9,282 matches
-
întări familia ta împotriva dușmanilor“, continuă Seianus. „Voi trăi destul și prea destul dacă îmi voi petrece viața până la capăt în serviciul tău.“ Încruntat, Tiberius împinge repezit su lul într-o parte. Vorbe. Vorbe goale. Își scarpină gânditor vârful bărbiei. Prefectura pretoriului reprezintă încoronarea carierei ecvestre, dar un cavaler poate să se ridice încă și mai sus. Împăratul își rezervă dreptul de a deschide ușa carierei senatoriale oricui dorește. La asta să țintească Strabo, de nu pare dispus să-și sprijine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
locuitorilor ei. Sunt prezentate dificultățile stabilirii graniței sudice a Dobrogei și situația dificilă din primii ani ai administrației românești în Dobrogea. În acest sens este analizat procesul organizării unităților administrativ-teritoriale (județul, plasa, comuna urbană, comuna rurală) și a instituțiilor administrative (prefectura, pretura, consiliul județean, consiliile comunale), specifice statului român modern, în Dobrogea. Tot acest efort de reorganizare și modernizare a Dobrogei a presupus existența în această provincie a unui regim excepțional, justificat, între altele, de un decalaj de dezvoltare și de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
458. Primăria orașului Constanța și-a început activitatea dispunând numai de actele și registrele predate de către administrația rusă. În inventarul instituției au fost trecute și nouă clădiri, grădina publică, o moară, un spital, închisoarea, sediul vămii, 3 prăvălii și sediul prefecturii 459. Primul regulament privind administrația orașului Constanța a fost adoptat în urma discuțiilor desfășurate la 18 martie 1879 în cadrul Consiliului Comunal 460. La 6 mai 1879 primarul Constanței Antonio Alexandridi îi trimitea prefectului Remus Opreanu acest regulament spre aprobare 461. La
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ministrul de Interne, C. A. Rosetti înainta către Carol I o cerere privind sancționarea regulamentului administrativ al Dobrogei 496. Încă de la 17 noiembrie 1878, la scurt timp după sancționarea regulamentului administrativ al Dobrogei, era expediată de la ministerul de interne către prefectura județului Silistra Nouă o înștiințare conform căreia vor fi expediate de la București "un număr de cinci exemplare Monitorul Official No. 254 în care este publicat regulamentul pentru împărțirea și organisarea administrativă a Dobrogei"497. În cuprinsul aceleiași înștiințări se făcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
către prefectul județului Silistra Nouă "a face să se trimită câte unul din aceste monitore și administrațiilor și polițiilor din acel județ spre a avea în vedere menționatul regulament"498. În ianuarie 1879 prefectul județului Silistra Nouă, Ghergheli, și directorul prefecturii, Alexandru Macedonski, cereau permisiunea ministerului de Interne pentru desființarea posturilor de translatori din cadrul prefecturii "pentru cuvântul că în districtul Silistra Nouă românii fiind numeroși și răspândiți prin multe sate, nu se simte necesitate de translatori"499. La doar câteva luni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
monitore și administrațiilor și polițiilor din acel județ spre a avea în vedere menționatul regulament"498. În ianuarie 1879 prefectul județului Silistra Nouă, Ghergheli, și directorul prefecturii, Alexandru Macedonski, cereau permisiunea ministerului de Interne pentru desființarea posturilor de translatori din cadrul prefecturii "pentru cuvântul că în districtul Silistra Nouă românii fiind numeroși și răspândiți prin multe sate, nu se simte necesitate de translatori"499. La doar câteva luni de la adoptarea regulamentului privind organizarea administrativă a Dobrogei, printr-un decret domnesc din 20
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1879 județul Silistra Nouă să-și înceteze existența, localitățile sale fiind integrate județului Constanța 500. În aceste condiții, printr-o telegramă datată 24 martie 1879 și adresată ministrului de Interne, Alexandru Macedonski își prezenta demisia din funcția de director al prefecturii județului Silistra Nouă501, după ce într-un document datat 22 martie 1879 și adresat tot ministrului de Interne afirma că "noi cărora ne e încredințată până în ultimele momente conducerea acestui județ, suntem ținuți a îngriji de bolnav, măcar că am fi convinși
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ne e încredințată până în ultimele momente conducerea acestui județ, suntem ținuți a îngriji de bolnav, măcar că am fi convinși că stă să-și dea obștescul sfârșit"502. La scurt timp după demisia domnului Alexandru Macedonski din funcția de director al prefecturii județului Silistra Nouă, prefectul județului Tulcea, George M. Ghica, expedia către ministrul de Interne o telegramă datată 8 aprilie 1879 cu solicitarea: "rog bine voiți a confirma în postul vacant de administrator arondismentului Sulina pe D. Macedonski"503. În același
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
După vizita la edificiile religioase din oraș, Domnitorul a participat la un dejun la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților din orașele Sulina și Tulcea, precum și Episcopul Dunării de Jos, Melchisedec. Ulterior, Domnitorul s-a îndreptat către Palatul Administrativ (Prefectura județului Tulcea) unde a primit delegații ale locuitorilor unor sate din județul Tulcea. În cursul șederii sale le Tulcea, Domnitorul a vizitat și școlile: română, greacă, bulgară, armeană, evreiască și protestantă din oraș, precum și închisorile din oraș, unde a făcut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
decis realizarea unei reorganizări administrative a provinciei. Astfel, la 20 martie 1879, prin Decret Domnesc, județul Silistra Nouă a fost desființat, localitățile din componența sa intrând în componența județului Constanța 516. Articolul 1 al acestui decret preciza că "personalul cancelariei prefecturei județului Silistra Nouă este suprimat cu începere de la 1 aprilie"517. Articolul 2 stipula faptul că "plășile Medgidie și Silistra Nouă se alătură județului Kiustenge", în timp ce, "poliția de clasa I-a din orașul Cernavodă" era trecută în subordinea prefecturii județului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cancelariei prefecturei județului Silistra Nouă este suprimat cu începere de la 1 aprilie"517. Articolul 2 stipula faptul că "plășile Medgidie și Silistra Nouă se alătură județului Kiustenge", în timp ce, "poliția de clasa I-a din orașul Cernavodă" era trecută în subordinea prefecturii județului Constanța 518. După desființarea județului Silistra Nouă, în martie 1879, locuitorii orașului Cernavodă, au adresat o petiție Domnitorului Carol prin care protestau împotriva acestui fapt, considerat: "o lovitură de moarte (...) comerciului nostru cât și intereselor sătenilor"519. În ciuda acestor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
necesitatea realizării la Constanța a unui astfel de muzeu, precum și pe cea privind amplasarea unei statui a poetului roman exilat la Tomis, Publius Ovidius Naso530. Astfel, încă din 1879, prefectul Remus Opreanu propunea Academiei Române ca materialul arheologic adunat în clădirea Prefecturii din Constanța prin grija sa și a inspectorului școlar Ion Bănescu, să fie amplasat într-un muzeu 531. De altfel, în cursul lunii mai 1879, publicația Farul Constanței din Constanța publica un inventar al obiectelor de patrimoniu aflate în colecțiile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sa și a inspectorului școlar Ion Bănescu, să fie amplasat într-un muzeu 531. De altfel, în cursul lunii mai 1879, publicația Farul Constanței din Constanța publica un inventar al obiectelor de patrimoniu aflate în colecțiile muzeului amenajat în Palatul Prefecturii Constanța 532. În scurt timp, muzeul este amenajat, așa cum reiese dintr-un document datat 30 august 1879 când a fost vizitat de către elevii Școlii Normale din Bârlad 533. Presa vremii anunța, la 17 mai 1880, că: "Din inițiativa prefectului și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Articolul 32 prevede că administratorii de ocoale "se află sub ordinele directe ale prefectului, și au, în ocolele lor, delegațiunea puterilor acestuia"569. Articolul 33 al legii prevede că "primarii comunelor uebane și rurale (...) afară de primarii orașelor de reședință a prefecturelor, se află sub ordinele administratorilor"570. Același articol preciza că administratorii "pot suspenda pe primari, însă acestă mesură trebuie confirmată de prefect"571. Articolul 35 al legii precizează modul în care se poate face urmărirea în justiție a prefectului, administratorilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
amenzilor"741. De asemenea, primarii comunelor aveau obligația de "a îngriji și închiria diferitele bunuri (...) cari sunt proprietatea statului" și care au fost date în folosință celor stabiliți în Dobrogea 742. Îndeplinirea acestei obligații legale de către primari era urmărită de către prefectura județului Tulcea, în condițiile în care, cei ce primiseră în folosință aceste bunuri, "știind că nu sunt proprietari pe ele, n'a dat nici un interes a le repara"743. În aceste condiții, având în vedere toate aceste atribuții ale primarilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
strade" și au fost realizate "reparațiuni la localurile proprietate a comunei, precum și la școalele de băeți și fete"754. În cuprinsul raportului, prefectul județului Tulcea adresa mulțumiri consiliului comunal al orașului Tulcea, care a avut inițiativa amenajării parcului din fața sediului prefecturii. Prefectul menționa faptul că această inițiativă oferea locuitorilor orașului "un local de distracțiune, de care până acum au fost lipsiți cu desăvârșire"755. Tocmai de aceea, lipsa unui astfel de parc era catalogată drept "o adevărată deridere (...) pentru populațiunea orașului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
suprafață de 2 263 km2. Reședința acestei plăși era orașul Sulina 919. În condițiile desființării județului Silistra Nouă, printr-o telegramă datată 24 martie 1879 și adresată ministrului de interne, Alexandru Macedonski își prezenta demisia din funcția de director al prefecturii județului Silistra Nouă920, după ce într-un document datat 22 martie 1879 și adresat tot ministrului de interne afirma că "noi cărora ne e încredințată până în ultimele momente conducerea acestui județ, suntem ținuți a îngriji de bolnav, măcar că am fi convinși
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
că "noi cărora ne e încredințată până în ultimele momente conducerea acestui județ, suntem ținuți a îngriji de bolnav, măcar că am fi convinși că stă să-și dea obștescul sfârșit"921. La scurt timp după demisia din funcția de director al prefecturii Silistra Nouă, prefectul județului Tulcea, George M. Ghica, expedia către ministrul de interne o telegramă datată 8 aprilie 1879 cu solicitarea: "rog bine voiți a confirma în postul vacant de administrator arondismentului Sulina pe D. Macedonski"922. În același sens
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
plășii sale și să înființeze autoritatea comunală română"1351. Astfel, la începutul anului 1879 localitatea Docuzaci avea "10 familii musulmane și două câșle de oi bulgare"1352. În cele din urmă, în mai 1879, "alegerea consiliului comunal era validată de Prefectură și primarul numit"1353. La 16 octombrie 1881 era prezentat de către noul prefect al județului Constanța, Constantin Ciocâltan, primul său raport adresat Consiliului Județean relativ la situația județului. Acest document avea să fie publicat, la 18 octombrie 1881, în paginile săptămânalului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
al județului Constanța se preciza faptul că "veniturile comunelor, ca și ale statului și județului se încasează fără anevoințe"1355. De asemenea, se menționa că "budgetele tuturor comunelor urbane și rurale (...) au fost votate de comisiile comunale (...) și aprobate de Prefectură conform legei"1356. O atenție deosebită era acordată de către Constantin Ciocâltan drumurilor, deoarece "ele se află aproape în stare primitivă"1357. În acest sens, prefectul prezenta situația drumurilor județene ce făceau legătura între localitățile Constanța-Babadag, Constanța-Mangalia și Ostrov-Medgidia. Toate aceste
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
bisericile greacă și armeană, precum și geamia din Constanța. În aceeași zi, după vizitarea școlilor și spitalelor din oraș, regele Carol I și principele Ferdinand s-au aflat, pentru scurt timp, în vizită la primăria orașului Constanța. În cursul vizitei la prefectura județului Constanța "fură presentați Majestății Sale toți capii de servicii"1644. După prezentări, regele Carol I "se întreținu cu fie-care", în timp ce, principele moștenitor "adresă (...) întrebări asupra mersului afacerilor"1645. În după-amiaza zilei de 11 septembrie 1889, la orele 1400, "M.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
la Caramurat în 1880, a îndeplinit funcția de secretar al Consiliului Județean Constanța, conform procesului verbal al Consiliului General al Județului Constanța din 18 ianuarie 18811689. De altfel, Ion Blebea și Ion I. Blebea, împreună cu alți cinci români transilvăneni, solicitau prefecturii județului Constanța acordarea unor locuri de casă "având dorința de a ne stabili cu domiciliul în orașul Constanța"1690. Prefectul Remus N. Opreanu avea să înainteze cererea respectivă primăriei orașului Constanța, sugerând ca loturile acordate să fie situate "pe calea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
are? Are ateliere, cum ar trebui să avem și noi (...) Terenul pe care compania își are reședința este situat tocmai la limba care unește orașul Kiustenge cu continentul, încât orașul acum nu mai poate respira, căci cum se întinde de la prefectură [Konak-ul moștenit de la turci se afla pe strada Traian, pe locul de astăzi al Colegiului Național "Mihai Eminescu", n.n.] înainte, dă peste terenuri ale companiei. Astăzi dacă se ia linia în stăpânirea noastră și se va muta gara, sunt încredințat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aflau în opoziție față de guvernul Dimitrie A. Sturdza, drapeliștii nu au părăsit partidul, așa cum au procedat Nicolae Fleva și adepții săi1986. În perioada imediat următoare constituirii guvernului Dimitrie A. Sturdza aveau să se producă o serie de schimbări la nivelul prefecturilor județelor Constanța și Tulcea. La 17 aprilie 1897, cu puțin timp înaintea deciziei noului ministru de Interne, Mihail Pherekyde, de înlocuire a prefectului județului Constanța, Dimitrie Quintescu, a avut loc o ședință a Consiliului General al județului Constanța având "la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și în interesul administraților"1991. După încheierea expunerii prefectului județului Constanța, luând cuvântul, "domnul consilier Voicu Moțoiu arată că este în contra acestei propuneri, stăruind a se menține tot la comuna Caramurat reședința plășii Constanța"1992. În cele din urmă, propunerea prefecturii a fost supusă la vot, iar "consiliul, în majoritate de șapte voturi"1993 a luat decizia "ca reședința plășii Constanța să se transfere în cătunul Anadalchioi, pendinte de comuna Palazu"1994. La 25 aprilie 1897 prefectul județului Tulcea, domnul Alexandru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]