3,972 matches
-
motive de prietenie 21. Această declarație a lui Vattel, cea mai mare autoritate a secolului al XVIII-lea în materie de drept internațional, definește bine motivele și conținutul juridic al tratatelor de garanție și nu neglijează aluzia la natura lor problematică de substitute ale unei adevărate organizații centralizate de aplicare a dreptului internațional. Cel mai simplu tip de tratat de garanție este exemplificat de ceea ce în general este considerat a fi primul tratat de acest gen din istoria modernă: Tratatul de la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mare în ceea ce privește tancurile (2,64 la 1), artileria (2,07 la 1), bombardierele staționate la sol (4,83 la 1), avioanele de luptă (5,07 la 1) și interceptoarele (7,14 la 1); căile de aprovizionare sunt mult mai puțin problematice decât în cazul NATO. Dacă un război convențional poate, din aceste motive, să ia o turnură proastă, cu siguranță va escalada într-o confruntare nucleară. O „primă lovitură” devine în acest caz ultima soluție. Pentru a face apărarea nucleară credibilă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de evitare a responsabilității ar putea submina eforturile de producere a puterii militare necesare pentru ca securitatea colectivă să funcționeze. În al șaselea rând, este greu de garantat o reacție rapidă la agresiune într-un sistem de securitate colectivă. Planificarea este problematică, „deoarece e imposibil de știut care vor fi coalițiile de state în cazul unui conflict”53. Există și probleme importante de coordonare legate de formarea unei mari coaliții de state pentru a purta un război. Reacția rapidă devine și mai
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
deoarece e imposibil de știut care vor fi coalițiile de state în cazul unui conflict”53. Există și probleme importante de coordonare legate de formarea unei mari coaliții de state pentru a purta un război. Reacția rapidă devine și mai problematică dacă statele responsabile trebuie să aibă de-a face cu mai mulți agresori. Statele Unite au avut nevoie de mai mult de șase luni ca să formeze o coaliție pentru a elibera Kuwaitul de sub ocupația lui Saddam Hussein. Oricât de impresionant a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Această ultimă acuzație a evoluat în timp. Postpozitiviștii (de pildă, Ashley și Walker, 1990a), în cadrul dezbaterii cu pozitiviștii, deseori resping realismul, deoarece îl consideră pozitivist și, în consecință, incompatibil cu noile tendințe din relațiile internaționale. Dar un asemenea refuz este problematic dintr-o perspectivă constructivistă, deoarece orice fel de acuzație suficient de generală pentru a include teoriile realiste (de exemplu, Walt, 1987; Snyder, 1988) va cuprinde și o mare parte a cercetărilor constructiviste contemporane. Multe critici ale realismului îl reduc la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
exemplu, Walt, 1987; Snyder, 1988) va cuprinde și o mare parte a cercetărilor constructiviste contemporane. Multe critici ale realismului îl reduc la neorealism, lucru de înțeles, având în vedere proeminența operei lui Waltz (1979) din ultimele două decenii, dar și problematic, dacă ținem cont de faptul că lucrarea sa este o contestare directă a realismului clasic 4. Heikki Patomäki și Colin Wight (2000) argumentează că realismul politic este prea apropiat atât de poziția pozitivismului logic, cât și de cea deconstructivistă, în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
împotriva încercării de a înțelege lumea ca un loc rațional, nu a explicării raționale a lumii. Ceea ce el susține în Politica între națiuni (1984, p. 3) este că încercarea de a înțelege rațional lumea, atunci când ea nu este rațională, este problematică. Cu alte cuvinte, ambele cărți argumentează același lucru, dar din direcții diferite. Această interpretare sugerează o incompatibilitate între realismul clasic și teoria alegerii raționale sau ceea ce Ruggie (1998) numește neoutilitarism 6. Totuși, el sugerează o compatibilitate între realismul clasic și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Preocuparea pentru indivizi ca fiind unitățile potrivite de analiză și cauzele eficiente ale tuturor acțiunilor politice este lăudabilă și perfect compatibilă cu prescripția raționalist-critică a individualismului metodologic. Faptul că se bazează pe inducție pentru a-și justifica descoperirile rămâne însă problematic, iar eșecul de a-și ordona explicațiile cauzale în forme sistematice, deductive nu le oferă posibilitatea de a demonstra că toate concluziile lor stau în picioare nu numai din întâmplare, ci și dintr-o necesitate logică evidentă. În această măsură
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Capacitatea noastră de a respecta alte angajamente de peste mări a fost serios amenințată sau cel puțin slăbită. De pildă, până când nu eliberăm o parte dintre aceste unități din Irak, nu putem ataca Iranul, iar purtarea unui război în Coreea este problematică. Uzarea neanticipată a echipamentului în deșert a afectat serios bugetul militar, ca și capacitatea de luptă în general. Diviziile întoarse în Statele Unite se află sub standardul minim de pregătire și au nevoie de timp pentru a se reface. Mai mult
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
principii teoretice, pe tehnici de analiză, însă cu un evident caracter static, specifică sistemelor mecaniciste și corespunzătoare teoriilor clasice ale organizațiilor, cu accent pe latura birocratică); etapa cooperării și integrării multidisciplinare (caracterizată prin reunirea eforturilor mai multor discipline în rezolvarea problematicii complexe a structurilor organizatorice, cu un pronunțat caracter dinamic, specifică sistemelor de tip organic evoluate și corespunzătoare teoriilor moderne ale organizațiilor, în care accentul cade pe factorul uman și pe legăturile informaționale consultative). Astăzi se constată o tot mai pronunțată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stilului); de la sfârșitul anilor ’60 până la începutul anilor ’80 (teoriile contingenței); de la începutul anilor ’80 până în prezent (teoriile „noii conduceri”). Fiecare dintre aceste două modalități are și avantaje, și dezavantaje. Prima modalitate oferă o viziune coerentă din punct de vedere problematic, dar, neținând seama de criteriul istoric, ar putea produce o oarecare confuzie. Cea de a doua modalitate surprinde evoluția istorică a teoriilor asupra conducerii, dar este nevoită să revină asupra unei serii de idei, să le reia, deoarece acestea nu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
crearea unei atmosfere încordate, încărcată tensional, încorsetată. Nu trebuie să uităm că, alături de stilurile normale, firești, adaptive, indiferent de tipul sau felul lor, există și stiluri de conducere dezadaptive, ca modalități ineficiente de raportare a conducătorilor la subordonați, la situațiile problematice sau solicitante pe care le traversează. De Vries și Miller (1992) descriau cinci asemenea stiluri (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid). Stilurile de conducere (adaptive sau dezadaptive) se difuzează nu numai în interiorul echipei de conducere, ci și în afara granițelor ei, cuprinzând
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Și atunci, în loc să cerceteze modul în care trebuie elaborate deciziile, el își propune un scop mai realist, și anume studierea modului în care sunt elaborate deciziile în fapt. În realitatea organizațională deciziile trebuie să se adapteze la trăsăturile reale și problematice ale situațiilor cu care se confruntă organizația, la însușirile celor care le iau. În plus, datorită existenței intereselor partizane, deciziile trebuie luate în urma unei „ajustări mutuale a părților”, fapt care se soldează cu apropierea valorilor și intereselor contradictorii, fără a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
conceptuale Burnout și stres Cele două fenomene au fost și sunt, de altfel, strâns corelate între ele, această corelație mergând până aproape de suprapunerea lor. Cine parcurge literatura de specialitate dedicată stresului și burnout-ului rămâne frapat de asemănarea conținutului temelor și problematicilor tratate, dar și a modalităților de abordare a lor. Cauzele, simptomele, consecințele și mijloacele de prevenire sau de ameliorare a lor sunt foarte asemănătoare. Cauzele sunt prezentate și într-un caz, și în altul la nivel intraindividual, interindividual, organizațional. „Remediile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
auz; Structura ghidului: În secțiunea adresată elevilor, informația se transmite la nivel intuitiv-concret, noțiunile sunt susținute prin: • informații vizuale cu exemple de creații plastice; • definiții clare, inechivoce, simple și prin exemple comparative; • soluții diferite de abordare și reluări a aceleiași problematici plastice, comparativ, alternativ, prin schimbarea tehnicii de lucru; În secțiunea adresată profesorilor, sunt exemplificate: • metode active și de stimulare a creativității și capacității de exprimare plastică la elevi, prin care conținuturile să devină mai atractive; • model de PIP; • exemplificări de
Auxiliar didactic de educa?ie plastic?, bazat pe adaptare curricular?, pentru elevii deficien?i by Irinel-Lucia Olteanu [Corola-publishinghouse/Science/84013_a_85338]
-
treptat, apoi, își va relua rolul de antrenor. Fără să dorim încorsetarea partenerilor, enumerăm regulile pentru diferite tipuri de cupluri ca moment de meditație pentru subiecți indiferent de vârstă și sex, dar și ca model de posibilă abordare a unei problematici pentru care încă nu ființează modele viabile, psihoterapii acceptate de persoane cu probleme intime în acest delicat sector al vieții psihice. Reguli pentru cuplurile care rezistă în timp 1. Adresați-vă unul altuia pe numele de botez; 2. Respectați unul
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cât și În alte țări (Belgia, Canada și Elveția, cu precădere), cuprinde aproape două sute de intrări, clasate În ordine alfabetică, și Își propune să aducă lămuriri sau puncte de reper, În același timp factuale și analitice, asupra unui număr de problematici și de subiecte de dezbatere legate de alteritate și de relațiile interculturale. Dialectica singularului și a multiplului, a identității și alterității, a interiorului și a exteriorului constituie axa principală a demersului de față, alături de procesele de identificare, logica diferențierii și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
interpretările prea tranșante, care pun accentul fie pe ruptura cu umanismul, fie, dimpotrivă, pe valorizarea excesivă a unei categorii filosofice care ar servi drept „nebuloasă”. Alienarea ar fi În acest sens un fel de linie de departajare Între cele două problematici, pozițiile intermediare fiind susținute de Karl Korsch și de Georg Lukács. În anii ’60 ai secolului XX, privilegind o orientare mai pragmatică, anumiți autori, ca Melvin Seeman, Erik Allardt sau Robert Blauner, au Încercat să creeze „scale” de atitudine care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vom disocia această alteritate a celuilalt de simpla diferență. Jocul care există, Încă de la Platon, Între Același și Celălalt ca genuri ale Ființei (Sofistul, Timaios) apare la Moderni ca joc Între „eu” și „non-eu”. Se intersectează aici trei perspective, trei problematici: perceperea alterității ontologice, recunoașterea semenului prin experimentarea acestei alterități, Întâlnirea cu celălalt ca realitate etică. Departe de a converge, aceste perspective generează o anumită tensiune și constituie cadrele unei dramaturgii a raporturilor cu celălalt În care a excelat filosofia secolului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
despre o „luptă pe viață și pe moarte”, dar aici negarea nu Înseamnă nimicire. Dimpotrivă, dacă sunt stăpân, am nevoie de un sclav care să mă recunoască drept stăpân. Stăpânul și sclavul sunt unul pentru celălalt alteritatea, Însă o alteritate problematică, pentru că ea nu se limitează la o sterilă situare față În față. La Început, este o luptă. În poziția dominantă se va afla cel care Își va fi pus În joc viața, precum soldații din anul II al calendarului republican
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
forțați de situație să creeze puncte comune de Întâlnire, să constituie fragmente de cultură cu uz specific, cum arată atât de frumos o poveste a lui Eric-Emmanuel Schmitt (Schmitt, 2001). Este adevărat că bricolajul va fi cu atât mai puțin problematic cu cât se vor pune la dispoziția părților interesate structuri adaptate de Întâlnire și de difuzare a cunoștințelor necesare de o parte și de cealaltă și, de asemenea, În măsura În care multiculturalismul va fi Împiedicat să devină un cuvânt de ordine golit
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dintre Eu și Tu. Cum ar putea oare să desemneze un concept politic sau un principiu de drept? Deși În zilele noastre nu se mai contestă locul fraternității În deviza franceză, rolul ei În elaborarea unei cetățenii viitoare este Încă problematic, poate chiar mai mult ca niciodată, În fața evoluțiilor accelerate ale societăților moderne, marcate de un cult tot mai puternic al independenței individuale, dar și de diversificarea mijloacelor menite să-i apropie pe oameni. O deviză controversată Libertatea, egalitatea și fraternitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
instituționale În afara sferei economicului (diviziunea sarcinilor, raporturile de dominare și luptele de interese, În tradiția marxistă) sau a culturalului (legitimitatea sistemului de valori și resorbirea tensiunilor, În sociologia lui Parsons). Analizele contemporane se bazează pe una sau alta dintre aceste problematici, accentul putând să cadă pe „aparatele ideologice de stat” (Louis Althusser), pe „imaginarul societal” (Cornelius Castoriadis), pe „stigmatizare” sau „etichetare” (lucrările lui Michel Foucault sau Erving Goffman asupra „lumilor Închise”: spitale, aziluri, Închisori). Aportul juriștilor (Maurice Hauriou, Hans Kelsen) și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceilalți membri ai societății, În vreme ce al doilea are un sens mai politic, ca În expresiile „integrare republicană” sau „integrare cetățenească”, semnificând participarea efectivă la viața cetății. Integrarea culturală. Chestiunea integrării imigranților În viața politică națională contribuie și ea la reînnoirea problematicii sociale, așa cum am descris-o până acum. Populațiile la care se referă sunt mai afectate de noile forme de dezafiliere. Imigrarea mai ridică apoi Încă o problemă, cea a recunoașterii pluralismului cultural În cadrul democrațiilor moderne. Așa cum s-a arătat anterior
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
paralel, numeroși specialiști În științe sociale recurg la această expresie, care face parte din instrumentarul lor conceptual. Noțiunea este de obicei utilizată ca și cum ar ține de domeniul evidenței, deși, de la prima examinare critică, se dovedește că este de fapt extrem de problematică. Un astfel de model teoretic al rasismului implică, Într-adevăr, o sociologizare radicală a obiectului său și ilustrează În acest sens un hiper-reducționism sociologic. El este echivalent cu o completă depsihologizare a fenomenului complex numit „rasism”, cu o punere pe seama
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]