2,781 matches
-
-mi inima ca pe goarnele decapitate/ cum strigă din toate părțile, din toate ruinele, din toate șopoanele./ Vezi-mi, Doamne, sufletul cu rochia lăsată pe jumătate,/ cum aleargă să te găsească și să-ți pupe numai o dată autocamioanele" (Clișeu). Lumea profană a invadat sacrul sufocându-l și înlocuindu-l, nu mai e loc de refugiu în transcedental pentru că acesta a fost cucerit de profan: "singurătățile serii cu cuțitele-n mână/ ne țin de urât" sau "se uită la soare ca la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în lupta cu „fiorii de nebunie”. Un fel de epilog al tuturor tribulațiilor sentimentale, „în altar” evocă, la rîndul ei, încercarea amanților „cu suflet ruinat” de a se redresa prin rugăciune, de a elimina din minți gîndurile legate de iubiri profane și de a-și domina, în spațiul sacru, excitațiile. Nu reușesc, iar acest eșec le face „gîndul mai amar” și le deviază exasperarea în blasfemie. Despre „cochete” și „cocote” E greu de spus cîtă admirație și cîtă ironie este în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
parte, Cathay de Ierusalim pe de alta, unicornii de rinoceri, fabulosul de real" (1:227). Aceasta a început să se schimbe ca rezultat al relatărilor legate de lumea înconjurătoare - de exemplu, cele despre călătorie, război și religie. Într-adevăr, vedem profanul acceptat pentru sine însuși atunci când William Harrison, în contribuția sa la Holinshed's Chronicles, o culegere despre obiceiurile și istoria Marii Britanii publicată în 1586, oferă rețeta soției sale pentru bere (Holinshed 285-86). Berea a fost examinată de dragul ei și din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se vor dovedi a fi la fel de fluide și pentru istorie. Acest lucru este demonstrat în A History of the World (O istorie a lumii) de Sir Walter Raleigh scrisă în 1614, o lucrare care pendulează cu ușurință între o lume profană și una simbolică și metafizică (Sutherland 224). Scopul lui Raleigh este de a arăta, ca Bradford, căile Providenței de la începutul timpului. Însă se poate observa o schimbare până la sfârșitul secolului al XVII-lea, fără îndoială influențată în parte de întemeierea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
retras capitolele rămase (Theroux xii-xiii). Printre caracterizările sale el notează bâiguielile unui imbecil, respinge un mic dejun contaminat cu suc de tabac de către chelnerul care scuipă și vomită după ce mănâncă scoici, spre amuzamentul chelnerului (104-14). În mod clar, aceste chestiuni profane ale prezentului inconcluziv erau neplăcute pentru sensibilitățile delicate ale societății Brahmine. Mai mult, astfel de jurnaliști "călători" erau determinați să acționeze social la fel cum vor face cei de mai târziu, de la sfârșitul secolului. De exemplu, Richard Henry Dana Jr.
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
devine disciplinată; nu există fleacuri, nu există nici un joc de puzzle; o singură concepție unește și dă viață celui mai înalt vârf și celui mai jos drum". Așadar, literatura trebuie să aspire la o "lege veșnică", deși substanța sa este profană. Cu toate acestea, în alt caz, într-o discuție despre memorie care are consecințe asupra oricărei afirmații despre statutul unui fenomenalist, el observă că "incoruptibilul a înlocuit coruptibilul. Mereu este un obiect al frumuseții, oricât de comună ar fi originea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
o mizerie plictisitoare. Însă deodată, fără prea multe constatări, chiar același lucru își dezvăluie frumoasele aripi, și devine un înger al înțelepciunii" (60). Ceea ce rămâne însă ciudat în cazul lui Emerson este că acesta își împărtășește părerile - prin proclamarea examinării profanului - prin contradicție cu cele ale neoclasicistului Samuel Johnson, pe care îl descrie drept "rece și pedant" (68). Cu toate acestea, ideile lui Emerson se înscriu în aceeași categorie generală ca și ideile lui Johnson, ajutând la concretizarea ideii de literatură
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
clar, Pattee răspunde atacurilor precedente împotriva aventurilor istorice scrise de Howells și Garland, într-o bătălie pentru inima literaturii. Era o bătălie care a început cel puțin din momentul în care Longstreet și-a cerut scuze pentru tolerarea vulgarului și profanului. În condescența critică a lui Longstreet poate fi observată reducerea naturalismului literar - iar cei precum Crane, Norris, Garland și Davis au fost, într-un fel sau altul, jurnaliști literari narativi - ca Alții, deoarece au îndrăznit "să se amestece cu Oamenii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
spontan să exprime spiritul timpului sub forma obiectivă" [p.952]. 14 "Modernitatea a marcat o ruptură în dinamică mentalului european, fiind caracterizată de o mutație calitativa, care produce, prin mecanismul secularizării și prin accelerarea fără precedent a dialecticii sacrului și profanului, un tip uman diferit, produs al noii episteme" [Neagotă, p.118, subl.n.]. 15 "Principiul politic al celor vechi era datoria. Al celor moderni, libertatea și egalitatea." [Patapievici, p.59]. 16 "Îl n'est que le génie fécond des Français
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
impune cercetarea sociologică. "Analiza sociologică și, mai general, rațională a religiei sau a religiosului se confruntă cu o dificultate majoră ce provine chiar din natura obiectului său. Această problemă poate fi cel mai ușor sesizată în opoziția dintre sacru și profan, ce pare să se bucure de adeziunea tuturor specialiștilor, opoziție unanim plasată în inima religiosului. Ea apare, deoarece savantul este nu numai prin definiție de partea profanului, dar în plus el trebuie să reducă sacrul la profan, dacă dorește să
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Această problemă poate fi cel mai ușor sesizată în opoziția dintre sacru și profan, ce pare să se bucure de adeziunea tuturor specialiștilor, opoziție unanim plasată în inima religiosului. Ea apare, deoarece savantul este nu numai prin definiție de partea profanului, dar în plus el trebuie să reducă sacrul la profan, dacă dorește să îl abordeze rațional. Ori dacă sacrul este perceput ca profan, el încetează să mai aparțină sferei religiosului, iar știința religiosului își ratează obiectul" (Baechler, 2005, p. 501
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de asemenea, de buna stăpânire a unei anumite tehnici de persiflare activă și bășcălie agresivă, tipic valahă, pe care personajul o avea nativ și pe care acum a putut să o transforme nestingherit în stilistică publică (de unde impresia falsă a profanilor că ar avea vreo urmă de talent literar). Lipsită de un cod moral, societatea românească s-a încovoiat neputincioasă în fața tupeului dezlănțuit și a agresivității câteodată contondonte la propriu (vezi scandalul făcut în Parlament la citirea discursului președintelui de condamnare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în care scriu aceste rânduri, în somptuoasa aulă a Bibliotecii Centrale Universitare din Iași (restaurată magnific prin străduința lui Cristian Adomniței) i se conferă Angelei Gheorghiu titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universității de Arte "George Enescu". Chiar și pentru profani, numele extraordinarei soprane născută la Adjud înseamnă, neîndoielnic, glorie planetară, vis împlinit atât de grandios, încât te poți întreba, de bună seamă, dacă un om obișnuit îndrăznește, fie și în subconștient, să țintească atât de sus. Și cum cititorii mei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
unul fantastic. Dacă În proza interbelică fantasticul avea drept suport practicile Yoga și Tantra (vezi „Secretul doctorului Honiberger”, „Nopți la Serampore”), sau mituri folclorice autohtone („Domnișoara Cristina”), iar scriitorul crea două universuri de referință, realul și irealul, corespunzătoare dialecticii sacru - profan, expusă În studiile sale cu caracter filosofic, În creația de după război, această opoziție are o altă perspectivă. În nuvela „La țigănci”, ca și În alte creații, Între real și ireal, Între sacru și profan nu se mai trasează hotare precise
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
realul și irealul, corespunzătoare dialecticii sacru - profan, expusă În studiile sale cu caracter filosofic, În creația de după război, această opoziție are o altă perspectivă. În nuvela „La țigănci”, ca și În alte creații, Între real și ireal, Între sacru și profan nu se mai trasează hotare precise. Se Întâlnește acum ceea ce Mircea Eliade numea „camuflarea sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea nuvelei este plasată Într-un București atemporal, cadru frecvent și În alte creații
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
planuri se sprijină reciproc, ajungând În final, până la identificare. Pe parcurs curg paralel și se interferează, Cele cinci episoade ale nuvelei prezintă momentele distincte ale aventurii lui Gavrilescu, fiecare dintre ele marcând traseul Între real și ireal, Între sacru și profan. Primul episod sugerează spațiul banal printr-o imagine citadină, la fel de banală, o discuție În tramvai Într-o zi toridă de vară. Mediul este un amestec de „căldură Înăbușitoare”, „mirosul de asfalt topit”, geamătul metalic al tramvaiului, cu o semnificație aparte
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Aleksi Ahoniemi, Somero, Littera, 1995. Eliade, Mircea, Ikuisen paluun myytti: Kosmos ja historia (Mitul eternei reîntoarceri. Arhetipuri și repetare), traducere (din limba franceză), prefață și note de Teuvo Laitila, Helsinki, Loki-kirjat, 1993. Eliade, Mircea, Pyhä ja profaani. (Sacrul și profanul), traducere (din limba germană) de Teuvo Laitila, Helsinki, Loki-kirjat, 2003. Gheorghiu, Virgil C., 25 hetki ( Ora 25), traducere (din limba franceză) de Lauri Hirvensalo, Porvoo - Helsinki, WSOY, 1951. Gheorghiu, Virgil C., Toinen mahdollisuus (A doua șansă), traducere (din limba franceză
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cu privire la reconstituirea istorică a fenomenului artei conceptuale. Ca atare, pentru a-și menține valoarea critică în raport cu triumful aparent al vizualității, arta conceptuală trebuie să fie mai curând vitală și disponibilă decât concluzionată, să ia în considerare reînnoirea contactului cu publicul profan și să documenteze posibilitatea de a se referi, într-un mod semnificativ, la o lume aflată dincolo de proximele instituții care expun arta și dispun la consumul acesteia.165 A face istoria artei conceptuale presupune clarificarea unei largi game de poziții
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în general este doar produsul finit al efortului investigator, nu și întregul aparat tehnic care însoțește etapele pregătitoare sau execuția propriu-zisă, acesta din urmă fiind destinat exclusiv ochiului critic al specialiștilor care-i pot împărtăși în oglindire auto-referențială calitatea. Privirea profanului ar trebui să se mărginească la a surprinde general-valabilul din ceva ce nu este el însuși act al conștiinței (gânditorul român refuzând pentru acesta posibilitatea atribuirii de calificative axiologice de tip teoretic). Întâietatea dorinței ca act valorizator fundamental o impune
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Sfântului este purtată solemn de-a lungul străzilor satului de către "Cavalerii Tastevin", îmbrăcați în costume specifice confreriei. De vreo cincizeci de ani încoace, în jur de 100000 de persoane vin în satul burgund, ales pentru desfășurarea ceremonialului destinat acestei sărbători, profane și religioase, pentru a se bucura împreună sub ocrotirea Sfântului Vincențiu. Pe vremuri, sărbătoarea Sfântului Vincențiu era o ocazie de a veni în ajutorul familiilor viticultorilor decedați, depunându-se jerbe de flori în cinstea morților din anul respectiv. Această comemorare
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
trezit în fața ecranului cu purici. (Vreo până de curent întrerupsese cablul.) Buimăceala îmi dădea o stare extrasenzoriala neobișnuită. Atunci mi s-a întâmplat nemaiântâmplatul. În acea transmisie catodica atât de neomeneasca, denumită tehnic „zgomot alb“, eu, Dementie Futurescu (cunoscut de profani că Florin Dumitrescu), am văzut semnul: era un mare E, ivit de trei ori printre grăuntele mișcătoare, ca o epifanie: E... E... E... Cele trei dare orizontale ale literei mi-au străpuns de trei ori ochii că un trident țâșnit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
monastice în timpul invaziilor este simbolizat de Vivarium, întemeiată în Calabria, în jurul anului 540, de Cassiodor; această mănăstire era un fel de academie creștină în care călugării îl serveau pe Dumnezeu prin lectură și prin copii ale textelor, inclusiv ale autorilor profani. În secolul al IV-lea, papa Damasus a constituit o bibliotecă la Roma, iar în secolul următor aflăm din scrisorile lui Sidonius Apollinaris că existau biblioteci bogate în Galia. Bibliotecile se înmulțeau și în Orient. În anul 330, împăratul Constantin
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
De aceea, numeroase mănăstiri erau prevăzute cu un scriptorium, loc rezervat copierii și decorării manuscriselor după exemplul Viviarium-ului lui Cassiodor. În spiritul fondatorilor ordinului, această activitate avea ca obiect principal literatura religioasă, dar călugării s-au interesat și de textele profane: latina era limba bisericii și fiecare cleric trebuia să o cunoască suficient de bine; călugării recopiau și operele autorilor din Antichitate, mai puțin pentru text cît pentru limbă, pentru a învăța latina și a o pune mai bine în practică
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
Realizarea lor era comandată de nevoile practice ale unei comunități religioase; de unde și importanța numerică și calitativă a manuscriselor liturgice și a celor care conțineau cuvîntul lui Dumnezeu. Din această perspectivă, se înțelege de ce s-a păstrat mai puțin literatura profană a Antichității decît literatura creștină a primelor secole; totuși textele clasice nu erau absente. Aproape toate lucrările erau în latină; existau puține texte în greacă sau ebraică; limbile naționale apăreau în cîteva manuscrise, mai adesea în vocabulare și glosare decît
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
de o sută de ani este și insulară, și continentală; capodopera miniaturii de aici este un manuscris în limba franceză, Psautier de la reine Mary. Miniatura germană este în declin; săracă în manuscrise religioase, ea este mai bine reprezentată în manuscrise profane (Manuscrit de Manesse, cca. 1330). În Boemia, mecenatul lui Carol al IV-lea întreține ateliere active la Praga. În Italia, arta miniaturii urcă spre nord, în Toscana și Lombardia, unde influența franceză este evidentă; cele mai frumoase manuscrise sînt decorate
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]