5,618 matches
-
de reducere a antagonismelor intergrupale psihosociologia se servește tot mai consistent de cercetări nonexperimentale. De altfel, însuși G.W. Allport - cel care a lansat deja clasica și mult invocata ipoteză a contactului (1954), potrivit căreia contactul intergrupal elimină sau reduce prejudecățile și ostilitățile dintre grupuri - afirmă, la modul teoretic, că ea se validează doar în anumite condiții (vezi și Stephan și Stephan, 1984; Capozza și Volpato, 1997): contactul are eficiență antidiscriminatorie dacă este orientat înspre atingerea unor obiective comune grupurilor în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obiective comune grupurilor în cauză, deci unde intervine cooperarea; el trebuie să fie sistematic și de durată, întâlnirile superficiale neatenuând atitudinile negative; contactele între grupuri inegale ca prestigiu și putere socială nu au prea mari sorți de izbândă în surmontarea prejudecăților; în fine, dar foarte important, relațiile intergrupale trebuie încurajate și susținute de autoritățile oficiale, inclusiv printr-un cadru juridic care să avantajeze toleranța. Vom vedea în secțiunea ce urmează cât de actuale sunt aceste cerințe, cu deosebire ultima, prin care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
actuale sunt aceste cerințe, cu deosebire ultima, prin care se încearcă în numele multiculturalismului contracararea a însuși efectului inegalității de statut social. Thomas F. Pettigrew (1997) a constatat printr-o anchetă pe aproape patru mii de cetățeni din Europa că reducerea prejudecății față de alte grupuri culturale (inclusiv imigranți din Africa și Asia) este corelată nu numai cu numărul de prietenii out-group ale respondentului, ci și cu experiența că alții din grupul propriu întrețin asemenea prietenii. Astfel, ipoteza contactului a fost extinsă (extended
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
out-group ale respondentului, ci și cu experiența că alții din grupul propriu întrețin asemenea prietenii. Astfel, ipoteza contactului a fost extinsă (extended contact hypothesis), demonstrând că nu doar contactele directe cu membrii altor grupuri contribuie la asanarea unor stereotipii și prejudecăți, ci chiar numai faptul că știm că din grupul nostru sunt persoane care întrețin relații pozitive cu aceștia (în special prietenii) este suficient. Aceasta se întâmplă întrucât: „ceilalți” nu mai par indezirabili ca însușiri umane; normele propriuluigrup nu sunt atât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
față de grupul nostru, dovadă fiind inițierea și menținerea prieteniilor cu „ai noștri” (Baron și Byrne, 2000). Desigur, constatarea relațiilor de apropiere, intime (prietenii, iubiri, căsnicii reușite) între persoane din grupuri diferite, de multe ori adverse, nu duce automat la reducerea prejudecăților, variate mecanisme psihologice putând interveni în păstrarea lor, cum ar fi justificarea prin excepție, adică judecarea ca singulare a cazurilor ce infirmă prejudecățile. 1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritatetc "1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritate" Pornind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
iubiri, căsnicii reușite) între persoane din grupuri diferite, de multe ori adverse, nu duce automat la reducerea prejudecăților, variate mecanisme psihologice putând interveni în păstrarea lor, cum ar fi justificarea prin excepție, adică judecarea ca singulare a cazurilor ce infirmă prejudecățile. 1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritatetc "1.3. Procese adapționale în raporturile minoritate/majoritate" Pornind de la studii de laborator („modelul situațiilor intergrupale minimale”) sau corelaționale (ipoteza contactului extins) foarte riguroase, dar vizând relațiile intergrupale într-un vacuum social
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Imigranții sunt făcuți „țapi ispășitori” însă și pentru alte necazuri sociale (dezordine, criminalitate etc.). Cred că, judecând într-un spirit umanist echitabil, nu putem blama așa de ușor și simplist populația majoritară autohtonă. E vorba nu doar despre stereotipii și prejudecăți, ci și despre conflictul realistic de grup; mai ales, ar trebui să luăm mai în serios faptul că, înțeles tendențios, multiculturalismul vine în coliziune cu însăși democrația și drepturile fundamentale ale omului. Nu orice obiceiuri ale unor grupuri etnice (cum
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de caracteristici sociodemografice (profesie, vârstă, sex etc.), dar, ca fenomen general, semnificativ este următorul: orice atitudine (opinie) se bazează pe un minim de informație. Această informație poate fi incompletă sau chiar falsă, dar ea operează ca susținătoare a respectivei opinii. Prejudecățile etnice, de exemplu, au la bază stereotipii de cunoaștere de genul: ceilalți sunt răi, agresivi, zgârciți, leneși etc. Acum, dacă informația ce vine de la o sursă este în concordanță cu informația prealabilă a receptorului - și corespunzătoare cu opinia lui -, respectiva
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
artă revine lui Ion Frunzetti, Petru Comarnescu, N. Argintescu-Amza, M. H. Maxy. Alți colaboratori: Oscar Lemnaru, Demostene Botez, Gala Galaction, Al. Rosetti, Nina Façon, Victor Kernbach. Sub pseudonimul Aristarc, directorul revistei susține „Cronica mizantropului”, Camil Petrescu este titularul rubricii „Cascada prejudecăților”, iar Petre Pandrea face „Cronica ideilor”. G. Călinescu realizează și o suită de prezentări ale unor curente artistice: impresionism, gongorism. Apar traduceri din Federico García Lorca, Thornton Wilder, Benjamin Fondane (B. Fundoianu), John Dos Passos, Boris Pasternak, Guillaume Apollinaire, Aldous
LUMEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287894_a_289223]
-
e condamnat să-l repete, CNT, 1993, 42; Ovidiu Pecican, Seismografia literară ca politică, ST, 1993, 10; [Monica Lovinescu], VTRA, 1994, 3 (semnează Al. Cistelecan, Mihai Dragolea, Sanda Cordoș, Iulian Boldea, Angela Marinescu, Gheorghe Crăciun); Gheorghe Grigurcu, Între judecată și prejudecată (Monica Lovinescu), VR, 1994, 3-4; Jean-Pierre Thibaudat, M’sieur Caragiale face à la traduction, „Libération”, 1994, 25 mai; Irina Mavrodin, A inventa o nouă limbă, RL, 1994, 26; Al. Niculescu, Vâltorile unui text, RL, 1994, 26; Ioana Pârvulescu, Depărtarea care
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
schimbările de concepție ce se vor manifesta curând și care se vehiculau deja în spațiile culturale din vecinătatea imediată, chiar și în URSS. Numărul 1/1990, ieșit la 31 ianuarie, menționează o serie nouă a L., anunțând „o revistă fără prejudecăți ideologice, neangajată politic în sensul curent al termenului, dar făcând totuși politică literară în sensul superior al cuvântului, de încurajare, promovare și afirmare a valorilor estetice, a bunului-simț critic ce nu lasă loc înghețului spiritual și a contactelor cu literatura
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
puternice, sunt intensificate (este vorba despre acele detalii care sunt importante pentru fiecare transmițător în parte) și, în al treilea rând, intervine asimilarea, care se referă la tendința de a reconstrui mesajul pe care-l primim în perspectiva propriilor atitudini, prejudecăți, necesități și valori. Unele elemente (Kapferer, 1993) sprijină apariția zvonurilor (și de aceea managementul trebuie să țină cont de toate aceste aspecte): - zvonul desemnează, de obicei, un fapt îngrijorător pentru angajați. Aceștia nu au primit suficiente date prin comunicarea verticală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
are o oră mai puțin reușită, tindem să credem că eșecul i se datorează în mare măsură, pe când, dacă acest eveniment ni se întâmplă nouă, probabil vom găsi multe motivații exterioare (elevii/studenții nepregătiți, lipsa materialului didactic, încărcarea programei etc.); - prejudecata „autoservită” presupune că, atunci când primim un feedback favorabil din partea celorlalți, tindem să legăm acest lucru de cauze interne (ca inteligența noastră, buna judecată, atenția, interesul pentru activitate etc.), dar când feedback-ul este nefavorabil, atribuim aceasta unor cauze externe (dificultatea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lucru de cauze interne (ca inteligența noastră, buna judecată, atenția, interesul pentru activitate etc.), dar când feedback-ul este nefavorabil, atribuim aceasta unor cauze externe (dificultatea sarcinii, spre exemplu). Problema care se ridică este aceea că, în microgrupurile/echipele didactice, prejudecata „autoservită” poate fi o sursă puternică de conflict interpersonal: astfel, dacă o sarcină este realizată cu succes, fiecare membru își va asuma cea mai mare parte din acesta, iar dacă realizarea activității eșuează, atunci membrii se vor învinovăți reciproc. Iată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ale acceptării și bariere ale acțiunii. • Barierele în trimiterea mesajului apar, în concepția celor doi autori, doar la nivelul emițătorului; ele sunt concretizate în transmiterea unor mesaje neconștientizate ca atare, în existența unor informații inadecvate în conținutul mesajului și în prejudecăți în ceea ce privește mesajul sau în ceea ce-l privește pe receptor; • Barierele la nivelul receptării aparțin în egală măsură celui care primește mesajul și mediului: în primul caz, avem de-a face cu nevoi, anxietăți, credințe, valori, atitudini, opinii, expectații, prejudecăți, nivelul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în prejudecăți în ceea ce privește mesajul sau în ceea ce-l privește pe receptor; • Barierele la nivelul receptării aparțin în egală măsură celui care primește mesajul și mediului: în primul caz, avem de-a face cu nevoi, anxietăți, credințe, valori, atitudini, opinii, expectații, prejudecăți, nivelul de atenție oferit stimulului, iar în cel de-al doilea, cu efectul conjugat al altor stimuli existenți în mediu; • Barierele de înțelegere se situează atât la nivelul emițătorului (semantică și jargon, abilități de comunicare, durata comunicării și canalul acesteia
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al altor stimuli existenți în mediu; • Barierele de înțelegere se situează atât la nivelul emițătorului (semantică și jargon, abilități de comunicare, durata comunicării și canalul acesteia), cât și la nivelul receptorului (probleme semantice, concentrarea, abilitățile de ascultare, cunoștințe despre mesaj, prejudecăți, receptivitatea la ideile noi). După cum putem lesne să observăm, în ceea ce privește relevanța didactică a demersului nostru, aceasta trebuie să se constituie într-o viziune sistemică, deoarece barierele întâlnite la ambii comunicatori se află într-un echilibru al complementarității și trebuie deci
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cei doi autori ca acționând la nivelul tuturor indicatorilor implicați (emițător, receptor și mediu); astfel, dacă la nivelul emițătorului acestea sunt definite de caracteristicile personale, comportamentele disonante, atitudini și opinii, credințe și valori, la nivelul receptorului sunt atitudinile, opiniile și prejudecățile, credințele și valorile, receptivitatea la idei noi, structura de referință folosită, caracteristicile personale. În sfârșit, la nivelul mediului avem conflictul interpersonal, „ciocnirile” emoționale, diferențele de status, referențialul grupului, experiențe anterioare în interacțiuni similare; • Barierele acțiunii se constituie, de asemenea, atât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de anumite caracteristici care să nu îl favorizeze; ceea ce omite însă un astfel de ascultător este faptul că important în comunicare este conținutul mesajului transmis, și nu forma acestuia sau persoana care îl transmite; 3) Când permitem stereotipurilor negative și prejudecăților să intervină. De altfel, se poate afirma că fiecare dintre noi judecăm prin prisma unei rețele complexe de credințe și prejudecăți; astfel, o barieră în calea unei ascultări eficiente este de a lăsa această rețea să intervină prematur și să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este conținutul mesajului transmis, și nu forma acestuia sau persoana care îl transmite; 3) Când permitem stereotipurilor negative și prejudecăților să intervină. De altfel, se poate afirma că fiecare dintre noi judecăm prin prisma unei rețele complexe de credințe și prejudecăți; astfel, o barieră în calea unei ascultări eficiente este de a lăsa această rețea să intervină prematur și să filtreze informațiile primite (asupra filtrării ca proces comunicațional ne-am oprit deja în primul capitol al acestei lucrări); 4) O prematură
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
provenind din închiderea la perceperea recompenselor în urma participării la activitatea de grup; unii oameni își văd (corect sau incorect) contribuția la grup ca fiind insuficient răsplătită de partea din câștigul rezolvării activității prin contribuția la grup; 7) conflictele situate în prejudecăți personale sau alte probleme care nu privesc sarcina grupului, dar sunt observabile în discuțiile despre aceasta; 8) conflictele care-și găsesc originea în ambiția, motivația sau conducerea unuia sau mai multor membri ai grupului, elemente percepute de alți membri ai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
împrumutând doar unele aspecte din role-playing) etc. 3) Intensificarea În această a treia etapă, echipa petrece mai mult timp împreună, participanții încep să-și spună lucruri personale, despre familie și prieteni. Totodată, ei încep să-și împărtășească frustrările, imperfecțiunile și prejudecățile, ceea ce dovedește că a crescut simțitor încrederea în echipă. Își spun pe numele de alint, dezvoltă prescurtări în modul de a vorbi, coduri personale și glume pe care le înțeleg numai ei. Adevărul capătă mare importanță în cadrul discuțiilor. Deschiderea majoră
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Întrebări" 1. În ce fază din construcția grupului considerați că au ajuns cei patru comeseni? 2. Vor putea ei să evolueze spre următoarele stadii? Cum ar putea să se întâmple acest lucru? 3. Analizați modul în care s-a transformat prejudecata lui Ionescu și evidențiați rolul și locul gândirii stereotipe atât în construcția, cât și în disoluția grupului. Capitolul 10tc " Capitolul 10" Procese de grup. Analize educaționale tc "Procese de grup. Analize educaționale " În practică, există situații în activitatea grupului în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și denaturări ale suportului pozitiv de activitate. Care să fie soluția? Pendry, Macrae și Hewstone (în Moscovici, 1998) au observat că în cazul stereotipurilor pot coexista două procese: - activare automată (spre care toți subiecții sunt înclinați, oricare le-ar fi prejudecățile); - inhibare controlată (un proces utilizat de subiecții cu un nivel scăzut de prejudecăți). Așadar învățarea trebuie să conțină obligatoriu dezvoltarea celui de-al doilea nivel, de inhibare controlată, pentru ca persoana în cauză să înregistreze performanță și stabilitate în procesul de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și Hewstone (în Moscovici, 1998) au observat că în cazul stereotipurilor pot coexista două procese: - activare automată (spre care toți subiecții sunt înclinați, oricare le-ar fi prejudecățile); - inhibare controlată (un proces utilizat de subiecții cu un nivel scăzut de prejudecăți). Așadar învățarea trebuie să conțină obligatoriu dezvoltarea celui de-al doilea nivel, de inhibare controlată, pentru ca persoana în cauză să înregistreze performanță și stabilitate în procesul de instruire. 13.1.2.2. Metoda concasăriitc "13.1.2.2. Metoda concasării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]