6,389 matches
-
ani să tulbure liniștea frontierelor Transilvaniei și să-și extindă uzurpările lor asupra teritoriului M.S.I. și R.”, după pace se vor repune bornele vechi în manieră de a satisface Austria. Această din urmă propozițiune arată că acele uzurpări erau doar pretexte pentru „înaintarea bornelor” în profitul Vienei. Von Zegelin raporta însă din Constantinopol că Poarta nu putea accepta sub nici un motiv independența Principatelor și a tătarilor, iar la 17 septembrie 1771, el avertiza că, decât să aprobe independența Moldovei, Munteniei și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca Austria să stăruie în favoarea neatârnării de Poartă, dar că el i-a „îngăimat” pe boieri cu vorbe frumoase, deoarece nu putea „iniția pe acești domni în secretul intențiilor Înaltei Curți imperiale asupra viitoarei stări a Principatelor”. Sustrăgându-se sub pretextul că țara lor fiind sub stăpânire reală rusească, tratativele trebuiau duse prin canal rusesc. Așadar, delegații moldoveni (ale căror memorii s-au pierdut sau n-au fost încă descoperite)* și munteni, în deplină conlucrare, au purtat convorbiri cu plenipotențiarii ruși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
străini să fie stinse prin decizia domnitorului, fără drept de apel; toate pământurile aparținând părinților noștri să fie redate Moldovei, turcii să poată intra în țară pentru comerț numai cu pașaport, nici un pașă să nu pătrundă în țară sub nici un pretext etc. Cuza și Chirica duceau cu ei și alte cereri. S-a luat hotărârea „ca să se pornească la Țarigrad dimpreună cu boierii moldoveni, cu boierii munteni toți la un loc” (sub. ns.). Este adevărat că arzul din 30 august este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aflux, ca și febrila activitate a emigraților, a îngrijorat cabinetele din Petersburg și Viena. După ce au nimicit republica Cracoviei - scria Codrika lui Guizot la 4 ianuarie 1847 - guvernele care au cooperat la acest act își întorc privirea spre Principate. Sub pretextul că Moldova servește de refugiu unui număr de polonezi, agenții ruși și austrieci au primit ordin să-și dubleze vigilența. Invocând surse autentice, Codrika susținea că Metternich proferase amenințarea „că dacă Moldova continua să fie un focar de intrigi și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Bucovina domnea liniștea, dar că „nu tot așa stă lucrul cu propaganda din Moldova, unde comisarii polonezi sunt foarte activi prin faptul că aici, în țară, se află o mulțime de suspecți de naționalitate poloneză sub nume false, care, sub pretextul în aparență de afaceri întreprinse, urmăresc scopurile lor revoluționare [...]. Asemenea indivizi se află pe la cârciumile de pe lîngă frontieră, pe la moșiile boierilor Cantacuzino, Canta, Mavrocordat, Moruzi, Lățescu și Bașotă”. Eisenbach a izbutit să alcătuiască o listă a polonezilor suspecți, pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
armata țaristă, al cărei cantonament de la Bârlad, de pildă, se micșora zilnic ca urmare a dezertărilor. Ovidiu Bădina nota că „garda” Cantacuzinilor era formată din medelnicerul Dumitru Pelin și 75 de polonezi aduși din Bucovina de arhitectul Franz Tilich, sub pretextul lucrărilor de la spitalul din Tg. Neamț. Este vorba însă de o confuzie. În raportul său din 21 octombrie 1848, comisarul din Tg. Neamț făcea precizarea că 14 oameni înarmați (li se dă în anexă și numele) erau „lipiți” de Cantacuzini
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca fiind, dacă se poate spune așa, neaoș-rusesc, depășirea acestor limite intrând în categoria cuceririlor de teritorii străine, ceea ce este perfect adevărat, de vreme ce ele erau locuite de populații neruse. „Dacă pentru cuceririle Ecaterinei, constata Engels, șovinismul rus mai găsise unele pretexte - nu vreau să spun de justificare, ci de scuză - pentru cuceririle lui Alexandru nici vorbă nu putea fi de așa ceva. Finlanda este finlandeză și suedeză, Basarabia - românească, iar Polonia Congresului - poloneză. Aici nici vorbă nu putea fi de unirea unor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aici avem de-a face pur și simplu cu o cucerire prin forță a unor teritorii străine, pur și simplu cu un jaf”. Așadar, în epoca care face obiectul studiului nostru, politica externă țaristă nu mai putea să aibă nici pretextul eliberării sau unirii. Însă, cum vom vedea, istoriografia sovietică admite principiul expansionist, acaparator, al politicii externe țariste, căreia îi aduce însă un corectiviv: caracterul pozitiv obiectiv al eliberării popoarelor subjugate și cel al unirii benevole, efectiv pozitiv, cu Rusia, al
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eliberarea voastră și a noastră”. Lozinca viza Polonia, dar ea era general valabilă pentru o concepție înnoitoare. Istoriografia rusă nobiliară și burgheză a justificat de regulă politica externă țaristă. O mare doză de sinceritate a vădit Serghei Goriainov care, abandonând pretextele eliberatoare, dădea următoarea definiție chestiunii orientale: „pentru Rusia, toată chestiunea faimoasă a Orientului se rezumă în aceste cuvinte: de care autoritate depind strâmtorile Bosfor și dardanele ? Cine este deținătorul lor ?”. Este de la sine înțeles că politica externă a țarismului nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a devenit reală, numai că ea a fost într-un fel confiscată în profitul Rusiei, a cărei preponderență politică este manifestă. Pacea de la Adrianopol - nota Engels - „i-a adus Rusiei gurile Dunării, o porțiune de teritoriu din Asia și noi pretexte pentru imixtiuni în treburile Principatelor dunărene”, în vreme ce Marx a scris în 1853 că, „începând cu 1828, protectoratul rus a costat Principatele 150.000.000 de piaștri, fără a socoti imensele pagube pricinuite de jafuri și devastări”. Însă consecințele cele mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
este gata să reizbucnească, drept consecință a cererilor adresate Porții de extrădare a refugiaților polonezi angajați în armata revoluționară maghiară, cerere refuzată prin insistența lui Stratford Redcliffe și Aupick. Privilegiile acordate catolicilor la locurile sfinte, pretinse de Franța, au oferit pretextul unei acerbe confruntări la Constantinopol între ruși și francezi. În 1852 și 1853, rușii înarmează flota Mării Negre și organizează un detașament de debarcare în Bosfor de 15.652 de soldați, în concepția strategică țaristă impunându-se ideea unui atac prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
România, aveau probleme majore în compatibilizarea cu criteriile de aderare, așa că negocierile de aderare au debutat doar cu cele șase țări menționate, la sfârșitul lunii martie 1998. În realitate, noi credem că formularea deciziei Consiliului European de la Luxembourg a folosit pretextul "diferențierii" gradului pregătirii țărilor aplicante pentru aderare doar pentru a argumenta o viziune geo-politică dogmatică, așa cum ea s-a conturat, încă de la sfârșitul anilor '80, privind zona Europei Centrale. "Excluderea inițială a României și Bulgariei, din cauza greutăților economice"43 așa cum
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
al anumitor copii; se valorifică, în acest sens, conversația copii educatoare, copii copii, copii părinți, copii personal nedidactic, părinți părinți, educatoare părinte/părinți etc. (nu atât ca metodă didactică distinctă), respectiv conversația ca procedeu în cadrul altor metode: jocul de rol (pretext pentru valorificarea conversației pe orizontală, tip coleg coleg, mama tata, respectiv pe verticală: copil doamna educatoare, copil părinte, medic pacient, vânzător cumpărător, Albă-ca-Zăpada vânător etc.), jocul didactic, lectura explicativă (în formă adaptată particularităților preșcolarității), metoda fonetică, analitico-sintetică (de exemplu, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
în mijloace de prevenire, dar și de depășire a acestora. ( Temele abordate prin actualizarea conversației pot fi stabilite/sugerate de către educatoare/educator, pot fi alese împreună cu copiii, prin prisma intereselor, preferințelor, preocupărilor acestora dintr-o anumită perioadă, pot avea ca pretext o carte, o jucărie, o întâmplare petrecută în drum spre grădiniță, o știre auzită la televizor, un cântec auzit la copiii dintr-o altă grupă etc.; de asemenea, și copiii pot fi inițiatori ai conversației pe anumite teme, de exemplu
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
preșcolari, în acord cu tema avută în vedere, precum și de nuanțare, îmbogățirea a nivelului lexical/semantic al comunicării, în condițiile în care ,,experiența", în general, presupune și transmitere/exteriorizare de gânduri, sentimente. De asemenea, experiența dirijată se constituie și în pretext al plasării copiilor de vârstă preșcolară în situații reale sau (re)create (simulate) de comunicare, de unde și necesitatea adaptării la statutul impus de astfel de contexte comunicative adaptare în planul ,,comportamenului" verbal, nonverbal, paraverbal, al atitudinii față de celelalte persoane implicate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
220 și verbalizarea anumitor componente ale acestora, așadar și actualizarea valențelor comunicative ale demersului instructiv-edu-cativ subordonat altor domenii. Caracteristici și repere aplicative ( Lucrarea practică se constituie astfel, în contextul lucrării de față (centrate pe educarea limbajului în grădiniță), într-un pretext de actualizare a coordonatelor verbale, nonverbale și paraverbale ale comunicării, realizându-se implicit și această componentă a procesului instructiv-educativ. ( Diferitele etape pe care valorificarea acestei metode le implică în cadrul diferitelor activități desfășurate de copiii preșcolari, ghidați de cadrul didactic, presupun
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
greblă etc.), realizează sau nu acțiunea indicată etc.; asocierea anumitor cuvinte cu imaginile corespunzătoare de exemplu, pe jetoane care prezintă alte obiecte utilizabile în anumite situații, însă inexistente în dotarea grădiniței; astfel de imagini pot fi folosite, de asemenea, ca pretext al prezentării de către copii a unora dintre preocupările/ocupațiile părinților/ale altor rude etc.; realizarea etapei de ,,instructaj" de către educator/educatoare poate presupune și necesitatea explicării unor cuvinte/expresii, a asocierii acestora cu obiecte, acțiuni concrete pentru ca astfel termenii respectivi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prisma rolului pe care îl dobândesc în formarea/fixarea gustului pentru frumos al copiilor, în raportarea acestora la un anumit sistem de valori estetice; funcția socială (de socializare) confirmată prin situațiile de comunicare didactică în care utilizarea anumitor mijloace devine pretext/premisă pentru interrelaționare; funcția didactică 236 ca formă de răspuns la întrebarea ,,cu ce scop alegem să folosim un anumit mijloc de învățământ într-un anumit moment al activității instructiv-educative?" și ca reflectare a actualității principiilor didactice vizând valorificarea intuiției
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
inițial, al expozițiunii, în corelație cu o activitate tip experiment în care se poate prezenta copiilor zăpada (supusă observației) peste care se pune apoi o picătură de cerneală roșie (asociere cu basmul și cu dorințele exprimate de către împărăteasă); Educație plastică pretext pentru realizarea, utilizând codul culorilor și al formelor, a unor desene care să ,,reprezinte" activitatea desfășurată la Cunoașterea mediului sau portretul Albei-ca-Zăpada, portretele piticilor etc.; Activități matematice în asociere cu numărul și cifra 7, având ca punct de plecare (re
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
după modelul educatorului/educatoarei; povestirea după o temă dată (subiect indicat, jucărie 265, fenomen al naturii etc.) după modelul cadrului didactic, perspectiva etapizată reflectând coordonatele formelor povestirii prezentate anterior, construite pe logica: secvență introductivă moment de captare a atenției oferirea pretextului povestirii (începutul/sfârșitul dat, coordonatele povestirii unele dintre acestea urmând a fi modificate, anumite imagi-ni/ilustrații, o anumită temă, modelul povestirii realizate de către cadrul didactic etc.) realizarea propriu-zisă a povestirii de către copii etapă finală. 8.4.6. Jocul didactic Desfășurându
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
discuție; * atitudinea față de eventualii factori perturbatori în desfășurarea comunicării etc. Activitățile de convorbire/convorbire după ilustrații/imagini, jocurile de rol, anumite jocuri didactice 285, secvențe ale activităților de observare, lectură după imagini 286 etc. se constituie, din această perspectivă, în pretexte ale creării de contexte dialogate în care să se implice copiii preșcolari, ca locutori, interlocutori sau ca manifestare a ultimei ipostaze prezentate supra, cea de asistare la ,,spectacolul comunicării" pot fi valorificare, în acest sens, și secvențe dialogate înregistrate în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
nivelul propoziției și, într-o formă simplificată, accesibilizată, la nivelul frazei); topica obiectivă și cea subiectivă prin Schimbă locul!, Ce s-a schimbat?, Cuvinte rătăcite, Cuvinte încurcate/amestecate etc.; schema propoziției ca formă de reprezentare a elementelor anterioare, respectiv ca pretext pentru crearea de propoziții după schemă; de exemplu: * schema alcătuită din inițialele cuvintelor propoziției vezi modelul P I A T R A (Pe iarbă aleargă trei rățuște albe.)304; * schema cuprinzând jetoane cu diferite imagini între care sunt plasate săgeți
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
întărit pozitiv și dezvoltat, prin discuții cu ceilalți copii); * în plan sintactic, sunt avute în vedere cu precădere raporturile sintactice sugestive și topica aici, inversiunea ,,Gerilă-Moșu" (,,dacă ar fi fost Moș-Gerilă, muzica versurilor nu ar mai fi fost la fel de frumoasă") pretext pentru actualizarea exercițiului-joc cu rime (moșu' roșu, Crăciun bun, sus pus dus, copii zglobii, nori zori etc.); în cadrul altor activități, Jocul rimelor, Găsiți rima!324 etc. se pot constitui în secvențe de sine stătătoare, pregătind etapa de creare de texte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
urmați de Belfiore și Edoardo și mai apoi de Marchiza del Poggio. Această din urmă intenționează să îi ajute pe cei doi tineri îndrăgostiți, Giulietta și Edoardo. Belfiore îi va determina pe Conte și pe La Rocca să părăsească grădină sub pretextul unor discuții de afaceri, lăsăndui pe cei doi tineri împreună numai cu Marchiza dell Poggio. Tabloul 3. O galerie din castelul Baronului Kelbar. Păstrându-și rolul de rege, Belfiore îl va face pe Trezorier să accepte o ofertă de avansare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o mască pe figură și dând târcoale palatului. Elvira și Ernani sunt plini de fericire, dar în timp ce schimba promisiuni de amor, ei aud sunetul unui corn de vânătoare. Ernani, recunoscând semnalul, devine palid și o îndepărtează pe Elvira sub un pretext. De Silva se descoperă, scoțăndu-și mască și îi reamintește lui Ernani de pactul lor. Ernani încearcă să-l facă pe de Silva să se răzgândească, dar în zadar. Elvira, care s-a întors și a înțeles despre ce este vorba
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]