9,624 matches
-
între unchi și mătuși în cruce și paralel. Ar însemna că în societățile care practică acest sistem nu avem grupuri descendente de tip corporatist (grupuri domestice de mare întindere). În absența unor atare grupuri, familia nucleară funcționează ca o unitate productivă și reproductivă cu un mare grad de autonomie. De asemenea, gruparea sub același termen (7) a tuturor verișorilor (verișoarelor) reflectă prezența descendenței bilaterale. Aceste predicții teoretice sunt puternic confirmate de datele colectate de Murdock (1967). Din 71 de societăți care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puternică și pragmatică decât în societățile tradiționale bazate pe grupuri domestice extinse. În toate marile sfere de activități, instituțiile specializate au preluat o mare parte din conținutul funcțiilor familiilor. În cea economică, familia nu mai este, de regulă, o unitate productivă autosuficientă. Membrii ei sunt dependenți de veniturile câștigate în afara gospodăriei (casei), locul de muncă nemaicorespunzând cu cel rezidențial. Respectiva separare înseamnă o schimbare profundă a relațiilor dintre membrii familiei. În sfera politică, statul centralizat - cu forțe polițienești, armată, tribunale - a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
intervalului armonie-conflict. În societatea tradițională, stabilitatea și buna înțelegere în grupul domestic erau date de complementaritatea rolurilor de bărbați și femei. În societățile rurale europene, bărbatul avea rolul dominant și de producție, iar femeii (cu toate că participa și ea la activitățile productive) îi reveneau aproape în întregime sarcinile menajer-domestice (gătit, confecționarea de îmbrăcăminte, îngrijirea copiilor). Rolurile erau complementare, dar puternic diferențiate. În societatea industrială, grupul domestic are funcții mai mult de consum. Și aici însă tatăl este principalul aducător de venituri, el
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și psihic (Ickes, 1993). 6.2. Distribuția sarcinilor domestice. De la ideologie la faptetc " 6.2. Distribuția sarcinilor domestice. De la ideologie la fapte" 6.2.1. Profesia și viața casnicătc "6.2.1. Profesia și viața casnică" Angajarea femeilor în câmpul productiv necesită o redistribuire de roluri în grupul domestic. Nu întotdeauna însă ideologia feministă a unei noi complementarități se traduce în comportamente efective. Cu deosebire pentru fostele țări socialiste, intrarea femeii în slujbe de opt ore nu a fost însoțită de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
percepe alternativa propusă de băiat ca fiind mai valoroasă decât cea de a rămâne nemăritată sau de a se căsători cu altcineva. Mai mult, odată ce a investit în respectiva „afacere”, ea va face totposibilul pentru a o menține. O cale productivă în acest sens este să-i dăruiască soțului și niște copii. Acest scenariu nu este incompatibil cu dragostea romantică dintre cei doi, întrucât el funcționează cumva insidios. Desigur că, pe de altă parte, putem explica faptul de mai sus nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiilor, conlucrarea în unele treburi gospodărești, sentimente de dragoste și prețuire, inducerea reciprocă de stimă și prestigiu social. Natura și dinamica respectivelor schimburi se particularizează în funcție de anumite caracteristici: a) În mediul rural, unde gospodăria continuă să fie și o unitate productivă, relațiile dintre cuplurile generaționale sunt mult mai intense, dar și mai contradictorii. În cazul conviețuirii a două sau trei nuclee conjugale, continua intersecție în treburile domestice dintre membrii familiei, cu predilecție dintre noră și soacră, este o sursă majoră de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de soluții. Deschiderea este regimul longevității în artă și M. Ralea are meritul de a fi anticipat la noi acest adevăr. Tot el pune și problema lectorului care „generalizează și îmbogățește mereu opera de artă”. Este în germene ideea lectorului productiv pe care o agită azi noua critică. De la Valéry și Proust împrumută opinia despre sensurile inconștiente („virtualitățile nepotențate”) ale operei. Literatura spune mai mult decât a voit creatorul ei, opera este superioară autorului, biografia nu poate explica totul etc. EUGEN
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Brașov, apoi lucrează ca redactor-șef, director, director general la Studioul Cinematografic București (1961-1972). Deputat în Parlamentul României (1992-1996), va fi în august-noiembrie 1993 și ministru al Culturii. Debutează cu versuri în 1946, la ziarul „Drum nou”. Peste măsură de productiv, S. este autor a numeroase nuvele și romane: Cartierul muncitoresc (1950), Un gram de aur (1958), Iubește ziua de mâine (1960), Strada Lux (1962), Vreau să trăiesc! (1964), Săptămâna neterminată (1965), Singur fără cer (1966), Prea cald pentru luna mai
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
modele alternative În viitor. Cu toate că oarecum naivă, dezbaterea asupra sfârșitului istoriei ilustrează tendința multor specialiști contemporani care presupun că istoria nu este mai mult decât lupta dintre ideologii economice și politice opuse asupra manierei În care trebuie exploatate și făcute productive resursele, modului În care trebuie controlat și distribuit capitalul și proprietatea și cum trebuie guvernați oamenii. Pentru unii, visul american, care pune accentual pe acumularea individuală nestânjenită a bogăției Într-o societate guvernată democratic, reprezintă expresia ultimă a sfârșitului istoriei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
despre America a fost inspirată de Iluminismul european, care punea accent pe materialism, utilitarism și interes personal În economia de piață. Franklin a privit peste virginul teritoriu american și a văzut vaste resurse nefolosite, care puteau fi utilizate și făcute productive. El a privit America drept un mare laborator pentru investigații științifice și tehnice. Ideea lui de vis american era o națiune cu geniu inventiv, permanent angajată În crearea de bogăție și extindere a economiei de piață. Franklin prefera utilul sacrului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unii, ar compromite Însuși spiritul visului american și ar transforma Într-o parodie legământul din epoca frontierei care stă În centrul conceptului american de succes. Mulți americani cred că economia de piață este cel mai echitabil mecanism pentru distribuirea bogăției productive a societății. Europenii, deoarece au avut o lungă tradiție a statutului ereditar și transmisiei lui - unele din țările europene Încă mai au regi și regine -, sunt mai obișnuiți să vadă societatea Împărțită În clase și sunt mai Înclinați să accepte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
scumpi la angajare și, inevitabil, Îi fac pe oameni mai dependenți de guvern și mai puțin Încrezători În forțele proprii și inventivi. Ei argumentează că, cu toate defectele lor, Statele Unite ale Americii au o economie mai vibrantă, lucrătorii sunt mai productivi, șomajul este mai redus, dovada spun ei că economia americană este Încă modelul de urmat pentru Europa și nu invers. Oare au dreptate? Cine este mai productiv? Productivitatea este parametrul citat cel mai adesea de economiști pentru a explica succesul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
defectele lor, Statele Unite ale Americii au o economie mai vibrantă, lucrătorii sunt mai productivi, șomajul este mai redus, dovada spun ei că economia americană este Încă modelul de urmat pentru Europa și nu invers. Oare au dreptate? Cine este mai productiv? Productivitatea este parametrul citat cel mai adesea de economiști pentru a explica succesul economiei americane și superioritatea ei față de economia Uniunii Europene. Productivitatea este cantitatea de bunuri și servicii produse Într-o oră de muncă. Între 1820 și la sfârșitul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În Europa, șapte dintre țările Uniunii Europene au avut totuși rate mai mari. În 2002, șase națiuni europene au avut o productivitate mai mare decât cea americană 26. Americanii au crezut, de mult timp, că lucrătorii noștri sunt cei mai productivi din lume. Am fost surprinși, la Începutul anilor ’90, de știrea că lucrătorii japonezi ar putea să ne ajungă, cu toate ca succesul japonez s-a dovedit a fi efemer. Însăși ideea că cel puțin unele dintre țările europene ar putea să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
rațională sau romantică. Însăși ideea de natură ca o realitate separată, un regat primar sau un Eden decăzut, a fost Înlocuită cu ideea utilitară modernă care vedea natura ca pe o magazie plină de resurse, care așteaptă să fie făcute productive de știință și folosite pe piață. Este interesant că artiștii Renașterii au fost, fără să știe, agenții care au ajutat să-l gonească pe Dumnezeu din regatul lui terestru, pentru a face loc noilor stăpâni, oamenii de știință. Donatello, Uccello
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a manipula spațiul și timpul. Așa cum am menționat pe scurt la Începutul acestui capitol, pentru prima oară, ființele umane au putut să străpungă limitele superioare impuse de ritmurile naturii și să Înceapă să transforme spațiul și timpul Într-o forța productivă din ce În ce mai rapidă În slujba avansului material. Cu toate că europenii - În special englezii și germanii - au introdus rapid tehnologiile bazate pe mașina cu aburi, americanii au fost cei care au creat mecanismul intelectual și conceptual pentru a alinia performanța umană cu ritmul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
deveni o măsură a perfecțiunii umane și criteriul pentru a determina valoarea activității umane. Mai mult decât atât, eficiența a devenit instrumentul indispensabil pentru a asigura succesul personal și a realiza visul american. Cel mai eficient și deci cel mai productiv, spunea raționamentul, este cel mai probabil să urce spre vârful piramidei - să facă ceva cu viața lui. Dacă noul interes În ceea ce privește eficiența a migrat Înapoi Înspre Europa și eventual Înspre Asia, eficiența fiind adoptată mai selectiv și numai În câmpul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că am fost aleși pentru mântuire. Chiar și după ce conceptul de a fi ales s-a perimat În cadrul Bisericii Protestante la sfârșitul secolului al XIX-lea și Începutul celui de-al XX-lea, a fi din ce În ce mai eficient și astfel mai productiv, avea o tentă de izbăvire, care lipsea atunci când standardele moderne de eficiență au fost introduse În Europa și În alte părți. Noi, americanii, avem Încă tendința de a echivala eficiența cu valorile morale sănătoase și adeseori Îi judecăm pe cei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era modernă. Europenii erau mai atrași de orologiul orașului, poate fiindcă Îl vedeau ca o modalitate de a sincroniza relațiile umane. Era un fel de a orchestra comportamentul colectiv al comunității. Americanii erau mai atrași de cronometru, deoarece, fiind constant productivi, le oferea prilejul unei mai mari considerații. Asta nu Înseamnă Însă că eficiența nu a fost importantă În Europa. A fost și Încă este. Totuși, În timp ce eficiența tinde să definească comportamentul american, În Europa este considerată un ajutor important, dar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un mod mai hotărât. Suntem mai puțin relaxați, În general, decât prietenii noștri europeni. Cuvinte precum „a hoinări”, „a cugeta”, „a cumpăni” sunt foarte apreciate În Europa și mai puțin În America. Americanii sunt cei mai fericiți atunci când sunt constant productivi. Pentru noi, lenevia este relaționată cu o moralitate dubioasă. Europenii, pe de altă parte, tânjesc după inactivitate. Își fac timp și pentru propria lor persoană. Pentru a se bucura de viață cu adevărat, prietenii mei europeni Îmi spun: Trebuie să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
omului de natură și transformării realității Într-un câmp de obiecte În scopul folosirii, exploatării și transformării acestora În proprietate. Natura, În schema iluministă, era sălbatică și periculoasă, o forță primară și adeseori diabolică care trebuia să fie domesticită, făcută productivă și pusă În serviciul omului. De multe ori, Îmblânzirea naturii a Început cu cea a „omului” Însuși. Desprinderea sa de natură cerea ca omul să fie mai Întâi separat de propriile instincte animalice. Oamenii, de asemenea, au trebuit să fie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și alți singuratici trăind În sălbăticie, vagabonzi și cowboys, au fost remarcați și puși sub controlul predicatorilor, al reformatorilor sociali și al femeilor, Într-un efort de a le civiliza comportamentul și de a-i transforma În cetățeni integri și productivi, fiecare răspunzător pentru comportarea sa. Noua obsesie În ceea ce privește politețea a luat diverse forme În Europa. De exemplu, nuditatea, care nu fusese o sursă de consternare În trecut, a deveni brusc o cauză majoră de interes public. Reformatorii le aminteau oamenilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ceea ce suntem 21. Dacă teoria proprietății a lui Hegel ne pare mai contemporană decât cea a lui Locke, aceasta se datorează poate faptului că accentul În sistemul capitalist s-a schimbat În mod substanțial În cursul timpului, de la o orientare productivă la una de consum. Teoria muncii a proprietății furniza un fundal filosofic ideal pentru o epoca În care atenția era concentrată pe munca grea, pe hărnicie, pe economie și pe acumularea de capital. Comercianții, negustorii și o burghezie În formare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
materială, aici și acum pe Pământ. „Proprietatea este libertatea umană exercitată asupra naturii”, a scris Raymond-Théodore Troplong, președintele senatului francez Între anii 1852 și 186931. Folosind metoda științifică, Întreaga natură poate fi expropriată, exploatată și redusă la nivelul proprietății private productive. Conținând munca cu resursele naturale - făcând ceva din ea -, nu numai că o transforma În proprietatea omului, dar o făcea mai productivă, crescându-i astfel valoarea. Acumularea și schimbul de proprietate vor transforma În realitate visul unui corn al abundenței
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1852 și 186931. Folosind metoda științifică, Întreaga natură poate fi expropriată, exploatată și redusă la nivelul proprietății private productive. Conținând munca cu resursele naturale - făcând ceva din ea -, nu numai că o transforma În proprietatea omului, dar o făcea mai productivă, crescându-i astfel valoarea. Acumularea și schimbul de proprietate vor transforma În realitate visul unui corn al abundenței terestre. Într-o perioadă În care o bună parte din suprafața Pământului era Încă o frontieră neexplorată, era de Înțeles că inițiatorii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]