3,372 matches
-
un mesaj clar: „Vreau să te rănesc”. Schimbarea în bine a lucrurilor Cu toții ne gândim cum s-ar putea îmbunătăți viața la locul de muncă. Rezervarea unor locuri de parcare, de exemplu, ne-ar însenina ziua. Un birou cu o priveliște superbă ne-ar îndulci orele de muncă. Totuși, atunci când au fost chestionați cu privire la ce ar schimba la locurile de muncă, mulți angajați americani au oferit un răspuns oarecum surprinzător: pur și simplu își doresc să li se vorbească civilizat. Răspunsurile
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
dorința de a îneca prin viteză sau oboseală o melancolie a cărei intensitate se ridică la limită de câte ori sunt atent la mine însumi.” (482). Altcândva, spera să găsească „un remediu împotriva frumuseții, împotriva ispitelor ei distrugătoare”, nemaiputând să suporte „povara priveliștilor” (480). Toate acestea, ca vindecare prin exces rimbaldian al disperării. Totuși, chiar din anii de tinerețe, crede că „În fața splendorii, cugetul e o ineleganță” (637). Ce-i drept, o spune într-o scrisoare către Mircea Zaprațan, unul dintre acele genii
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vitale și asupra trecerii, ce-l va integra treptat în moarte. Volumul "Etica", într-o suită de poeme, unele mai clare, altele obscure, amplifică lumea lăuntrică, enigmatică, prin chemarea umbrelor celor care au fost cândva prezențe grave în existența poetului. Priveliștea este stranie, cu țărmuri depărtate și fragmente de peisaj urban în care pilonii se prăbușesc, în care zilele se închid și în care poetul ajuns la marginea lucrurilor, cere "dreptatea cuvântului". M. Ciobanu posedă iscusința plasării insolite și a valorificării
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
corelația istorică a sistemelor"). Apoi, chiar reapariția celor trei paradigme în epoci diferite la diverși filozofi ne-a trimis tot la ideea de "continuitate". Și atunci am susținut ideea unei continuități tipologice. "Corelate istoric" în continuitatea lor tipologică, sistemele oferă priveliștea unei totalități care-l ajută pe Dilthey să reconstituie conceptul generic de "filozofie". După cum am arătat, conceptul filozofiei ca Weltanschauung funcționează ca o proiecție-etalon, construită a posteriori, fără a condiționa deci supraistoric cunoașterea filozofică (vezi II, 2Bf). Spre a explica
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să conțină explicit trimterea la "dispozitivul / filmic / fotografic" ce a generat, în metafora anterior amintită a realismului, un întreg program estetic, personajul îl descrie însă de la un capăt la altul: plasament, focalizare, reglare și invers primirea de către privitor a luminilor "priveliștii", care-l cuprind deopotrivă. Îl includ în "fotografia" lumii, ca pe un centru al conștiinței acestei lumi. O și mai intuitivă metaforă a cunoașterii "reflectoare", construită pe aceeași schemă a procesului fotografierii (cu etape și componente: focalizarea, reglarea, expunerea, impesia
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și să-ți picteze pe picioare vînătăi. Încă nu deschiseseră portbagajul autobuzului. Spuneau că mai așteaptă pînă se adună toți. Totuși, ăsta nu era motiv să-ți ții valiza în picioarele oamenilor. S-au așezat pe o bordură, de unde aveau priveliște largă asupra grupulețelor discutînd sau jucîndu-se. Băncile erau ocupate. Am obosit, a oftat Alin, de parcă ar fi străbătut pe jos distanța de la Soare spre Pămînt. Nu e rece? l-a întrebat Marcu. Ba da, ai dreptate, și-a amintit Alin
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
albastre care se învîrteau. S-au îmbulzit toți copiii la geamuri, cu nasurile turtite de sticlă, să nu scape nimic. Degeaba profii încercau să păstreze ordinea. Marcu filma cu telefonul, încercînd să găsească un unghi cît mai potrivit atît pentru priveliște, cît și reacțiile colegilor lui. Radu și-a făcut loc cu coatele printre copiii înghesuiți pe scaune. Se uita la un punct din murdăria geamului, prin care n-avea cum să vadă prea multe. Se temea de ce-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Pe vreme de toamnă,/ Mă urmărește-un gând/ Ce mă îndeamnă/ Dispari cât mai curând". În orașul de provincie, cu ploi reci, sentimentul dominant e de incomunicare, monotonia și urâtul funebru devin amenințătoare, atmosfera cețoasă înăbușă totul, în față apar priveliști fantomatice și poetul pare strivit sub apăsarea unei lumi egoiste, mercantile. În unele poeme răbufnesc ploile dătătoare de nervi, în altele căldurile toride descompun cadavrele. Noaptea este neagră și udă, cu felinare afumate și triste, cu crâșme insalubre, cu ziduri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
La noi în Viișoara Scrisori cătră un prieten; Vremuri de bejenie (1907); Duduia Margareta; O istorie de demult; Oameni și locuri (1908); Cântecul amintirii (1909); Povestiri de sară (1910); Apa morților (1911); Bordeenii și alte povestiri (1912); Un instigator (1912); Priveliști dobrogene (1914); Neamul Șoimăreștilor (1915); Foi de toamnă (1916); Umbre (1920); Cocostârcul albastru (1921); Strada Lăpușneanu (1921); Drumuri basarabe (1922); Oameni din lună (1923); Venea o moară pe Siret (1925); Dumbrava minunată (1926); O întâmplare ciudată (1929); Depărtări (1930); Măria
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ovul. Sperma ta Tot așa cum puțini băieți au avut ocazia să stea „față către față“ cu zona genitală a unei femei, puține fete au văzut vreodată cum ejaculează un băiat. Dacă n-ar fi o chestiune de mare intimitate, această priveliște ar fi un adevărat spectacol. Sperma este aruncată pe uretra sexului aflat în erecție la o distanță de un metru și mai bine, prin 3-10 pulsații ritmice, a căror forță scade treptat. Acest lichid seminal, fabricat de testicule în colaborare
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
care istoricul nostru reproducea chiar un pasaj esențial, unde memoria faptelor noastre e chemată a se uni cu veacurile de mai nainte. Nu e prea mult să spunem că el a intuit valoarea eminentă a istoriografiei atunci când o plasa "după priveliștea lumii, după minunile naturii" și după Biblie, declarând-o "carte de căpetenie", una de integrare a oricui în economia și destinul umanității ca tot. Fără ea, perspectiva fiecăruia nu poate fi decât falsă, de neînțelegere a situației proprii și de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
tehnici cu aceeași siguranța, dar în maniere și viziuni diferite, ceea ce a condus la opinii contradictorii asupra creației sale, unii critici considerându-l mai izbuitit în uleiuri, iar alții mai bun în acuarele. Petru Comarnescu, de pildă, opinia că ―Minunatele priveliști ale Iașului sunt mai grăitoare la Cămăruț în acuarelă decât în uleiuri..., iar alt exeget era de părere că ―Pentru amplitudine, mai ales pe verticală, el ―și-a rezervat culorile de apă și că printre lucrările realizate în această pretențioasă
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
armata română forțează râul Olt. Imaginile de coșmar converg mai degrabă către o trecere a apei infernale. Textul sprijină o asemenea lectură în cheie mitologizantă: "Cei care au plecat în față ni se par plecați în noapte, pe lumea cealaltă... Priveliștea apărută din evaporarea nopții e nouă ca de la facerea lumii. O moară... lângă ea câteva căpițe de fân și pe urmă apa tulbure, cu șuvoaie puternice, a Oltului blestemat. Mantale, ranițe și ici-colo cadavre și răniți... Și neîntârziat intrăm, fugind
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mimând adesea detașarea, actantul specific își ascultă, cel mai adesea, "vocile din adânc", pe care le corporalizează într-o gestică ritualică, fixată într-un peisaj de sfârșit de lume: "Lumină roșie. Cer negru", "întinderea neagră și nesfârșită a deșertului", "stearpa priveliște", câmpul pustiit de un "soare negru, soare al sfârșitului" etc. Revin motivele și schemele parabolice dragi (îngerii și Căderea îngerilor, umbra, travestiul, scindarea (Arlechini la marginea câmpului, Finita la commedia, Îngerul, Rază a lucidității), stilizate în desene încremenite, peste care
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
poate exista în istorie și un "pericol de pace". Pericolul vine, poate, de la mult invocata "excepționalitate helvetă". A fi "cel mai", sau a nu fi? Aceasta-i întrebarea caracteristică spiritului helvet, lui Homo alpinus, confruntat cu înălțimile, dar lipsit de priveliștea mării... Geodeterminismul explică multe, nu-i așa? Un spirit atît de apropiat de cel al "poporului ales", amîndouă bîntuite de excelență și, totodată, de însingurare. Niciodată parcă Elveția nu a fost atît de singură, atît de izolată. Niciodată tineretul său
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lăsă o mică intrare pe care o putea trece târându-se. El intră repede, împinse bolovanul la loc, acoperi chiar zarea cea mică cu pietre și pământ și, când își întoarse privirea ca să vadă unde intrase, rămase încremenit de frumusețea priveliștei" (Eminescu: 2011, II, pp. 87-88). În schimb, Cezara este aproape condusă în dumbravă. Este, deci, un tărâm accesibil anumitor oameni: "celor care tind cu întreaga lor ființă către realitatea și beatitudinea "începutului", a stării primordiale. Insulă paradisiacă, participând la o
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în orice societate concurențială. Rafinamentul necesar în uzitarea sa îndelungată îi conferă, indiscutabil, rang de virtute. Sîmbăta în discuție nu este o zi obișnuită, încă de la bun început. Perowne se ridică din pat, după o noapte de insomnie, cu o priveliște apocaliptică sub ochi. Vede pe fereastră un avion, cu o aripă în flăcări, coborînd de urgență către apropiatul aeroport Heathrow. Se gîndește automat la un act terorist și trăirea intuitivă a senzațiilor pasagerilor, în momentele respective, îi produce un cumplit
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
morții, înțeleasă ca somn vegetal. Teritoriu neutru, somnul este asemănat, uneori cu eutanasia, contopire cu marele univers, în timp ce motivul liniștii rezumă ritmul vital, promovând o dilatare a timpului, în scopul recuperării faptelor"101, iar cadrul natural, deși dominat de o priveliște vegetală moartă, redevine, totuși, în somn, un spațiu prielnic manifestării iubirii. Dialogul cu celălalt, devenit monolog prin lipsa răspunsului, capătă conotații onirice. Repetiția semiadverbului mai, plasată în numeroase interogații retorice, capătă un puternic efect stilistic, iar încercarea femininului de a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
colorile închipuirilor... Gheorghe... Noaptea Paștelui... Talhar... Ieșii... O crâșmă în miezul târgului... O dugheană veselă, care merge bine... Sănătatea... Și ațipi...". Ochiul închis afară însă trebuie să se deștepte înlăuntru. Universul oniric, explorat cu atentă curiozitate de cel adormit, deschide priveliștea unui Iași febril, în mijlocul căruia își face loc un nebun evadat de la Golia. Înfățișarea acestuia este de o sălbăticie hiperbolizată. Văzându-se, inexplicabil, cu mâinile dezlegate de către jandarmi, maniacul "dă un ocol cu ochii și-și oprește privirile care ard
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
unghiul de acțiune se limpezește și se canalizează în direcția dorită de narator: femeia "deschise oleacă fereastra; atunci auzi gemete înfundate la poartă. Înfiorată, coborî iute pe scăricică. Gangul era luminat. Ieșind pe gang, femeia fu izbită de o grozavă priveliște". Abia acum i se dezvăluie lectorului, și aceasta grație conștiinței reflectorii a unui personaj secundar, dimensiunile atrocității: "Zibal ține ochii ațintiți asupra unui lucru spânzurat, negru și inform, sub care [...] arde o făclie mare". Într-un pasaj cu note protokafkiene
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sigură: "Mireasma care plutea încă în aerul iatacului era acum acră, respingătoare. Sanctuarul fusese profanat". Necroza fenomenologică se generalizează prin enumerarea substantivală: "Toate obiectele de pe mese, de pe etajere, de pe gueridoane, toate perinele divanului, mototolite de spasmul dragostei, ofereau acum o priveliște anostă, dezgustătoare. Pretutindeni se încuibase mirosul de cojoc umed și de iuft. Și pentru totdeauna". Pentru a se elibera din coșmarul impurității provocate de intruziunea "străinului", eroina, posedată de un spirit tragic, nu are alternativă. Preparativele sunt transparente: "Înfiorată, ea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și cu stăpânu-său...". Spontan, decide ca, a doua zi, să meargă drept la vrăjitor și să-i ceară avuțiile pe care destinul orb i le refuzase. După un drum lung, de o jumătate de zi, lui Stoicea i se deschide priveliștea morii, iar cadrul nu este vidat de fiori sumbri: "Moara ca orice moară; dar iazul pare că sta sub ea prea luciu și prea sloi". Prima întâlnire cu vrăjitorul alunecă pe un firesc promițător în ochii lui Stoicea: bătrânul acceptă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pe nesimțite oricând și oriunde i se oferă prilejul la perfecționarea fiecărui organism în legătură cu condițiile sale organice și neorganice de viață. Noi nu vedem nimic din schimbările acestea încete, progresive, până ce mâna timpului nu însemnează perioadele scurse; dar și atunci priveliștea care ni se deschide asupra perioadelor geologice străvechi este atât de imperfectă, încât nu vedem decât că acum formele vieții sunt diferite de ceea ce au fost altădată.“ Dincolo de deosebirile remarcabile dintre domeniul de cuprindere și puterea selecției naturale în raport cu cea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de această veste, prefectul județului „a dat ordin ca toți primarii să fie prezenți la Borzești, pentru a l întâmpina pe 4 iulie pe ministrul Haret”. Cu această ocazie Radu Porumbaru „a bătut o frumoasă medalie și a dat o priveliște minunată a cortegiului istoric, de care părea tot așa de mândru ca de uriașa fabrică de pe malurile Bistriței (fabrica Letea, n.n.)”. La același eveniment au participat și 80 de elevi ai Școlii de Băieți Nr. 3, care au format „batalionul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
totuși exactă". În plus aș adăuga i-a oferit spre vețuire un univers-bîlci din care nu lipsesc trivialitatea și pornografia, poate însă nu la nivelul pe care îl acuza H. Sanielevici: "Pentru Caragiale viața e un mare bîlci, care prezintă priveliștele cele mai interesante [...] și foloasele cele mai pozitive, aceluia care știe să uzeze de dînsa; într-un bîlci însă ar fi absurd să fii amabil, să umbli cu delicatețe și cu conveniențe sociale, ori chiar să ții seama de opinia
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]