3,388 matches
-
exemplu, Madeleine Hosli (1996) calculează indicii de putere în Consiliu pentru cazul în care anumite grupuri de țări ar vota în bloc. De exemplu, membrii din Benelux, axa Paris-Bonn, țările din coeziune sau țările nordice. Calculează de asemenea indicii pentru presupunerea că Franța și Germania ar forma o coaliție în numai 50 la sută din cazuri. Acest lucru ne trimite din nou la începutul capitolului și la discuția despre negocierea spaniolă a Constituției europene. De fapt, dacă s-ar crea o
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
în special Germania nu au împărtășit preferințele Spaniei în multe din votările care au avut practic loc. Deci, este cel puțin riscant să presupunem că o axă de acest gen se va menține pe viitor. Acesta este în general riscul presupunerii unor probabilități a priori pentru diverse coaliții, în special când trebuie să alegem dintre reguli constituționale care, o dată adoptate, sunt destinate pentru o perioadă de lungă durată. Pe de o parte, nimeni nu poate prezice cu exactitate care va fi
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
să le vedem aplicate pe pielea magistraților. — Adică magistrații condamnați în instanță la sentință definitivă să fie votați de electorat și puși în fruntea parchetelor? — Exact. Doar pentru că au notorietate. Putem discuta, ca să nu rămânem doar în sfera pură a presupunerilor, despre ceea ce s-a întâmplat. Și avem trei exemple notorii: un parlamentar ales din arest, alți doi din arest sunt aleși primari (unul trimis în judecată de noi, altul cercetat de o altă unitate de parchet). Vreți să riscăm asta
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Raportul are ca punct de plecare premisa că securitatea europenilor este în strânsă legătură și depinde de cea a non-europenilor. Raportul nu problematizează chestiunea securității umane în interiorul Uniunii Europene, înscriind doctrina securității umane direct în spațiul afacerilor externe, construind pe presupunerea că insecuritatea umană din afara granițelor Europei, asociată proceselor globalizării, va avea consecințe pentru europeni. Pe de altă parte, Strategia de Securitate Europeană stabilește, în termeni geopolitici, gândirea strategică normativă care fundamentează Politica Europeană de Securitate și Apărare, un text care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
explică ce anume înțelege prin construcție socială, partea a doua fiind teorie a politicii internaționale bazată pe această analiză filosofică. Michael Barnett vede constructivismul ca fiind o teorie socială și nu o teorie fundamentală a relațiilor internaționale. Teoriile fundamentale fac presupuneri și propun diverse ipoteze cu privire la modul, la tiparele de interacțiune din politica mondială. Autorul compară constructivismul cu modelul alegerii raționale prin oferirea unui cadru de înțelegere a felului în care actorii operează cu anumite opțiuni predeterminate, încercând să-și maximizeze
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
din comun și știam că este disproporționat de mare în raport cu importanța și gravitatea reale ale unui caz sau altul, așa că nu am luat-o în seamă în încercarea de a-mi formula anumite ipoteze. Rememorându-mi chipul anchetatului, o singură presupunere am reușit să-mi conturez: că nu fusese comisă o faptă intenționată. Știam foarte bine cât de periculoase pot fi pentru un anchetator ideile preconcepute, dar nu am putut scăpa de acea hazardantă ipoteză. Gândurile mi-au fost întrerupte de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
ordin să mă prezint urgent nu la unitate, ci la cabinetului secretarului de stat Ștefan Alexie! Pentru mine, a fost primul semn că se întâmplase ceva cu totul ieșit din comun. Iar al doilea indiciu care mi-a întărit această presupunere l-a constituit prezența la cabinetul secretarului de stat a șefului U.S.L.A. și a unuia din locțiitorii șefului Direcției a IV-a, de contrainformații militare. În asemenea situații, reușeam să intuiesc aproape de realitate natura și gravitatea evenimentului care se petrecuse
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
deveniseră stereotipe, doamna fiind, firește, tot mai nervoasă, iar eu așteptând, ca înecatul un colac de salvare, să intre cineva în cameră și să oprească acea total inutilă anchetă. În mod normal, după o vreme, am luat în calcul și presupunerea că doamna pe care o anchetam nu știa nimic, chiar în ipoteza în care asupra soțului s-ar fi găsit vreun document compromițător. Dar să renunțăm la ipoteze! Pentru că, între timp, la câteva camere de noi, se derulau operațiunile de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
1914 și a încetat complet la sfârșitul lui12, fapt inexact, deoarece în fondurile românești se găsesc cel puțin zece scrisori trimise de Kronprinz în perioada 1921-1942. Opinii interesante a emis și Christine Sutherland, care s-a referit la speculațiile și presupunerile potrivit cărora Martha Bibescu ar fi fost amanta Kronprinz-ului, considerându-le lipsite de temei, remarcând că un scriitor creativ precum prințesa Bibescu ar fi putut exagera unele lucruri sau înfrumuseța o experiență personală, dar a rămas totdeauna credincioasă jurnalului
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
mai degrabă în situația în care școala prezintă clar elementele unei realități de tip postmodern (plus accentul de criză altfel de neacceptat datorită optimismului adus de componenta constructivistă), iar profesorii (dar și planificatorii educației) mai cred (în mod inacceptabil) în presupunerea pozitivistă conform căreia cel mai bun răspuns trebuie descoperit și că treaba sistemului educațional constă în transmiterea celor mai bune răspunsuri empirice derivate 225. Bibliografie 1. Bauman Z., Modernitatea lichidă, traducere de Diana Grad, Editura Antet, București, 2000. 2. Arendt
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
mare decît este, iar fățarnicul o folosește ca pe un mijloc de a realiza niște scopuri egoiste și faptul că, din contra, pentru ironist aparența este doar un mijloc de a-și păstra netulburată viața interioară sau pentru ca, prin acceptarea presupunerilor altora, să le procure eventual acestora o mai mare claritate. În felul acesta înțelegem astăzi ironia lui Socrate, îndrumați de indicația pe care ne-a dat-o Platon în prezentarea maestrului său. Aristotel face într-un singur loc o aluzie
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu folosește numai autoafirmării. Ea poate fi totodată o metodă, un mijloc pedagogic de a face cu putință înțelegerea aștor personalități înțelegere care este, la rîndul său, a condiție pentru ajutorare, educație și colaborare. Prin acceptarea aparentă a premiselor și presupunerilor altora, prin recunoașterea locului și a punctului de vedere pe care îl adoptă, ei sînt mai ușor convinși să se deschidă, să-și desfășoare consecințele ideilor, și în felul acesta să devină posibilă acea colaborare pe care se sprijină orice
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
nu mai subzistă nici o contradicție între preaplinul involuntar și personajele cărora li s-a dat formă; acel prisos și-a căpătat toate drepturile prin ele. 18. Ironia ca formă a humorului Genul de ironie care are caracterul consimțămîntului pozitiv la presupunerile altora este apropiat de humor. Există o legătură subterană între humorist și obiectul său, întocmai ca în ironia pedagogică. Deosebirea dintre ironie și humor a fost exprimată adeseori în sensul că, în ironie, gluma se ascunde în spatele seriozității, iar în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
împotriva "rațiunii" și a relei voințe decît să te transpui în opinii despre viață clădite pe o cu totul altă bază decît cea proprie. Și totuși mulți au făcut probabil experința că cu cît s-au dezbărat mai mult de presupunerile dogmatice și totodată de stările antipacice și polemice pe care le creează ușor munca de emancipare, cu atît au căpătat mai tare convingerea că există o viață spirituală omenească independentă, ce s-a dezvoltat istoricește sub variate influențe din partea religiei
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
prezent va rămîne o expresie și pentru dezvoltarea sa de mai tîrziu. Și fidelitatea însăși constă într-o continuitate a propriei noastre comportări, corespunzînd continuității în esență a obiectului. Nu presupunem invariabilitatea nici pentru obiect, nici pentru fidelitatea însăși; singura presupunere e aceea că schimbările se produc în aceeași direcție și conform acelorași legi76. Fidelitatea față de realitate se va vedea în faptul că ne încredem în legile ce s-au dovedit valabile pînă acum pentru trăirile noastre și că sîntem dispuși
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
era, în esență, o metodă, bine-cunoscuta metodă analitică. Aceasta constă în a te arăta de acord cu o ipoteză și, pornind de la ea, a reveni la niște premise ce se află apoi fie în concordanță, fie în contradicție cu alte presupuneri sau ipoteze, în care crede cel ce-o afirmă. Astfel, Socrate este de acord, cu o seriozitate aparentă, că acela cu care discută înțelege realmente ceea ce susține că știe. Trăgînd toate concluziile acelei supoziții, el ajunge apoi, deseori, să dezvăluie
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și în cadrul studiilor europene, unde sfera publică este interpretată ca locul în interiorul căruia este posibil să se creeze condiții pentru construirea unei identități colective, element necesar pentru legitimarea politică a Uniunii Europene (Schlesinger, Kevin, 2000). Această perspectivă se întemeiază pe presupunerea implicită că interacțiunile bazate pe proceduri deliberative sunt în măsură să rezolve deficitul democratic de care suferă Uniunea, deficit cauzat de lipsa unui demos (Habermas, 2001). Chiar și în acest domeniu de studii, s-a urmărit acceptarea ipotezei că mecanismele
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
doua dimensiune a discursului internațional la care se referă Uniunea Europeană este aceea a drepturilor omului. Prima instanță a drepturilor omului consfințește egalitatea între indivizi în baza unui principiu de tip jusnaturalist (Palombella, 2002). Oamenii sunt egali per natura. Pe această presupunere care subliniază caracterul universal și atemporal al drepturilor s-a axat un discurs care cuprinde moșteniri din istoria instituțiilor și ideilor. Astăzi, gama drepturilor, inclusiv cele din Convențiile internaționale, nu acoperă numai drepturile care se referă la om în ipostaza
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
aceasta este instituită cu obiectivul de a răspunde cerințelor ridicate de Declarația de la Laeken 186, în realitate s-a observat că a gestionat dezbaterea printr-o metodă "constituantă" (Cartabia, 2002), ca și cum ar fi fost o adunare învestită cu puteri constituționale. Presupunerile de la care pornește dezbaterea constituantă tind să conveargă spre ideea "construirii democrației" și a "scrierii constituției". Momentul scrierii (Pinelli, 2003) este așadar identificat cu momentul constitutiv al Uniunii Europene. Nu este vorba, totuși, de momentul punerii bazelor în sens propriu
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de șanse" (Dworkin, 1981a). 235 Ibidem. 236 A se vedea pentru o analiză critică a accepțiilor termenului de accountability Mainwaring (2003, pp.9 și următoarele). 237 Din punct de vedere teoretic, necesitatea de controlare a decidenților se întemeiază pe două presupuneri distincte, una cu caracter factual și cealaltă cu caracter normativ. Policy makers sunt supuși greșelii. Puterea trebuie să fie exercitată în numele cetățenilor într-un mod responsabil. Pentru că relația dintre principali (cetățenii) și agenți (guvernanții) este supusă incertitudinii, necesitatea de controlare
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
1990 a devenit din ce în ce mai evident că tranzițiile sistemice nu erau același lucru cu transformările sociale și că România mai avea mult până să atingă stadiul unei democrații adevărate și stabile. În plus, a devenit evident că valorile, atitudinile, credințele, orientările, presupunerile, practicile, natura relațiilor interumane pe scurt, cultura influențau masiv toate schimbările instituționale, legale și politice din România și din restul regiunii. Noua eră postcomunistă trebuia să pună bazele unei noi ordini politice și unui noi mod de a face politică
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
ca negarea negării negării. Importanța luptei de clasă pentru transformarea societății a fost mereu exagerată de marxiști. Acum un secol, Rosa Luxemburg a greșit crezând că revoluțiile bazate pe clase vor marginaliza mișcările revoluționare naționale. Primul Război Mondial a invalidat presupunerea marxistă că muncitorii dintr-o țară nu se vor lupta cu muncitorii din alta. În socialismul democrațiilor populare privit ca formațiune socială aflată în urma socialismului mai avansat al Uniunii Sovietice lupta de clasă era din nou mai puțin importantă decât
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
țările lor va sfârși prin a se converti, cu timpul și cu progresiva sa extindere, în regimuri social-democrate din ce în ce mai blânde, până când se va produce o convergență cu Occidentul. Aceasta era o speranță secretă, mai mult decât o idee concretă. Aceste presupuneri nu se discutau niciodată în mod sincer și deschis în Europa de Est. Mai mult, a existat întotdeauna nefasta posibilitate a unui nou război mondial sau a apariției unor tendințe conservatoare, deci involuționiste, în fiecare regim. Dacă ar fi trecut destul timp
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
graniției invizibile formată odinioară de cortina de fier și poate încă de diferite tradiții culturale să fie totuși menținută artificial de cercetătorii care insistă să studieze aceste țări ca formând o zonă aparte. O astfel de optică poartă cu ea presupuneri voalate care anticipează în mod nociv o parte a concluziilor. Un astfel de studiu ar face un deserviciu procesului de înțelegere a regiunii. Katherine Verdery Profesor de antropologie la City University of New York, Statele Unite. A obținut doctoratul de la Stanford University
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
și procesul de informare nu poate băga mâna în foc pentru veracitatea dosarelor secrete și totuși acestea au determinat soarta politică a oamenilor. În această privință, antropologia se poate dovedi foarte folositoare, deoarece țelul ei primar este de a deconstrui presupunerile culturale, ale oricui. Atmosfera Războiului Rece a inculcat adânc anumite presupoziții în ideologiile politice și modul de auto-percepere de ambele părți ale Cortinei de Fier, ca și în viețile noastre de zi cu zi (să ne gândim la toate filmele
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]