2,532 matches
-
cărămidă. Elementele scoase la iveală de cercetări întreprinse, cât și din documentele existente, parte din ele prezentate mai sus, este lucrată în frescă în stil bizantin în pronaos, naos și altar, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar cea a pridvorului în anul 1906. Singurele date pe care le avem sunt cele prezentate în documentul prezentat mai sus și se referă la pictura pridvorului realizată în anul 1906, când se amintește de popa Ion și popa Tudor și Gheorghe - zigravii, coordonați
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
în stil bizantin în pronaos, naos și altar, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar cea a pridvorului în anul 1906. Singurele date pe care le avem sunt cele prezentate în documentul prezentat mai sus și se referă la pictura pridvorului realizată în anul 1906, când se amintește de popa Ion și popa Tudor și Gheorghe - zigravii, coordonați de ctitori (Acestu pricvor (sic) s-au zugră(vit) / de popa Io(n) i po(pa) Tudor i / Gheorghe zugra(v)i, cu
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
diaconu, Dumitrana Diaconeasa, Dumitru, Pătru, Dumitru, Anghel, Gheor[gh]e, leatu 7327”". În anii 1818-1819 s-a înfăptuit o reparație a structurii bisericii, care probabil a cuprins și schimbarea tălpilor și îndreptarea temeliei de piatră sau zid. O inscripție în pridvor suprinde laconic momentul unei necesare refaceri a acoperișului: "„1865 acoperită”". Biserica a fost în anul 2008 salvată de la ruinare prin mutarea ei pe un loc nou, în Berbești. Dupå remontare, interiorul a fost repictat. Pisania scrisă cu această ocazie reiterează
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
-lea, în jurul anului 1851, vel spătarul Todirașcu Balș (1805-1857), fiul marelui paharnic Nicolae Balș și nepotul de frate al marelui logofăt Lupu Balș, a reparat biserica. El a construit un turn-clopotniță adosat intrării. Intrarea în biserică se face astăzi prin pridvorul aflat la parterul turnului-clopotniță. Familia Balș a înzestrat lăcașul de cult cu o catapeteasmă nouă din lemn aurit, cu o icoană a Maicii Domnului ferecată în argint, cu o strană frumos ornată și cu mai multe candele din argint. Biserica
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
de dată mai recentă și are patru ferestre: trei ferestre semirculare mari la etajul superior (camera clopotelor), dispuse pe laturile de vest, sud și est și o fereastră dreptunghiulară pe peretele nordic al parterului. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este de formă dreptunghiulară, ancadramentul având formă de acoladă la partea superioară. Încăperile bisericii au bolți simple, de forma unor calote sferice. Între pronaos și naos nu există un perete despărțitor
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
el a fost schimbat în cel al Cuvioasei Parascheva. Biserica avea inițial trei încăperi: pronaos, naos și altar. Între anii 1852-1854, arendașul Stati a restaurat lăcașul de cult, cu contribuția sătenilor. Atunci s-a construit în partea de vest un pridvor prevăzut cu două ferestre (la nord și la sud) peste care s-a înălțat o clopotniță la care se ajunge prin urcarea unor trepte aflate în zid. Adaosurile făcute atunci nu au respectat stilul monumentului; clopotnița este construită după arhitectura
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
a refăcut acoperișul (s-a construit o coamă înaltă și streșini largini pentru a evita scurgerea apei pluviale pe pereți și s-a amplasat o învelitoare din tablă groasă). În anul 1987, s-a amplasat deasupra portalului de intrare în pridvor o icoană în mozaic a Sfintei Cuvioase Parascheva, care a fost donată de enoriașii Gheorghe I. și Maria Melinte, Neculae Th. și Catrina Marian, Ioan P. și Genoveva Mazilu, Mircea C. și Anica Cot. Sub icoană se află o placă
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
al naosului și corespondenta ei din peretele sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și chenarele exterioare. Interiorul bisericii este împărțit în patru încăperi: pridvor (construit ulterior), pronaos, naos și altar. Pridvorul are la partea superioara patru arcade mari. Pe latura sa nordică se află o ușă care ascunde o scară îngustă ce urcă în turla-clopotniță situată deasupra pridvorului. Acolo se află șase clopote de
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și chenarele exterioare. Interiorul bisericii este împărțit în patru încăperi: pridvor (construit ulterior), pronaos, naos și altar. Pridvorul are la partea superioara patru arcade mari. Pe latura sa nordică se află o ușă care ascunde o scară îngustă ce urcă în turla-clopotniță situată deasupra pridvorului. Acolo se află șase clopote de dimensiuni diferite. Pronaosul și naosul au bolți
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
bisericii este împărțit în patru încăperi: pridvor (construit ulterior), pronaos, naos și altar. Pridvorul are la partea superioara patru arcade mari. Pe latura sa nordică se află o ușă care ascunde o scară îngustă ce urcă în turla-clopotniță situată deasupra pridvorului. Acolo se află șase clopote de dimensiuni diferite. Pronaosul și naosul au bolți semicilindrice întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă. Pronaosul și altarul se află supraînălțate față de nivelul naosului. Între pronaos și naos se află un
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
un mantou acoperit cu aur, de brandenburg albastru, având mâinile strânse în rugăciune. Primul personaj, condus de Sfântul Nicolae, oferă biserica Mântuitorului Iisus Hristos care stă pe un jilț. Figurile personajelor laice sunt parțial distruse. Deasupra portalului de intrare în pridvor se află o icoană în mozaic a Sfintei Cuvioase Parascheva, donată în 1987 de enoriașii Gheorghe I. și Maria Melinte, Neculae Th. și Catrina Marian, Ioan P. și Genoveva Mazilu, Mircea C. și Anica Cot, prin grija parohului Camil Dăscălașu
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
la care au fost adăugate eforturile restaurării, au alcătuit lucrarea intitulată "Biserica salvată din lac. Povestea bisericii de lemn din Răpciuni, Neamț", care a apărut în condiții grafice deosebite. Biserica datează din 1773, după cum atestă inscripțiile dăltuite pe grinzile din pridvor. Tot aici sunt consemnate și unele evenimente mai importante din viața comunității. Inscripția cea mai importantă se află pe grinda de deasupra ușii de intrare, scrisă în alfabet chirilic și latin: "„1773 Întruparea Domnului Ajot (?) Au Luat Început A Se
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
cruce bizantină) și boltirile de peste naos și pronaos, cu cupole sprijinite pe arce dublou cu pandantivi, iar pe absidele laterale și a altarului apar calotele semicirculare. Totul este realizat din mici bucăți de lemn îmbinate cu măiestrie și performanță. Un pridvor deschis pe stâlpi ciopliți și uniți prin arcade este plasat în fața ușii de intrare, pe latura de sud. Pridvorul este suprapus de turnul clopotniță care are un mic foișor necesar difuzării sunetului clopotelor. Acoperișul bisericii, cu învelitoare din șindrilă, tinde
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
laterale și a altarului apar calotele semicirculare. Totul este realizat din mici bucăți de lemn îmbinate cu măiestrie și performanță. Un pridvor deschis pe stâlpi ciopliți și uniți prin arcade este plasat în fața ușii de intrare, pe latura de sud. Pridvorul este suprapus de turnul clopotniță care are un mic foișor necesar difuzării sunetului clopotelor. Acoperișul bisericii, cu învelitoare din șindrilă, tinde parcă să învăluie in mantia sa și turnul clopotniță, ce se ridică numai până la coama acoperișului. Fațada bisericii este
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
săpătură și a fost realizată din piatră și beton. Temelia a fost realizată din piatră de carieră și mortar în 1-10 rânduri, iar pardoseala construcției în scândură de brad în altar, naos și pronaos lespezi din piatră de carieră în pridvor. Pictura din interiorul bisericii se înscrie în canonul erminiilor bizantine, fiind realizate scene din Patimile lui Iisus (naos) și din Vechiul și Noul Testament (pronaos). Pictura a fost executată de meșterii locali din familia Zugrăvescu, direct pe suprafața netedă a pereților
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
mulțimea de inscripții cu litere slavone, aflate pe grinzi, la ușa de la intrare, sub streașină sau pe icoane. Biserica are mai multe inscripții în grafie slavonă, slavo-română sau română care se adaugă celor slavonești de la iconografie. Multe dintre inscripțiile din pridvor sunt realizate cu vopsea neagră (chinovar) și sunt consemnări ale unor evenimente importante din viața satului, ca o cronică a așezării, menite să rămână mărturie pentru generațiile următoare: „intrarea muscalilor” în Moldova în 1828, când a fost iarnă geroasă cu
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
fost iarnă geroasă cu mult omăt la anul 1830 sau o iarnă ușoară în 1843, când „a fulgerat boala holerii la comuna Bistricioara, la anul 1865” sau „când au venit lăcustele la anul 1867”. Există și inscripții dăltuite în grinzile pridvorului care conțin data construirii bisericii (1773). Prin parcurgerea sectorului muzeal dedicat zonei Moldovei se poate înțelege felul în care s-a dezvoltat arhitectura vernaculară, se poate urmări evoluția complexă a modului de viață oglindit în felul în care oamenii construiau
Biserica de lemn din Răpciuni () [Corola-website/Science/321664_a_322993]
-
5. “Joc alb”(poezie), Editura Porto-Franco, Galați, 1990; 6. “Drumul zimbrului”(proză), Editura Porto-Franco, Galați, 1993; 7. “Carte cu ștrengari” (poezie pentru copii), Editura Porto-Franco, 1995; 8. “Iubito, suntem în pericol” (poezie), Editura Geneze pentru Literatură și Artă, 1995; 9. “Pridvor de lut”(poezie),Editura Geneze pentru Literatură și Artă Geneze, 1997; 10. “Poduri peste apele lumii”(poezie), Editura Fundația ROMPRES,1998; 11. “Cumplitul joc de-a poezia” (poezie), Editura Scriptor, Galați, 1999; 12. “Iarnă cu ștrengari” (poezie pentru copii), Editura
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
fost resfințită în anul 1994 de către episcopul Eftimie Luca al Romanului. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești are formă de cruce, cu abside semicirculare. Ea este clădită din piatră, cu rânduri de cărămidă, având un turn-clopotniță de formă dreptunghiulară deasupra pridvorului. Edificiul este înconjurat la partea superioară de două brâie de mortar, fiind acoperit cu tablă. Din punct de vedere arhitectonic, acest lăcaș de cult nu respectă forma bisericilor moldovenești din secolul al XVII-lea. Biserica nu este pictată. Catapeteasma sa
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
bizantin, având formă de navă, cu altar semicircular. Dimensiunile sale sunt următoarele: 22 m lungime, 11 m lățime și 15 m înălțime. Ea a fost zidită din piatră și cărămidă, mortar și var. Interiorul bisericii este compartimentat în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Biserica "Sf. Dumitru" din Gâdinți are în patrimoniul său icoane de valoare donate de către ctitori, cum ar fi icoana Maicii Domnului și icoana Sfântului Dimitrie. Cele două clopote datează din 1780 și respectiv 1815; ele au
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
Roșioara din localitatea Berbești, județul Vâlcea și poartă hramurile „Sfinții Voievozi”, „Intrarea în Biserică” și „Cuvioasa Paraschiva”. Vechimea ei nu este cunoscută doar momentul refacerii ei în forma actuală, prin pisania de la 1867. Se distinge prin pictura interioară și din pridvor, îndeosebi prin arhanghelii veghetori de la intrare, macheta bisericii din naos și prin pomelnicele din altar. Stenapii laterali sculptați cu ulcioare și altarul în șapte fețe dau un caracter aparte acestui lăcaș. Valoarea de document istoric și artistic o recomandă pentru
Biserica de lemn din Roșioara () [Corola-website/Science/321760_a_323089]
-
poligonală, nedecroșată, în prelungirea pereților corespunzători ai naosului. Turnul prezintă, ca și bisericile din zona Făgetului, elemente constructive si decorative ale barocului apusean. O particularitate este prelungirea acoperișului deasupra intrării, pe latura de vest, realizându-se o formă simplă de pridvor care se mai întâlnește doar la bisericile din Coșevița și Românești. În anul 1937 biserica a fost acoperită cu țiglă. În anul 1952 biserica a fost vizitată de către episcopul dr. Andrei Magieru. Biserica a avut un clopot din secolul XIX
Biserica de lemn din Baștea () [Corola-website/Science/320796_a_322125]
-
1762 semnalează, mai degrabă, o amplă renovare, iar nu ctitorirea propriu-zisă. Înscris, planimetric, în categoria edificiilor de plan dreptunghiular, biserica prezintă, în cazul absidei, particularitatea terminației heptagonale nedecroșate, caracteristică vechilor ctitorii de lemn bănățene. Deasupra pronaosului tăvănit, precedat de un pridvor îngust, se înalță o clopotniță scundă, cu un foișor deschis și un coif conic. Căptușeala interioară de scânduri a fost împodobită, în vechime, cu valoroase xilogravuri, biserica constituind, din acest punct de vedere, cel mai elocvent exemplu de narare a
Biserica de lemn din Muncelu Mare () [Corola-website/Science/320955_a_322284]
-
1765), ambele donate în 1769, întăresc această cronologie. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida decroșată de formă pentagonală; pronaosul, deasupra căruia se înalță un turn-clopotniță zvelt, învelit în tablă, este prelungit, la vest și la sud, printr-un pridvor unitar spațios. Transformată în grajd și apoi incendiată în cursul Revoluției de la 1848-1849, biserica, acoperită cu țiglă, a fost renovată în anul 1861, șantier în cadrul căruia s-a schimbat infrastructura acoperișului și turla. Ultimele reparații s-au executat în 2001
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
secolul al XV-lea, cum deja am menționat prin prezența camerei mormintelor pe timpul lui Alexandru cel Bun. De un real suport la datarea bisericii ar putea servi compartimentul lipsă - al cincilea al bisericii, care încheia planimetric lăcașele sacre și anume pridvorul. Acesta a apărut pentru prima oară la Putna, fiind adăugat bisericii de aici înainte de anul 1484. Mai apoi acest element a fost reluat în toate bisericile mănăstirești pe întreg parcursul al secolului XVI-lea și mai târziu. Deci, biserica rupestră
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]