71,953 matches
-
nu a lipsit și sexul..., m-am hotărât să plec În Oradea, unde urma să mă angajez...”. Continuarea poveștii lasă de Înțeles că decizia intrării ei În „câmpul muncii” nu a fost una benevolă, liber asumată, ci una adoptată sub presiunea unor constrângeri exercitate de partener, constrângeri a căror natură rămane nespecificată, Însă Îndeajuns de ferme și de „persuasive” Încât să limiteze opțiunile fetei la doar două variante: dansatoare sau prostituată: „... m-am lăsat influențată de el... și nici nu am
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
viața de noapte, cei 400 de lei obținuți ca salariu din meseria „onestă” nefiindu i nici pe departe suficienți pentru a-și plăti chiria și pentru a-și asigura un trai decent ei și lui Adrian, fiul său. Astfel, sub presiunea necesităților materiale dublate de noile responsabilități familiale, se decide să se reangajeze ca dansatoare: „... am văzut reclamele luminoase ale unui night-club... măcar nu sunt obligată să mă prostituez. Tot ce fac este să dansez și să țin companie domnilor serioși
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Calcutta, acest din urmă oraș devenind mai apoi și capitala politică a Indiei Britanice,5 deoarece de aici se putea exercita controlul asupra regiunilor udate de Gange și afluenții săi, din zona aflată în hinterlandul Calcuttei; și cum mai apoi presiunea unei țări unificate din punct de vedere politic a impus strămutarea sediului guvernului central de la Calcutta la New Delhi acesta fiind o capitală firească pentru un corp politic ce urma să administreze atât o parte din bazinul Indusului, cât și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
influență și Grecia, unde comuniștii au boicotat alegerile din Martie 1946, în vara aceluiași an, au început războiul civil. În aprilie 1947, Truman a proclamat "doctrina Truman", care privea acordarea de sprijin țărilor libere amenințate de "minorități înarmate sau de presiuni externe" și a asigurat imediat un suport de ajutorare pentru Grecia și Turcia.95 Deși ajutorul american nu a avut un rezultat imediat în Grecia, rebelii putând să se refugieze pentru odihnă și armament în Iugoslavia, Albania și Bulgaria, el
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
unei erori comise de către Partidul Comunist din Iugoslavia, a unei abateri ideologice... Tovarăși, înainte de toate este problema relațiilor dintre un stat și celălalt. Mie mi se pare că ei se folosesc de problemele ideologice, cu scopul de a putea justifica presiunea pe care o exercita asupra noastra, asupra statului nostru."105 Conștientizarea acestei realități atât de către cei din partid, cât și de către opinia publică iugoslavă i-a făcut pe toți să se ralieze în jurul lui Tito și, spre surprinderea tuturor, SUA
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
amenințările sale.106 Desigur, SUA erau alertate în privința problemei Iugoslaviei, si au întreprins acțiuni menite a-l ține pe Tito pe linia de plutire, ca pe un potențial aliat în războiul global dus împotriva comunismului.107 Dar Tito a rezistat presiunii venite din partea Moscovei prin aceea că a reușit să mobilizeze un spirit nou, al naționalismului iugoslav; era prima și ultima dată când iugoslavismul a fost călduros îmbrățișat de toate masele, ca și ideologie unificatoare. Această ruptură dintre Tito și Stalin
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Gheorghiu-Dej a fost cel ales de Stalin să rostească discursul despre Partidul Comunist din Iugoslavia, care era "aflat în mâinile unor asasini și spioni."119 Dar este de menționat faptul că această atitudine era în proporție covârșitoare rezultatul direct al presiunilor exercitate de Moscova, Bucureștiul fiind ultima capitala care a semnat declarația din 1948 împotriva iugoslavilor. "Noi nu uităm că românii au fost ultimii care au semnat declarația din 1948 și că poziția românilor era mai rezervată decât a altora", avea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
anunțat că acestea vor sta la baza relațiilor între România și țările comuniste și necomuniste.139 În Chină, Dej vedea o alternativă viabilă în echilibrarea balanței de putere în interiorul blocului socialist și a profitat de această pentru a reduce forță presiunii exercitate de Moscova asupra partidului și statului român. Începând din August 1954, Dej a continuat orientarea către comunismul național și a depus eforturi pentru a dezvolta comerțul cu Occidentul, iar pe 9 februarie 1955, Curtea Supremă a URSS a anunțat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
mult de Tito, îi displăceau atacurile violente ale albanezilor și chinezilor împotriva Iugoslaviei lui Tito.152 Că gest simbolic în privința asigurării diversității în cadrul blocului și din "respect" pentru Tito Moscova a desființat Cominform-ul (aprilie 1956) și a început să exercite presiuni asupra liderilor est-europeni în vederea destalinizării sistemului din țările lor, precum Hrusciov făcea în URSS. Pe masura ce liderii din București și Budapesta (care au fost cele mai conservatoare în bloc), precum și politica dusă de aceștia, au început să dea semne evidente de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
relațiilor ce existau la nivel politic între RPFI și celelalte țări socialiste, situație ce avea să marcheze și evoluția relației bilaterale româno-iugoslave; volumul contactelor și schimburilor dintre RPR și RPFI reducându-se simțitor. Iar atunci când, în vara anului 1958, în urma presiunii chinezilor, Moscova a criticat noul Program al Ligii Comuniștilor din Iugoslavia ca fiind "revizionist", românii au susținut în totalitate poziția sovietică.175 Dar această atitudine rezultă din faptul că Dej nu avea încă în totalitate mâinile libere și nu putea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fel de aprobare publică, trebuiau să obțină mai întâi un credit naționalist.199 Acești lideri se străduiau să se prezinte că și comuniști naționaliști și nu marionete ale Moscovei. Tocmai aceste motive a îndemnat Moscova să caute să exercite o presiune crescândă asupra regimurilor satelit din Europa răsăriteana.200 Oportunitatea care s-a ivit după normalizarea relațiilor de partid între Belgrad și Moscova a fost exploatată imediat de RPR; cu ocazia vizitei lui Tito la București s-a susținut de către ambele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ar dori să fie satisfăcute, trebuind găsite căi de compensare pentru anumite pierderi, pentru că toate părțile să manifeste dorința de a ajunge la acord. Dacă la acest consens s-a ajuns fără că părțile să fie supuse la o anumită presiune există șanse foarte mari ca tot ceea ce s-a convenit în timpul tratativelor să fie respectat întocmai și părțile să se achite de obligațiile ce le revin. Există și situații în care o parte poate să-și vadă interesele afectate într-
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fluviului la Porți. Apoi au fost extrase stăncile din albia fluviului unde avea să fie construită fundația obiectivului. Patru straturi au fost săpate în albia Dunării în "ipostază dinamitei" pentru a da fundației tăria necesară pentru a putea face față presiunii la care urma să fie supus obiectivul după ridicarea nivelului apei în lacul de acumulare din amonte de baraj. Această etapă s-a întins pe o perioadă de un an, până în aprilie 1967.275 La fel avea să se efectueze
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
plăci ale fundației, rădăcinile "pădurii de metal" ce avea să constituie scheletul barajului. Scheletul metalic supraetajat atingea înălțimi considerabile chiar și 70 de metri. Desișul acesta metalic avea rolul de a susține stăvilarele din beton ce trebuiau să reziste la presiune unui colos acvatic că Dunărea. Stăvilarele trebuiau să susțină și greutatea celor 12 turbine, sporită și de căderea, prin intermediul aceluiași zid, cu șocuri și trepidații, a întregului fluviu. La acel moment această eră o cascadă imensă, de 35 de metri
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a ridicat în decurs de 15 luni, lucrându-se într-un ritm alert, turnându-se 442 000 mc de beton (un camion la 2-3 minute) și fără întrerupere, duminică și în zilele de sărbătoare, și acest ritm era impus de presiunea amenințătoare și iminentă a fluviului. Dacă la termenul stabilit prin calcule precise februarie 1971 barajul nu ar fi atins cota finală, pește zidurile de beton neterminate și pește schelele constructorilor ar fi năvălit apele Dunării. Condițiile luptei erau date de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Anglia și Franța au căutat să evite pierderea controlului asupra canalului și în acest scop ele au trimis trupe în Egipt în toamna anului 1956. Nefiind însă susținute de SUA, cele două țări la avertismentul venit din partea URSS și la presiunile venite din partea Washingtonului, au oprit atacul împotriva Egiptului.298 Criză Suezului distrusese astfel statutul de Mari Puteri al Mării Britanii și Franței,299 marcând totodată ascensiunea SUA spre o poziție ce îi solicită responsabilitate pentru a păstra un echilibru al
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Acest lucru explică dificultatea emergenței de la captura de stat, odată ce aceasta se întâmplă. Dar sugerează, de asemenea, faptul că, atunci când voința politică a fost triată prin alegeri critice, prin intrarea noilor actori colectivi în arena politică și civilă, și prin presiunile exogene și oportunități, progresul, în reformele politice și economice, a avut un impact puternic în reducerea capturii de stat. 3.2. Funcția publică și corupția De peste două decenii, guvernanții din Europa promovează voința lor de a proceda la o transformare
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
tind să aibă în general mandate mai lungi, fiind realeși mai frecvent, atunci când gradul de descentralizare este mai mare; miza jocului politic local este mai mare atunci când controlul resurselor este descentralizat; scade posibilitatea de control prin dezvăluiri de presă și presiune morală din partea publicului, deoarece actorii politici sunt acum mult mai numeroși, iar atenția publicului este o resursă limitată; scade posibilitatea de supraveghere a agențiilor independente centrale. Ultimul punct nu e deloc unul trivial: o analiză pe un program de granturi
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
media. Asta se întâmplă pentru că, în general: ele sunt mai mari; tind să aibă autorități de control și aplicare a legii stratificate de asemenea pe mai multe niveluri, atât la centru cât și local, deci mai ușor de supus unor „presiuni asimetrice”; în plus, jurisdicțiile suprapuse în aplicarea legii creează motivație pentru „pășunat excesiv” în extragerea de foloase necuvenite; tind să aibă o cameră superioară a parlamentului cu putere de veto asupra deciziilor, care este aleasă pe baze regionale (ceea ce mărește
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
calitatea pachetului de taxe și servicii furnizate (în principiu cetățenii putând astfel să se mute pentru a opta pentru pachetul care le convine cel mai mult); prin imaginea de guvernare locală mai mult sau mai puțin curată se creează o presiune morală pentru ca cele mai corupte administrații să acționeze pentru remedierea situației; promovată în combinație judicioasă cu deconcentrarea (dar cel mai adesea, în dauna acesteia din urmă), descentralizarea poate duce la limitarea puterii de acțiune a prelungirilor birocratice în teritoriu ale
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
muncii este implicată În echilibrele celorlalte piețe prin faptul că influența sa are loc nu numai rezultanta raportului cerere-ofertă, ci fie pe calea cererii, fie pe calea ofertei. Influența asupra capitalului se realizează nu numai prin intermediul salariului ci și prin presiunea exercitată de oferta de muncă. În aceeași măsură piața mărfurilor, serviciilor și cea a titlurilor de valoare vor fi influențate de modificările cererii de muncă. Dată fiind specificitatea pieței muncii, aceasta poate fi prezentată ca o „sferă a concesiunilor”, În timp ce
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
pierdere de potențial uman creativ; reducerea nivelului de intervenție a statului sau chiar eliminarea totală a intervenției acestuia În anumite momente și zone ale pieței muncii. Așadar, piața muncii În România este dezechilibrată și tensionată. Configurația acesteia este data de presiunea ofertei de muncă asupra cererii de muncă. Dezechilibrele globale și structurale au, Înainte de toate, cauze economice și, numai În plan secundar, cauze demografice. Se fac resimțite, În Întreaga economie, o multitudine de măsuri și acțiuni pentru depășirea acestei stări de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
piețelor de export mondiale, aceasta a demonstrat că deține competitivitatea necesară pentru a se impune În epoca globalizării. Ea dispune de o forță de muncă de Înaltă calificare și de modele sociale care Își demonstrează utilitatea În aceste momente de presiune majoră, prin sprijinirea celor mai vulnerabili dintre noi. Uniunea Europeană este foarte bine plasată pentru a face tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și pentru a face față provocării tehnologice În materie de schimbări climatice. Solidaritatea În fața crizei
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
creare a unor locuri de muncă destinate În special persoanelor mai puțin calificate; reducerea obstacolelor care afectează munca; Îmbunătățirea regimurilor fiscale și de prestații pentru ca intrarea pe piața muncii să fie interesantă din punct de vedere financiar, inclusiv prin reducerea presiunii fiscale asupra celei de-a doua persoane care contribuie la venitul familiei; stimularea șomerilor pentru a-și crea propria Întreprindere, de exemplu prin formare În domeniul spiritului antreprenorial și prin acordarea de microcredite. Țări care se confruntă În prezent cu
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
de muncă și o deviere a ofertei de formare În comparație cu cerințele pieței muncii. Soldul deja precar al pieței muncii va fi marcat de o Îmbătrânire a populației și dezechilibrelor teritoriale ce vor produce, În următorii ani, la o creștere a presiunii exercitată de migrație și o urbanizare progresivă. În cazul În care nu se introduc măsuri corective, vor persista nivelurile actuale ridicate de dispersie școlară și universitară, Într-o populație În scădere. Acestea sunt problemele reale majore cu care se confruntă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]