18,757 matches
-
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Adrian Ioan Manea, Valentin Manea, Ioana Șevț și Varvara-Elena Mirică în etapa procesuală a recursului formulat împotriva Deciziei nr. 1.438 din 23 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Prahova, precum și a Încheierii din camera de consiliu din 20 august 2018, prin care s-a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
de reexaminare a taxei judiciare de timbru, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de partaj succesoral. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că art. 18 din Legea nr. 146/1997 este o normă de drept procesual civil care reglementează modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru în acțiunile civile, fiind neconstituțională în privința sintagmelor „în camera de consiliu“, „fără citarea părților“ și „prin încheiere irevocabilă“. Aceștia susțin că citarea părților în procesul civil reprezintă o
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
care reglementează modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru în acțiunile civile, fiind neconstituțională în privința sintagmelor „în camera de consiliu“, „fără citarea părților“ și „prin încheiere irevocabilă“. Aceștia susțin că citarea părților în procesul civil reprezintă o instituție procesuală care garantează dreptul părților la apărare și la respectarea principiilor procesului civil, respectiv contradictorialitatea și oralitatea. Or, dispozițiile criticate contravin și lipsesc de conținut aceste principii prin îngrădirea dreptului de a fi încunoștințat prin citație în faza procesuală a reexaminării
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
o instituție procesuală care garantează dreptul părților la apărare și la respectarea principiilor procesului civil, respectiv contradictorialitatea și oralitatea. Or, dispozițiile criticate contravin și lipsesc de conținut aceste principii prin îngrădirea dreptului de a fi încunoștințat prin citație în faza procesuală a reexaminării taxei judiciare de timbru și de a participa activ și public, în stare de contradictorialitate și oralitate, de a formula apărările necesare unei soluționări legale și corecte a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, lăsând la
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
nu în ședință publică, astfel cum este statuat în art. 127 din Constituție, o astfel de cerere nefiind inclusă în categoria cauzelor ce se soluționează în ședință secretă. Se mai susține că sintagma „încheiere irevocabilă“ îngrădește și mai mult drepturile procesuale, întrucât nu permite părții nemulțumite de soluția dată cererii de reexaminare să o atace la o instanță superioară în grad, care să analizeze și să reformeze erorile ce se pot produce la instanța inferioară, cu respectarea dublului grad de jurisdicție
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
care să analizeze și să reformeze erorile ce se pot produce la instanța inferioară, cu respectarea dublului grad de jurisdicție. Prin urmare, în opinia autorilor excepției, consecința reglementării criticate este aceea că partea este împiedicată să își exercite liber drepturile procesuale, să aibă un acces efectiv la instanță, la un proces echitabil și la un recurs efectiv în fața unei instanțe superioare în grad. Simplul fapt că reexaminarea taxei judiciare de timbru se realizează de un alt complet, dar de către
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
cu titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 753 din 16 decembrie 2014 și Decizia nr. 609 din 6 octombrie 2015. Instanța de judecată învederează că, potrivit art. 129 din Constituție, părțile interesate pot exercita căile de atac numai în condițiile legii procesuale. Corespunzător acestui principiu constituțional, legea procesual civilă a reglementat condițiile examinării cauzei civile, determinând hotărârile susceptibile a fi supuse reformării, căile de atac și titularii acestora, precum și cazurile de casare, iar acest mod de determinare asigură un control judiciar
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
753 din 16 decembrie 2014 și Decizia nr. 609 din 6 octombrie 2015. Instanța de judecată învederează că, potrivit art. 129 din Constituție, părțile interesate pot exercita căile de atac numai în condițiile legii procesuale. Corespunzător acestui principiu constituțional, legea procesual civilă a reglementat condițiile examinării cauzei civile, determinând hotărârile susceptibile a fi supuse reformării, căile de atac și titularii acestora, precum și cazurile de casare, iar acest mod de determinare asigură un control judiciar efectiv al hotărârilor judecătorești și satisface
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
146/1997 reglementează competența și procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin art. 126 alin. (2) din Constituție, dar, întrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu își găsesc aplicare mijloacele și garanțiile procesuale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituție. Așa fiind, procedura aplicabilă în acest caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celerității, și prin aceasta derogă de la dreptul comun. Curtea a mai reținut că procedura reexaminării modului de stabilire a
DECIZIA nr. 170 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273572]
-
cererii introductive are rolul de a degreva instanțele de judecată de cereri incomplete, fiind de natură a pregăti judecata sub toate aspectele sale. ... 18. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că prin aceste dispoziții legiuitorul a dorit instituirea unei discipline procesuale tocmai pentru a garanta respectarea principiului accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este
DECIZIA nr. 173 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273558]
-
proces echitabil și a dreptului la apărare. În privința cererii de chemare în judecată, Curtea a statuat că procedura regularizării cererii de chemare în judecată este justificată prin prisma finalității legitime urmărite de legiuitor, și anume fixarea corectă a cadrului procesual, în vederea evitării acordării de noi termene de judecată pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atât la asigurarea dreptului de apărare al pârâtului, aflat în deplină cunoștință de cauză cu privire la obiectul cererii, motivele invocate și probele solicitate, cât
DECIZIA nr. 173 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273558]
-
constituie infracțiune sau contravenție. ... 15. Totodată, Curtea reține că art. 21 alin. (3) din Constituție nu are legătură cu textul criticat, întrucât sfera de cuprindere a dreptului la un proces echitabil nu vizează normele de incriminare/de drept substanțial, ci normele procesuale (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 85 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 25 aprilie 2016, paragrafele 19 și 20). Or, în cauză, se contestă o normă cu caracter
DECIZIA nr. 232 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273564]
-
Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008) ... 13. Or, în susținerea prezentei excepții, autoarea nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci face trimitere la modalitatea de soluționare a cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, anterior momentului procesual al invocării acesteia. ... 14. Pentru aceste motive, având în vedere considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, precitată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) și b) și ale art. 314 alin. (1) lit. a
DECIZIA nr. 303 din 25 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273636]
-
privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vasile-Zoltan Varvedo în etapa procesuală a recursului formulat de acesta împotriva Sentinței civile nr. 1.011 din 18 iulie 2019, pronunțată de Tribunalul Maramureș, într-o cauză civilă având ca obiect „anularea unui act de control taxe și impozite“. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul
DECIZIA nr. 254 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273529]
-
vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare, reglementarea de către legiuitor a condițiilor de exercitare a unui drept subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drept, ale căror drepturi sunt în egală măsură ocrotite. ... 26. Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 254 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273529]
-
prin care s-a dispus desființarea înscrisului falsificat, constând în copia „Registrului Acționarilor S.C. Flora - S.A.“ ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea susține, în esență, că norma este neconstituțională, întrucât exclude dintre părțile procesului penal persoana ce are calitate procesuală pasivă într-o acțiune civilă alăturată uneia penale și care nu este o acțiune în răspundere delictuală. Arată că, în speța în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, prin hotărârile judecătorești pronunțate s-a dispus desființarea unui înscris fără
DECIZIA nr. 236 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273642]
-
civile în procesul penal“. În consecință, apreciază că, fiind vorba despre o acțiune civilă care este unită cu o acțiune penală și dată spre judecată instanței penale, prin prorogarea competenței acesteia, părțile în latura civilă sunt cele stabilite potrivit legislației procesual civile aplicabile. În concluziile orale formulate în fața instanței supreme, autoarea susține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă o omisiune legislativă și solicită Curții Constituționale să constate că legiuitorul a omis să enumere, în redactarea art. 32 din Codul
DECIZIA nr. 236 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273642]
-
a dreptului de acces la justiție al acestei persoane, garantat de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, în condițiile în care soluția nu mai poate fi ulterior repusă în discuție în fața unei instanțe civile. Apreciază că normele procesual penale criticate, ce restrâng sfera părților din procesul penal la inculpat, partea civilă și partea responsabilă civilmente, contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât creează o situație discriminatorie în raport cu sfera persoanelor interesate, respectiv a persoanelor vizate de soluțiile
DECIZIA nr. 236 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273642]
-
responsabilă civilmente, contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât creează o situație discriminatorie în raport cu sfera persoanelor interesate, respectiv a persoanelor vizate de soluțiile pronunțate sau numai antamate în procedura de judecată. Totodată, reține că stabilirea corectă a cadrului procesual și îndeplinirea legală a procedurii de citare sunt de natură să asigure respectarea dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și recunoscut de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
DECIZIA nr. 236 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273642]
-
neconstituționalitate. ... 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(2) Părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente. “ ... 11. În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autoarea excepției invocă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 alin. (1) privind
DECIZIA nr. 236 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273642]
-
constituțional să constate că legiuitorul a omis să enumere, în redactarea art. 32 din Codul de procedură penală, o altă parte în procesul penal, în afara inculpatului, părții civile și părții responsabile civilmente. Se solicită, astfel, modificarea și completarea normelor procesual penale criticate în sensul susținerilor autoarei excepției de neconstituționalitate, menționate anterior. Or, soluționarea acestui aspect nu ține de competența Curții Constituționale, întrucât implică un act de legiferare, care ține de competența Parlamentului. Așadar, analiza unor astfel de critici de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 236 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273642]
-
și la legalitatea sesizării instanței și nici la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, fiind, așadar, lipsită de mijloacele juridice ale acestei faze a procesului penal de apărare a drepturilor și intereselor sale procesuale specifice. Se susține, totodată, că, pentru aceste motive, soluția legislativă potrivit căreia partea responsabilă civilmente ia procedura din stadiul în care se află în momentul intervenției nu constituie un remediu efectiv, fiind contrară prevederilor art. 13 din Convenție. Pentru aceleași
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]
-
responsabile civilmente poate avea loc, în condițiile art. 21 din Codul de procedură penală, „la cererea părții îndreptățite potrivit legii civile“, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1) din același cod, așadar „până la începerea cercetării judecătorești“. Potrivit legii procesual penale în vigoare, atunci când exercită acțiunea civilă, procurorul este obligat să ceară introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente, în condițiile alin. (1) al art. 21, cu respectarea termenului menționat anterior. ... 15. De asemenea, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]
-
penale aflate pe rol. ... 16. Așadar, Curtea a constatat că, prin introducerea sa în cauză sau datorită intervenției sale în proces, „persoana“ responsabilă civilmente devine „parte“ în acțiunea civilă din cadrul procesului penal și în această calitate dobândește, implicit, drepturile procesuale inerente contraacțiunii pe care o are inculpatul cu privire la acțiunea civilă din cadrul procesului penal, așadar ea poate invoca orice probe existente în dosarul cauzei penale sau poate propune administrarea de probe noi care ar demonstra că pretențiile părții
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]
-
de procedură penală]. Cu toate acestea, Curtea a reținut că, pe lângă condițiile impuse „persoanei“ responsabile civilmente pentru a putea interveni în procesul penal și pentru a dobândi, în acest fel, calitatea de „parte“ în proces - și care sunt: capacitatea procesuală de exercițiu și de folosință, calitatea procesuală, afirmarea unui interes în fața organelor judiciare, legătura de conexitate între cererea principală și cea de participare a părții responsabile civilmente la activitatea judiciară - trebuie să existe și un proces civil pendinte, așadar
DECIZIA nr. 248 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273592]