3,896 matches
-
istoriei în cartea sa Filosofia e teologia della storia (Brescia, 1953). 3 "Filozofia istoriei", în accepțiunea sa modernă, este ceea ce face, fără a o defini ca atare, Giambattista Vico în Scienza Nuova. Definiția ei clasică o dă însă Hegel în Prelegeri de filozofie a istoriei: "filozofia istoriei nu înseamnă altceva decât a cuprinde istoria în perspectiva gândirii ei" (Cf. G.W.F. Hegel, op. cit., ed. Humanitas, București, 1997, p. 12). În cartea sa Theory and History, Ludwig von Mises insistă asupra
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
rațiune acesta este motto-ul Iluminismului." Alături de rațiune, Kant vede în autonomie și armonie celelalte două principii iluministe 95 Cf. Löwith, op. cit., p. 107. 96 Tillich, op. cit., p. 414. 97 Cf. Löwith, op. cit., p. 55. 98 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petre Drăghici și Radu Stoichiță, Ed. Humanitas, București, 1997, p. 47. 99 Ibidem, p. 29. 100Tillich, op. cit., p. 428. 101 G.W.F. Hegel, op. cit., p. 34. 102 Cf. Laurence W. Wood, God and
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
p. 114. 7 Cf. Karl Kautsky, The materialistic conception of history, 1896, p. 687, apud L.E. Grinin, art. cit., p. 66. 8 Cf. Tillich, op. cit., p. 249. 9 Cf. L.E. Grinin, art.cit., p. 67. 10 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petre Drăghici și Radu Stoichiță, Ed. Humanitas, București, 1997, p. 31. 11 Ibidem, pp. 31-33 passim. 12 Apud Karl Heim, The Church and the Problems of the Day, C. Scribner's Sons, New York, 1935
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
din roman. Secțiunea întîi din Capitolul întîi al romanului povestește o parte din călătoria ghinionistă a emigrantului rus între două vîrste, familiarizat deja cu Statele Unite ale Americii, profesorul universitar Pnin, către un colegiu de fete unde trebuie să susțină o prelegere ca invitat. Primul paragraf este aproape pur descriptiv (voi reveni asupra acestui „aproape”), neavînd, deci, nici o pretenție de ordine temporală. Este format din două fraze: prima îl localizează și numește pe profesorul Timofei Pnin (și ca atare se referă la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
descriere, proprie stilului nabokovian excentric; apoi se reia narațiunea propriu-zisă Conductorul... mai avea de lucru cu trei vagoane înaintea ultimului, în care călătorea Pnin. înainte să ne delectăm cu încîntătoarele ramificații ale așa-zisei „încurcături pniniene”: unde să păstreze manuscrisul prelegerii. Dacă ținea manuscrisul pentru Cremona asupra lui, la căldura protectoare a trupului său, exista, teoretic, riscul să uite să le transfere din costumul pe care-l purta în cel pe care urma să-l îmbrace. Doi la mînă, dacă punea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Gosse, A Short History of Modern English Literature, Londra, 1897, Prefața. 6. Vezi scrisoarea către F. C. Roe, 19 martie 1924, citată de Evan Charteris, The Life and Letters of Sir Edmund Gosse, Londra, 1931, p. 477. 7. Vezi citatele în prelegerea lui Oliver Elton despre Saintsbury, Proceedings of the British Academy, XIX (1933) și Dorothy Richardson, Saintsbury and Art for Art's Sake, în PMLA, LIX (1944), pp. 243- 260. 8. Oliver Elton, A Survey of English Literature, 1780-1830, Londra, 1912
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
de spirite, ținând seama de amploare și mai ales de compendiile teoretice substanțiale ce însoțesc epica istorică. Mihail Dragomirescu a mers la origini cu Istoria literaturii dacoromâne (1999) și textele comentate din Antologia de literatură dacoromană (2003), dar și prin Prelegeri de estetică a ortodoxiei, 2 volume așezate de romancier la temeiurile artistice ale poporului român. Paul Anghel are și el o privire arhetipală asupra culturii române sintetizată în lucrarea postumă O istorie posibilă a literaturii române. Modelul magic, rămasă, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și substanța erudiției sale din care se nutrește această fenomenologie epică, Theodor Codreanu se ocupă, în a treia parte a cărții sale, de volumele de istorie a culturii ale lui Mihail Diaconescu, "realizări științifice de anvergură" (Istorie și valori, 1994; Prelegeri de estetică a Ortodoxiei, 2 vol., 1996; Terra Mirabilis, un studiu introductiv la albumul Biserici și mânăstiri ortodoxe, 1998; Istoria literaturii dacoromane, 1999 și Antologie de literatură dacoromană. Texte comentate, 2003). Componenta analitică a volumului se încheie cu un text
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
solicitări exprese. Articolul 4 În cadrul Institutului se pot organiza stagii periodice de perfecționare pentru personalul diplomatic al Ministerului Afacerilor Externe. Articolul 5 Institutul va publica o revistă trimestriala, un anuar de drept și relații internaționale, serii monografice, studii și referate, prelegeri și conferințe, serii documentare, rapoarte anuale de activitate. Articolul 6 Institutul poate stabili relații de colaborare cu institute similare din alte state, poate efectua schimburi de publicații, poate organiza reuniuni științifice cu participarea unor specialiști din țară și străinătate, poate
HOTĂRÎRE nr. 631 din 9 septembrie 1991 privind înfiinţarea Institutului român de studii internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107990_a_109319]
-
templul lui Apollo din Delfi. era foarte cultivat, avea cunoștințe enciclopedice, fiind foarte prețuit în cercurile elenistice. Ultima parte a vieții sale o petrece la Cheroneea, unde scrie principalele sale opere în dialect atic, bazate în mare parte pe manuscrisele prelegerilor sale. Operele sale au fost reunite în 1296 de către Maximos Planudes în două culegeri:
Plutarh () [Corola-website/Nature/301066_a_302395]
-
24 iunie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 480 din 30 iunie 2008. (9) Candidatul la ocuparea unui post didactic cu predare în alta limba decât cea în care și-a făcut studiile superioare susține proba practica sau, după caz, prelegerea publică în limba în care urmează să facă predarea. Aceasta condiție rămâne în vigoare și în cazul în care un cadru didactic este propus, ulterior titularizării prin concurs, să desfășoare activități didactice în alta limba decât cea în care și-
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
care și-a făcut studiile. ... Articolul 56 (1) Candidatul pentru ocuparea unui post didactic de lector universitar/șef de lucrări, de conferențiar universitar sau de profesor universitar, care provine din afară învățământului superior, trebuie să facă dovada aptitudinilor didactice prin prelegere publică sau prin probe similare, după caz. ... (2) Persoanele din învățământul superior care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) și la art. 55 alin. (1), (2) și (8), cu o activitate deosebita în domeniul postului pentru care concurează, demonstrată prin
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
se face prin decizia rectorului, începând cu prima zi a semestrului următor. ... Articolul 60 (1) Concursul pentru ocuparea funcției de lector universitar/șef de lucrări consta în verificarea îndeplinirii condițiilor necesare, prin analiza dosarului de înscriere, precum și din susținerea unei prelegeri publice, în prezenta comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabilește de către o comisie și se anunța candidatului cu 48 de ore înainte de susținere. ... (2) Comisia de concurs este formată din șeful catedrei sau al departamentului ori din reprezentantul acestuia, în calitate de
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
zi a semestrului următor. ... Articolul 60 (1) Concursul pentru ocuparea funcției de lector universitar/șef de lucrări consta în verificarea îndeplinirii condițiilor necesare, prin analiza dosarului de înscriere, precum și din susținerea unei prelegeri publice, în prezenta comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabilește de către o comisie și se anunța candidatului cu 48 de ore înainte de susținere. ... (2) Comisia de concurs este formată din șeful catedrei sau al departamentului ori din reprezentantul acestuia, în calitate de președinte, și din 3 membri specialiști în profilul
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
șef de lucrări se face prin punctaj, în baza unei grile, adaptată specificului catedrei sau departamentului și aprobată de senatul universitar. În raportul comisiei se evaluează activitatea didactica și științifică a candidatului, activitatea extradidactică în interesul învățământului, precum și aprecierea asupra prelegerii publice. ... (4) Președintele comisiei de concurs prezintă raportul acesteia în consiliul facultății, nominalizând candidatul cu cele mai bune performanțe. Consiliul facultății aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis. ... (5) Hotărârea consiliului facultății se prezintă de către decan sau de un reprezentant
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
1) Concursul pentru ocuparea posturilor de conferențiar universitar sau de profesor universitar consta în verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, prin analiza dosarului de înscriere la concurs, iar pentru cei care nu provin din învățământul superior, și din susținerea unei prelegeri publice, în fața studenților, ��n prezenta comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabilește de către comisie și se anunța candidatului cu 48 de ore înainte de susținere. ... (2) Comisia de concurs este formată din decanul facultății sau un reprezentant al acestuia, membru în
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
profesor universitar consta în verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, prin analiza dosarului de înscriere la concurs, iar pentru cei care nu provin din învățământul superior, și din susținerea unei prelegeri publice, în fața studenților, ��n prezenta comisiei de concurs. Tema prelegerii se stabilește de către comisie și se anunța candidatului cu 48 de ore înainte de susținere. ... (2) Comisia de concurs este formată din decanul facultății sau un reprezentant al acestuia, membru în senatul universitar, în calitate de președinte, din 4 membri, dintre care cel
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
de profesor universitar se face prin punctaj, în baza unei grile adaptate specificului catedrei sau departamentului, aprobată de senatul universitar. Raportul comisiei cuprinde evaluarea activității didactice și a celei științifice a candidatului, activitatea extradidactică în interesul învățământului, precum și aprecierea asupra prelegerii publice. ... (4) Președintele comisiei de concurs prezintă raportul acesteia în consiliul facultății, nominalizând candidatul cu cele mai bune performanțe. Consiliul facultății aproba rezultatul concursului prin vot nominal deschis. ... (5) Hotărârea consiliului facultății se prezintă de către decan sau de către un reprezentant
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]
-
Opere complete. Vol. 27 (pp. 260-274), București: Editura Politică. Lenski, G. (2002). Putere și privilegii: o teorie a stratificării sociale. Timișoara: Amarcord. Lewis, B. (1975). History: Remembered, Recovered, Invented. Priceton: Princeton University Press. Lewis, B. (2008). The Periodization of History. Prelegere ținută la Universitatea Tel Aviv în 7 ianuarie 2008. Liebich, A. (2006). Searching for the Perfect Nation: The Itinerary of Hans Kohn (1891-1971). Nations and Nationalism, 12(4), pp. 579-596. Lind, J. (2008). Sorry States: Apologies in International Politics. Ithaca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Comisia organizatorică, va analiza activitatea de selecționare, pregătire și promovare a cadrelor din învățământul superior"5. Existau planuri de muncă ale lectorilor propagandiști ce conțineau activitățile pe care aceștia le întreprindeau pentru realizarea învățământului politico-ideologic6. Printre activitățile lectorilor se numărau: prelegeri, consultații, stabilirea programelor Universității serale de marxism-leninism, conducerea de seminarii la Universitatea serală, prezentări și expuneri la cursurile de pregătire a propagandiștilor, educație ateistă. În 1973, cei ce răspundeau de activitățile grupului de lectori erau: A. Bîrleanu, C. Morariu, Vasile
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
vremii. Adică, se punea accent pe educația civică. S.B.: Și cum funcționa o astfel de acțiune? Cine era moderatorul evenimentului? D.T.: Elena Târziu îi prezenta pe profesori și se pleca de la tema anunțată pe afiș. S.B.: Se începea cu o prelegere? D.T.: Doamna Târziu anunța tema și profesorul respectiv o prelua și o comenta ca specialist. După care erau interpelări, dezbateri. Și veneau studenți, majoritatea erau la Drept, dar nu numai de la Drept. Erau invitați și de la toate universitățile. S.B.: Mai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu înseamnă nicidecum că sunt anulate sensurile non-judicative pe care le-am scos în evidență până acum. O parte a "enigmaticului evantai de înțelesuri ale Nimicului" apare în Ce este metafizica? și în textele "explicitante" ale lui Heidegger la această prelegere, oferite datorită observațiilor făcute, de diverși, în urma publicării sale: Postfață la "Ce este metafizica?" (1943), Introducere la "Ce este metafizica?" (1949). Pe bună dreptate, prelegerea în cauză a fost reprezentată ca o reconstrucție a Nimicului, de autor și de exegeți
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Nimicului" apare în Ce este metafizica? și în textele "explicitante" ale lui Heidegger la această prelegere, oferite datorită observațiilor făcute, de diverși, în urma publicării sale: Postfață la "Ce este metafizica?" (1943), Introducere la "Ce este metafizica?" (1949). Pe bună dreptate, prelegerea în cauză a fost reprezentată ca o reconstrucție a Nimicului, de autor și de exegeți; de altminteri, filosoful accentuează această idee de mai multe ori în cele trei texte, îndeosebi în "Introducere" și în "Postfață". Sensul Nimicului este legat de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
relation theory of judgment", în Synthese 154, 2007; http://www.tc.umn.edu/~pwhanks/research/. Hanks, W. Peter, "First-Person Propositions", în Philosophy and Phenomenological Research, Vol. LXXXVI, No 1, January, 2013; http://onlinelibrary.wiley.com/doi/. Hegel, Georg W. Fr., Prelegeri de istorie a filosofiei I, trad. D. D. Roșca, Editura Academiei, București, 1963. Hegel, Georg W. Fr., Enciclopedia științelor filosofice. Logica, trad. D. D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1995. Heidegger, Martin, (1) Sein
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Critica rațiunii pure; îndeosebi "Dialectica transcendentală", Cartea a doua, Capitolul al treilea: "Idealul rațiunii pure". M. Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei; Partea întâi, Capitolul întâi: "Teza lui Kant: ființa nu este un predicat real". Saul Kripke, Numire și necesitate; îndeosebi Prelegerea III. 9 Sensul "discursului" trebuie luat "existențial", după înțelesul heideggerian. Pentru aceasta, a se vedea poziția discursului în orizontul constituirii locului-de-deschidere a Dasein-ului (Heidegger, Ființă și timp, § 32-§ 34) și în orizontul ontologic al limbii (Gadamer, Adevăr și metodă, Partea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]