveni este singurul dintre verbele copulative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea devine frumoasă. (a deveni este singurul dintre verbele copulative care are doar această valoare); * El va ajunge medic. (vs. El ajunge
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea devine frumoasă. (a deveni este singurul dintre verbele copulative care are doar această valoare); * El va ajunge medic. (vs. El ajunge acasă. ajunge = predicat verbal, "sosește"); * La sfârșitul facultății, el va ieși medic. (vs. El
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea devine frumoasă. (a deveni este singurul dintre verbele copulative care are doar această valoare); * El va ajunge medic. (vs. El ajunge acasă. ajunge = predicat verbal, "sosește"); * La sfârșitul facultății, el va ieși medic. (vs. El va ieși din casă. va ieși = predicat verbal, "va pleca"); * El se va face medic. (vs. El se face că plânge. se face = predicat verbal, "se preface"); * Ea se
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frumoasă. (a deveni este singurul dintre verbele copulative care are doar această valoare); * El va ajunge medic. (vs. El ajunge acasă. ajunge = predicat verbal, "sosește"); * La sfârșitul facultății, el va ieși medic. (vs. El va ieși din casă. va ieși = predicat verbal, "va pleca"); * El se va face medic. (vs. El se face că plânge. se face = predicat verbal, "se preface"); * Ea se numește Ioana. (vs. Liderul echipei se numește, în anumite cazuri, de către profesor. se numește = predicat verbal, "se desemnează
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. El ajunge acasă. ajunge = predicat verbal, "sosește"); * La sfârșitul facultății, el va ieși medic. (vs. El va ieși din casă. va ieși = predicat verbal, "va pleca"); * El se va face medic. (vs. El se face că plânge. se face = predicat verbal, "se preface"); * Ea se numește Ioana. (vs. Liderul echipei se numește, în anumite cazuri, de către profesor. se numește = predicat verbal, "se desemnează"); * Viața înseamnă energie. (vs. El a însemnat în calendar toate zilele de naștere ale prietenilor. a însemnat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
casă. va ieși = predicat verbal, "va pleca"); * El se va face medic. (vs. El se face că plânge. se face = predicat verbal, "se preface"); * Ea se numește Ioana. (vs. Liderul echipei se numește, în anumite cazuri, de către profesor. se numește = predicat verbal, "se desemnează"); * Viața înseamnă energie. (vs. El a însemnat în calendar toate zilele de naștere ale prietenilor. a însemnat = predicat verbal, "a notat/ a marcat"). Verbele nepredicative auxiliare îndeplinesc funcție de marcă a unei categorii gramaticale a verbului predicativ pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verbal, "se preface"); * Ea se numește Ioana. (vs. Liderul echipei se numește, în anumite cazuri, de către profesor. se numește = predicat verbal, "se desemnează"); * Viața înseamnă energie. (vs. El a însemnat în calendar toate zilele de naștere ale prietenilor. a însemnat = predicat verbal, "a notat/ a marcat"). Verbele nepredicative auxiliare îndeplinesc funcție de marcă a unei categorii gramaticale a verbului predicativ pentru a căror conjugare au rol de adjuvant: ar fi reușit verbul predicativ a reuși este la modul condițional-optativ, timpul perfect, modul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ar fi fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a obținut rezultatul dorit.; dar și alte funcții sintactice: * atribut adverbial: Venirea ta aici l-a bucurat.; * apoziție: Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este vremea?; * predicat verbal (adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv nu îndeplinesc funcție sintatcică, ci au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație: mai atent, foarte bine. Unele adverbe (relative/ nehotărâte) au dublu rol într-un enunț: îndeplinesc o anumită
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin raportare, pe de o parte, la funcțiile sintactice reperabile la nivelul propoziției și, pe de altă parte, la raporturile sintactice stabilite între componentele propoziției. Părțile de propoziție se diferențiază, în cadrul enunțului, în funcție de: * importanță: părți de propoziție principale subiectul și predicatul (nucleul propoziției logice: Copilul aleargă. S + P; Ninge. P) vs. părți de propoziție secundare atributul și complementul, care aduc enunțului simplu, alcătuit doar din (subiect și) predicat, un plus de informație semantică: Copilul vecinilor aleargă. S + A + C; Copilul vecinilor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]