332,002 matches
-
ai unei specii bine reprezentate în literatura română încă de la începutul secolului trecut. Scrise între 1993 și 1996, în timpul unor călătorii în Israel (într-o delegație a Asociației Culturale România-Israel), Franța (însoțind corul "Angeli"), Olanda și Norvegia (într-o vizită profesională, ca om de televiziune și radio), notele de călătorie ale lui Grigore Ilisei se revendică, în multe privințe, din proza să; frază curge molcom, sadovenian, autorul nu se grăbește deloc, textul și privirea calificată așteaptă "încărcarea cu o anume stare
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
adultă, el își petrece viața, de zeci de ani deja, la Paris, călătorind de cîteva ori pe an în Statele Unite, unde, după propria să mărturisire, are nu numai rude și numeroși prieteni, ci chiar un fel de mai mare confort profesional, nu în sensul de "la-el-acasă", cît de urmărire coerentă și fără sincope de implicare subiectivă, a vietii intelectuale de peste Ocean. Dar dezrădăcinat, acest intelectual rafinat, cu spectaculoasă sa carieră, cu o flexibilitate a minții de invidiat și cu aerul lui
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
1989"). Mai degrabă este direct responsabil de propria-i dispariție. Dar, cum spiritul critic nu există în afara celor care îl reprezintă, această responsabilitate nu e una vagă, difuza, generală. Revine cuiva: persoane, grupuri, cercuri, chiar unor straturi determinate social și profesional. Revine, cu un termen deopotrivă uzat și deturnat, elitelor. Spiritul critic nu a disparut ca efect al tranziției, ci a fost abandonat sau, mai degrabă, deformat chiar de către cei prin care se exprima. Fără să se teamă că va fi
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
literatura română n-a putut trece. Și, observ aici, că peste tot in istoriile literare ale lui Iorga, esteticul era confundat și subordonat culturalului. Ediția dlui Andrei Pippidi (care umple o lacuna pînă acum regretabilă) este învățată și realizată înalt profesional. Pe lînga luminată prefață, de adăugat este operatorul de note dovedind - se putea altfel? - știință de carte. Nu uit să adaug impecabila transcriere filologica a textului, care întotdeauna, la Iorga, este o operație foarte dificultoasa. N. Iorga, Istoria literaturii românești
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
chiaburi - n.n.) prin artă lor și să ridice la lumină poporul muncitor, așa cum îl ridică muncă să, luminat pe arie de soarele de vară sau în fabrici de strălucirea fontei topite". Și, hélas, G. Călinescu: Cred că deasupra tuturor chestiunilor profesionale primează o calitate pe care ar trebui s-o dezvolte orice scriitor - și anume: a fi de folos poporului. Artă este o misiune, rămîne mereu în picioare comandamentul poetului vates, vestitor al izbînzilor vremii lui. Să te bați la Troia
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
discuțiile purtate atunci au fost înregistrate și transcrise pentru o carte ce va apărea în curînd la Polirom. Din acest volum, e publicat acum un fragment în care omul de cultură poliglot răspunde legitimei curiozități a timișorenilor în legătură cu parcursul sau profesional. * Născut în 1943 dintr-un tata ungur, ajuns compozitor de muzică de film la Hollywood, si o mamă americană cultivata, Michael Heim a început prin a învăța franceză: "În acea perioadă, era în anii '50, se formase deja o mitologie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
de Muzică Contemporană. Am audiat lucrări bune, chiar captivante, și altele pe care le-aș numi modeste în ce priveste zborul imaginației, meșteșugul construcției. Am audiat lucrări foarte bune. Am audiat lucrări penibile, unele care se situau chiar în afara cadrului profesional. Să trag concluzia că selecția s-a realizat operându-se cu unități de măsură diferite? Poate. Un criteriu valoric și un altul de strictă reprezentare teritorială privind prezența în festival a președinților secțiunilor SIMC din diferitele țări reprezentate, par să
În actualitatea vietii de concert. Creatia zilelor noastre by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17539_a_18864]
-
cunosc pe ei înșiși și care nu se definesc: programele cele mai eficiente se sprijină nu pe comenzi (politice) intempestive, ci pe o tradiție și pe un confort al cercetării, în care dorințele nu sunt din principiu și din orgoliu profesional confundate cu exigențele realității. Este nevoie, de pildă, ca o astfel de publicație să devină o institutie, ci nu un manifest ezoteric de tipul "citește și dă mai departe!" Îmi exprim astfel convingerea că cea mai bună politică - cea strategică
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
să devină o institutie, ci nu un manifest ezoteric de tipul "citește și dă mai departe!" Îmi exprim astfel convingerea că cea mai bună politică - cea strategică, cea fundamentală - pornește din afara clasei politice - și, uneori, împotriva ei. Dar de unde orgoliu profesional, cănd azi cercetătorii trebuie să dea dovadă mult mai adesea de instinct de conservare?
Strict confidential by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17582_a_18907]
-
înșirate așa, cronologic, ni se relevă motive care se repetă, ca într-o bucată muzicală, în destinul Ucenicului la clasici. Astfel, perioadei '54-'56, cînd tînărul Costache e nevoit să-și cîștige existența ca ajutor de caloriferist la o școală profesională, îi răspunde, 28 de ani mai tîrziu, perioadă în care, în urma înscenării cu "meditația transcendentala" Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice la care lucra e desființat, iar scriitorul, deja cu patru cărți publicate și premiat al Uniunii, e repartizat că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17578_a_18903]
-
fără calificare în ale istoriografiei, că dl Ion Coja, care văd în afirmarea ideii de holocaust în România o acțiune care trebuie pedepsită penal, gestul dlui Dinu C. Giurescu de a releva adevărul e dovada atoategrăitoare a unei remarcabile probități profesionale. Dinu C. Giurescu, România în al doilea răzaboi mondial (1934-1945). Editură ALL, 1999.
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
nu cameră bebelușului etc. Le doresc tuturor doamnelor însărcinate o sarcină ușoară, fără probleme, fără complicații, si naștere ușoară!!! Iar la ora 22,00, pe Antenă 3, la emisiunea "Sinteză zilei", realizată de Mihai Gâdea, voi anunța în exclusivitate planuri profesionale de viitor. Va aștept :) Până atunci, o zi bună!!!!“, scrie realizatoarea TV pe Facebook. Citește și:
Gabriela Firea este însărcinată: Sincer, aş fi vrut să păstrez secretul până la 4 luni () [Corola-journal/Journalistic/24762_a_26087]
-
să fie publicate pe 11 iulie. BACALAUREAT 2014. Revii cu picioarele pe pământ în acest interval, căci în ultima vreme nu prea ai fost în apele tale ori conectat la ce se petrece în jur. Erai preocupat de o situație profesională incertă, care se mai lămurește în această săptămână. După mijlocul săptămânii simți o ușurare, iar zâmbetul îți revine pe chip, ceea ce îi bucură pe cei dragi. Șarmul va fi și el la cote ridicate în weekend când fără să vrei
BACALAUREAT 2014. Horoscopul pentru prima săptămână de BAC by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/24763_a_26088]
-
cere foarte multe. În plus te va răsfăța cu același tratament și nu poți spune că îți displace. Berbec 9 - 15 iunie 2014 BACALAUREAT 2014. Mentalitatea ta suferă schimbări majore în acest interval pentru că au loc o serie de evenimente profesionale la care nu te-ai fi așteptat. Te vezi nevoit să renunți la prejudecăți pentru a putea trece peste momente cu adevărat dificile. Găsești cu greu motive să rămâi optimist și totuși o vei face mai ales miercuri și joi
BACALAUREAT 2014. Horoscopul pentru prima săptămână de BAC by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/24763_a_26088]
-
58,82%), percepute de către personal în mare măsură (50%). Introducere Climatul psihosocial la locul de muncă a constituit o direcție importantă a preocupărilor din ultimii ani, legate de securitatea și sănătatea muncii. Deteriorarea acestui climat a condus spre asocierea stresului profesional cu activitatea depusă și condițiile fizice, psihologice și sociale în care aceasta se desfășoară. Din studiile efectuate în diferite țări europene, de către agenții și organisme cu atribuții în acest sens, a fost identificată tendința de extindere a fenomenului și apariția
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
391) în legătură cu securitatea și sănătatea în muncă. Considerată drept o problemă de securitate și sănătate în muncă, Agenția Europeană de Securitate și Sănătate în Muncă a elaborat o serie de fișe informative, în care hărțuirea morală este asociată cu stresul profesional. Conform documentelor agenției mai sus amintite, în Europa, hărțuirea morală la locul de muncă constituie o problemă importantă, cu costuri considerabile. Definită drept „comportament irațional, repetat, față de un angajat sau grup de angajați, constituind un risc pentru sănătate” <footnote Agenția
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
de Securitate și Sănătate în Muncă, 2002, Hărțuirea morală la locul de muncă, România footnote> , hărțuirea morală este considerată una dintre cele mai dure forme de stres într-un context de muncă cu repercursiuni în toate cele trei planuri , personal, profesional, social. Considerăm că hărțuirea morală poate fi asimilată unei conduite abuzive, constând în „gest, cuvânt, comportament, atitudine, care atinge, prin repetiție sau sistematizare, demnitatea sau integritatea psihică sau fizică a unei persoane, punându-i în pericol slujba sau degradând atmosfera
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
footnote> ) . Formă de violență internă în grupul sau la locul de muncă, care îmbracă diferite tipuri, de la agresiune directă (verbală, fizică), la agresiune subtilă (discreditare,umilire, izolare, etc.). Ipotezele și obiectivele cercetării Cadrul cercetării determinat de extinderea stresului la nivel profesional, ne-a permis formularea următoarei ipoteze generale: hărțuirea morală reprezintă un factor favorizant al stresului profesional în domeniul educației. Obiectivele cercetării au vizat : determinarea existenței / inexistenței hărțuirii morale în instituțiile de invățământ din România, identificarea principalelor cauze ale acestui tip
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
de la agresiune directă (verbală, fizică), la agresiune subtilă (discreditare,umilire, izolare, etc.). Ipotezele și obiectivele cercetării Cadrul cercetării determinat de extinderea stresului la nivel profesional, ne-a permis formularea următoarei ipoteze generale: hărțuirea morală reprezintă un factor favorizant al stresului profesional în domeniul educației. Obiectivele cercetării au vizat : determinarea existenței / inexistenței hărțuirii morale în instituțiile de invățământ din România, identificarea principalelor cauze ale acestui tip de violență și a formelor ei, evidențierea unor aspecte privind efectele asupra persoanei. Metode și proceduri
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
cauze sunt identificate a fi (tabel nr.1): schimbări rapide și insuficient argumentate, relațiile conducere-personal din cadrul instituției respective, stilul de conducere, sarcini de servici prea numeroase și necorelate cu abilități și competențe, relații interpersonale cu colegii tensionate, neaplicarea / nerespectarea eticii profesionale. Dintre subiecții supuși unei forme de hărțuire morală, 52,94% au răspuns pozitiv, durata acestei violențe fiind cuprinsă între câteva luni și mai mulți ani. Efectele identificate, prin studiul intreprins (tabel nr. 2), sunt legate de demnitatea persoanei, imaginea acesteiaîn
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
de hărțuire morală, 52,94% au răspuns pozitiv, durata acestei violențe fiind cuprinsă între câteva luni și mai mulți ani. Efectele identificate, prin studiul intreprins (tabel nr. 2), sunt legate de demnitatea persoanei, imaginea acesteiaîn cadrul grupului, nivelul de recunoaștere profesională, calitatea legăturilor de apartenență la grup și nivel afectivitate față de instituție și față de munca prestată. În ceea ce privește gradul de afectare personală, răspunsurile au fost cuprinse între 47,50% (de loc și foarte puțin) și 52,50 % (mult și foarte mult), conform
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
și foarte mult), conform scalei în cinci trepte aplicate în cadrul chestionarului. Concluzii Ipoteza cercetării a fost confirmată. Hărțuirea morală este un factor favorizant al deteriorării climatului psihosocial al muncii în domeniul educației, fapt care conduce la: apariția / ridicarea nivelului stresului profesional; valorificarea slabă a potanțialului personalului (didactic , nedidactic); interacțiune interpersonală slabă pe problematica sarcinilor de servici; calitate slabă a prestațiilor profesionale; implicare insuficientă activități comune, de interes pentru instituție; deteriorarea comunicării (în sens descendent și în sens ascendent) și neangajarea în
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
un factor favorizant al deteriorării climatului psihosocial al muncii în domeniul educației, fapt care conduce la: apariția / ridicarea nivelului stresului profesional; valorificarea slabă a potanțialului personalului (didactic , nedidactic); interacțiune interpersonală slabă pe problematica sarcinilor de servici; calitate slabă a prestațiilor profesionale; implicare insuficientă activități comune, de interes pentru instituție; deteriorarea comunicării (în sens descendent și în sens ascendent) și neangajarea în găsirea soluțiilor benefice pentru instituție și personalul ei; scăderea loialității față de instituție și domeniu; deteriorarea imaginii instituției, a reputației personalului
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
s-a văzut, și bătrânii cu un trecut cât de cât semnificativ - căpătau un ecuson invizibil de clasificare politică, în baza căruia drepturile lor în cetate se diferențiau net. La admiterea în școlile superioare, la angajarea în muncă, la promovarea profesională, în ierarhia publică, la circulația externă ș.a.m.d. Puteai să fi supradotat și tobă de carte, să promiți totul în branșa ta, chiar să fi dovedit o certă valoare, dacă invizibilul ecuson nu te recomanda demn de încrederea politică
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareș Cuvinte cheie: determinare, rațional, afectiv Rezumat Conștientizarea studenților privind nivelul lor profesional, dar și al caracteristicilor personale ce pot fi îmbunătățite prin autocunoaștere, poate reprezenta o modalitate de stimulare a preocupărilor pentru formarea profesională. În acest sens am efectuat un studiu utilizând două chestionare. Unul a vizat determinarea reacției raționale sau afective
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]