5,828 matches
-
apocalipsei (2000) poetul revine la formulele inițiale („Vechea Lume era mai puternică decât cea Nouă”), deși versurile sunt mult mai spiritualizate, iar dezamăgirea se instaurează tot mai insistent: „câtă oboseală să te muți într-un loc necunoscut/ alături de patriarhii avangardei [...] profetul însuși în zurba mutării/ pânzelor sale viitoare/ nu-și mai recunoaște chipul/ suspendat în indiferența generală” (Cap de profet). Constantin Abăluță, traducător și comentator atent al lui R., consideră că „principala caracteristică a poeziei lui Sebastian Reichmann, în orice limbă
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
mai spiritualizate, iar dezamăgirea se instaurează tot mai insistent: „câtă oboseală să te muți într-un loc necunoscut/ alături de patriarhii avangardei [...] profetul însuși în zurba mutării/ pânzelor sale viitoare/ nu-și mai recunoaște chipul/ suspendat în indiferența generală” (Cap de profet). Constantin Abăluță, traducător și comentator atent al lui R., consideră că „principala caracteristică a poeziei lui Sebastian Reichmann, în orice limbă ar fi scrisă, indiferent că se apropie mai mult sau mai puțin de vreo doctrină literară, este aceea că
REICHMANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289166_a_290495]
-
fiind de fapt „ascunsul prinț al unui adevăr”. Este histrion cu pielea prăfuită și dinți de nichel, se joacă de-a himera leilor bătrâni, aleargă toată viața „între rege și gropar”, „printre zeii de lemn”, obosiți și burduhănoși, este Laios profet, Oedip, dar mai ales Hamlet. E pehlivan, „rege al destinelor intermediare”, călăuză în exod ca Moise, bolnav de aer, tremurător și exanguu, dar și barbar. Este Manole și Caiafa, iudă cu chip cristic și demon fără identitate. Jumătate este simultan
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
de răni, de lacrimi, de sânge, / Țară de mucenici, / Țară de iubiri netălmăcite, Dragostea mea - Basarabie!” (Țară de mucenici). În culegerile de poezii, ce dezvăluie atât tragismul ocupării Basarabiei de „deavoli cu stea în frunte” (Țară de martiri și de profeți, 1942), cât și al războiului devastator, este semnificativă frecvența în titluri a cuvântului „sânge”: Pecetea sângelui, Nopțile sângelui, Buciumă sângele, Stropi de sânge etc. Destinul Basarabiei este permanent raportat la destinul vitregit al întregii țări: „Te-arată, Mare, Decebal, / Și-
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
și neagră, neagră și grea, / Mai neagră și dură, / Marmora neagră mereu e mai ea. / Și numai pe mine mă vrea” (Marmora neagră). SCRIERI: Decebal la Vadul lui Vodă, Chișinău, 1940; Porunci domnești..., Iași, 1941; Țară de martiri și de profeți, [Chișinău], 1942; Buciumă sângele, [Chișinău], 1942; Caravana luminelor, Iași, [1943]; Meleag străbun, Iași, 1943; Protiv. Verboten, Focșani, [1943]; Deocheatul, Lugoj, 1944; Ereditate, Lugoj, 1944; Vestala neagră, pref. Virgil Petrovici, Lugoj, 1945; Nu-s drumuri înapoi?, Lugoj, 1946; Potirul profanat, Lugoj
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
sensul explorării sentimentului cosmic. Această tendință capătă consistență în versurile din volumele Cabinetul doctorului Apollon (1984), Tihna scoicilor (1985), Căruța cu nebuni (1992), cât și în cartea de eseuri Dorință și sinapsă (1992), pe care autorul o numește, în antologia Profetul la marginea imperiilor (2000), studiu de interferență. Alt segment al liricii lui este reprezentat de volumele Astrul cojilor de ou (1982), tripticul Falii (1983-2000), Vrăjitorii marelui vid (1997) și de Legenda (1998). Aici textele joacă rolul unor nuclee care, deși
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
1985; Falii 2, Iași, 1986; Drumuri prin Moldova, București, 1987; Căruța cu nebuni, Iași, 1992; Dorință și sinapsă, Iași, 1992; Mișcarea cerească, Iași, 1993; Vrăjitorii marelui vid - Magicians of the Emptiness, Iași-Springfield, 1997; Legenda, Iași, 1998; Falii 3, Iași, 2000; Profetul la marginea imperiilor, București, 2000. Traduceri: Antonietta Dell’Arte, Bagheta magică, Iași, 1995; Luigi Attardi, Nonsens, Iași, 1995; Souleiman Awwad, Între trandafiri și cer, Iași, 2000. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Prima verba, RL, 1979, 27; Constantin Crișan, Poezia tânără, ST
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
prin amprenta tonusului afectiv) motive, trăiri și tonalități de genul celor frecvente în lirica perioadei interbelice. Nota cea mai pregnant individualizantă a „ultrasentimentelor” e un naturism cu accente de senzualitate candidă, analog, cu un spor de suculență, celui din Pașii profetului de Lucian Blaga: „O, pepenii iluminau cerul când se coceau./ Cu urmele dinților de iepuri în ei,/ Stelele noi le mușcau, le sângerau,/ Cu purpurii averse de ulei” (Amurg cu diavoli). Teritoriul liric este, de altminteri, o împărăție a organicului
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
4890. Melie Malvina, 8 apartamente, București, str. Armeneasca 13; str. Aristide Briand 8 4891. Mateescu Gheorghe, 12 apartamente, București str. Șold. Neagu Florea 7; str. Banu Antonache 69 Fieni Dâmbovița, șoseaua Runcu 400 4892. Moscovici David, 3 apartamente, București str. Profetului 5 4893. Marinescu Alexandrina, 5 apartamente, București str. Iancu Căpitan 22-20 4894. Martin Nic. și Bucură, 12 apartamente, București, calea Călărași 187 4895. Mitroiu Aneta, 5 apartamente, București Calea Văcărești 140 4896. Mănăstireanu N. Marin, 3 apartamente, București, str. Matei
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
complet 6685. Rosculet Vasilica, 3 apartamente, București, I. G. Ducă 49 6686. Raich Mauriciu, 4 apartamente, București, str. Coltei 15, 17 6687. Rozenstein Mauriciu, 12 apartamente, București, str. Polona 87, str. Dorobanți 69 6688. Rădulescu Dumitru, 4 apartamente, București, str. Profetului 18, 16, Predeal 6689. Rosenthal Mină, 9 apartamente, București, str. Atelierului 24 6690. Rosenthal S., 8 apartamente, București, str. Alex. Vlahuța 27 6691. Rădulescu Nicolae, 3 apartamente, București, str. Brațului 9, 14 6692. Reich Iosif, 10 apartamente, București, str. Coltei
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
3 6704. Rafail E., 6 apartamente, București, str. Teodor Speranța 45 6705. Razemblat Eliza, 5 apartamente, Român, str. Sucedava 116 6706. Ratin Marieta, 5 apartamente, București, str. Italiană 6, 6a str. Latină 24 6707. Rădulescu Petruta, 4 apartamente, București, str. Profetului 7 6708. Rusu Ahmandeanu Elenă, 5 apartamente, București, str. Popa Marin 3 6709. Rosain I. Ștefan, 7 apartamente, București, str. Ștefan cel Mare 32 6710. Răducanu Ion, 5 apartamente, București, str. Delea Nouă 26 6711. Raricescu Florica, 3 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
111 7503. Ștefănescu Margareta, 1 apartament, Bușteni, str. Bibescu 4 7504. Smilovici Soția, 2 apartamente, București, str. Popa Rusu 11, str. Lipscani 32 7505. Ștefănescu Zoe, 5 apartamente, București, str. Mitrop. Nifon 33 7506. Ștefănescu Natalia, 4 apartamente, București, str. Profetului 22. 7507. Șerbănescu Stelian, 6 apartamente, București, str. G-ral Angelescu 145 7508. Știrbei Maria, 4 apartamente, București, str. Polizu 4, 8 7509. Ștefănescu Maria, 10 apartamente, București, str. Filaret 18, Cal. Moșilor 21, Buzău, str. Cuza Vodă 80. 7510. Ștefănescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
2 apartamente, București, str. Dogari 9 7559. Șerbănescu Gh. și Georgeta, 3 apartamente, București, str. Ț. Anastasiu 7 7560. Șerbănescu Nicolae, 4 apartamente, București, str. Vulturi 133. 7561. Ștefănescu Filofteia, 9 apartamente, București, str. Mircea Vodă 37, 37 A, str. Profetului 13. 7562. Ștefănescu Gh. și Maria, 4 apartamente, București, sos. Colentina 132. 7563. Ștefănescu N. Ana, 37 apartamente, București, str. Dimitrie Anghel 4 7564. Ștefănescu Luciliu, 3 apartamente, București, str. Dr. Danilopol 7, str. Sf-tii Apostoli 18, str. Jules Michelet
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Pallade 18 117. Motresianu Rozalica, imobil complet, București, str. Alex. Sahia 39 118. Movila, 16 apartamente, București, str. Latină 3, Constantă str. Vasile Roaita 119. Marguerite și Achilli Libel, 2 apartamente, București str. Pictor Româno 6 120. Milinec Petre, str. Profetului 3 121. Moisesu Eugenia, 12 apartamente, București, str. Calea Moșilor 126 122. Matos Elenă, 2 apartamente, București, str. Dianei 1 123. Marius Julius și Viorica 8 apartamente, București, str. Gh. Dimitrof 20 124. Mironescu Dumitru, 7 apartamente, București, str. Șerban
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
recurge la o decizie de schimbare, poate fi tentată (și adesea chiar s-a întâmplat) să recurgă la un nou tip de plusvaloare, desemnat de Max Weber prin termenul de charismă. Weber avea în vedere, în mod special, cazurile tradiționale: profeți, conducători religioși. Prin extensie, conducătorul charismatic este acela care reclamă că i se atribuie capacități supranaturale, de excepție, în baza cărora autoritatea sa de a lua decizii este de necontestat, fiind deciacceptată necondiționat de către întreaga colectivitate. Deoarece capacitățile umane de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Hamilton (Canada), 1973; Sturm und Feuer, München, 1982. Ediții: Poeme din închisori, Madrid, 1970 (în colaborare cu Vasile Posteucă și Nicholas Dima). Traduceri: Tălmăciri din lirica amerindiană, introd. George Ciorănescu, München, 1977; Tălmăciri din lirica americană, München, 1979; Kahlil Gibran, Profetul, introd. George Ciorănescu, München, 1979, Maxime și cugetări, Madrid, 1980. Repere bibliografice: Marin Sârbulescu, „Dragoste albă”, „Albatros”, 1941, 3-4, 6; I.G. Dimitriu, „Magul care-și caută steaua”, „Înșir’te mărgărite”, 1952, 78; Vasile Posteucă „Povești fără țară”, „America”, 1958, 53
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
două categorii originale: generația spirituală - seriile sau școlile ca grupări voluntare În mod esențial voluntare, prin opoziție cu instituțiile oficiale și care asigură progresul cunoașterii umane - și generația istorică, ce caracterizează perioadele de creație, fecunde În oameni mari, eroi sau profeți ai unei generații (aceste perioade sunt opuse anilor sterili și, Într-un anumit sens, sacrificați, și care corespund perioadelor de tranziție, confuze, intermediare Între două generații istorice (apud Attias-Donfut, 1995, capitolul 2). În fiecare generație efectivă există un anumit număr
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
manieră postmodernistă. Cuprins de oboseală și, parcă, încercat de teamă, Iisus e pe punctul de a renunța să-și ducă la capăt misiunea despre care stă scris în „scenariu”. Trădarea lui Iuda, văzut ca un alter ego fără aureolă al profetului, survine din disperarea declanșată de acest inconceptibil abandon și se produce în urma unei înțelegeri între cei doi, care sunt legați printr-o tulburătoare afecțiune. E, prin urmare, un sacrificiu, ce face ca istoria sfântă să-și urmeze cursul. Presărată cu
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
stadii ale capitalismului, [fiind stadiul] în care formele mai timpurii ale economicului sunt în procesul de a fi restructurate pe o scară globală, incluzând formele mai vechi de muncă și instituțiile și conceptele organizaționale tradiționale. Nu-i nevoie de nici un profet care să anticipeze că un nou proletariat internațional (care ar lua forme pe care încă nu le putem imagina) va reapare din această restructurare convulsivă; de altfel, noi înșine suntem încă în această tranziție și nimeni nu poate spune pentru
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
București (1974), devenind cadru universitar; și-a luat doctoratul în psihologie în 1982. Debutează în 1969, cu un ciclu de poeme, la „Luceafărul”. Colaborează cu poezii și traduceri la „România literară”, „Contemporanul”, „Amfiteatru” „Luceafărul”, „Viața românească”. Versurile din primele volume, Profet spre ziuă (1972) și Luptele soldatului (1980), au un aspect ermetic, cu ambiguități, elemente abstracte și dau o impresie de vag, de nedefinit, iar imaginile recurente - umbra, pasărea, piatra, strămoșii - lasă în obscuritate mesajul poetic. Cu Din umbra lumii (1983
MINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
Stănescu, cu care poeta are afinități: „înecat sub greutatea lui a fi /, a vrea dar a fi” (Săvârșirea erorii); „Cântecul singurătății / când prezența întrezărită cu patimă, / când prezența / se-nconjoară de lipsă / Singurătate a singurătății, lipsa” (Aducerea la uitare). SCRIERI: Profet spre ziuă, București, 1972; Luptele soldatului, București, 1980; Din umbra lumii, București, 1983; Dorul și ființa, București, 1986; Prieteni curajoși, București, 1989; Cuprinsul vorbirii, București, 1993. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Profet spre ziuă”, VTRA, 1973, 1; Mihai Zaharia, „Luptele soldatului
MINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
lipsă / Singurătate a singurătății, lipsa” (Aducerea la uitare). SCRIERI: Profet spre ziuă, București, 1972; Luptele soldatului, București, 1980; Din umbra lumii, București, 1983; Dorul și ființa, București, 1986; Prieteni curajoși, București, 1989; Cuprinsul vorbirii, București, 1993. Repere bibliografice: Dan Culcer, „Profet spre ziuă”, VTRA, 1973, 1; Mihai Zaharia, „Luptele soldatului”, TR, 1981, 5; Emil Manu, O dialectică a dorului, RL, 1986, 37; Laurențiu Ulici, Promoția ’70. Ardelenii, RL, 1986, 46; Ioan Holban, „Dorul și ființa”, CL, 1987, 7. C.Br.
MINULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288162_a_289491]
-
României”. Spre cinstea lor, unii păstori ai Bisericii au protestat cu voce tare în fața mentalității de mercenar încurajate de puterea politică. Dar cu o floare nu se face primăvară. Iarna continuă să fie anotimpul favorit al somnambulicei noastre conștiințe ecleziale. Profeții pustiei și glasul patrieitc "Profeții pustiei și glasul patriei" În replică la această stare de spirit, unii creștini au încetat să mai înțeleagă ultimul articol din Crezul niceno-constantinopolitan. La ce oare ne referim când spunem „și într-una sfântă, sobornicească
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
păstori ai Bisericii au protestat cu voce tare în fața mentalității de mercenar încurajate de puterea politică. Dar cu o floare nu se face primăvară. Iarna continuă să fie anotimpul favorit al somnambulicei noastre conștiințe ecleziale. Profeții pustiei și glasul patrieitc "Profeții pustiei și glasul patriei" În replică la această stare de spirit, unii creștini au încetat să mai înțeleagă ultimul articol din Crezul niceno-constantinopolitan. La ce oare ne referim când spunem „și într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică...” Putem oare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vocația creștinilor pentru universalitate și dacă zelul misionar n-ar fi fost rătăcit în sertarele cu agrafe și ștampile ale oblăduirii - atunci, da, Biserica lui Hristos ar fi cu adevărat una, sfântă, sobornicească și apostolească...1 Îi citim poate pe profeții Vechiului și Noului Testament, dar abia îndrăznim să ghicim despre ce anume ar putea fi vorba. Grăiesc oare aceste portavoci ale Cuvântului dumnezeiesc despre un trecut care nu ne mai privește? S-a îndepărtat oare pericolul rătăcirii pentru Biserica menită
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]