8,847 matches
-
strigau după ajutor! A sperat că în acest mod va reuși să decredibilizeze imaginea președinților de Consilii Județene din județele amintite, căci alegerile băteau la ușă...", a spus Oprișan. "Starea de alertă ”ar însemna și restrângerea unor drepturi cetățenești”...o prostie!" El a continuat: "La acea dată, Capră argumenta refuzul de a declara stare de alertă în Vrancea prin faptul că această stare ”ar însemna și restrângerea unor drepturi cetățenești”...o prostie! (...) Din fericire, acum, când fenomenele meteo periculoase au pus
Oprișan: "Acest personaj de tristă amintire îndrăznește să vorbească" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32795_a_34120]
-
alertă ”ar însemna și restrângerea unor drepturi cetățenești”...o prostie!" El a continuat: "La acea dată, Capră argumenta refuzul de a declara stare de alertă în Vrancea prin faptul că această stare ”ar însemna și restrângerea unor drepturi cetățenești”...o prostie! (...) Din fericire, acum, când fenomenele meteo periculoase au pus în pericol cetățenii, au fost luate decizii corecte, într-un timp rezonabil căci incompetenții au plecat din Guvern!". Președintele CJ Vrancea a conchis: "Din păcate, fenomenele meteorologice periculoase vor continua și
Oprișan: "Acest personaj de tristă amintire îndrăznește să vorbească" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32795_a_34120]
-
vesta mea în carouri, de pe scaun. -Pe care scaun? - Cum, care scaun? Din hol. N-o vezi toată ziua acolo? -N-o văd. -Da’ ce vezi? -Văd că sunt lucruri, că dacă aș vedea care lucruri aș fi scris romane, nu prostii. - Ce înseamnă lucruri? - Înseamnă că văd numai esența. Alexandra, spune ce sunt, nominalist sau ălălalt ? - |lălalt. (Urmează, mai bine zis urmau, cam cât pentru luni bune de revistă, comentarii la Schopenhauer. Le recitesc și casc. Discret, ca omul bine crescut
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2969_a_4294]
-
se pronunțe " Cred că ar fi cazul ca reprezentanții oficiali ai serviciilor speciale din România să se pronunțe asupra acestor lucruri, ca să nu fim în situația încă o dată penibilă ca prim-ministrul unei țări pe care o conduce să vorbească prostii pe socoteala unor structuri fundamentale din propria sa țară", a mai spus Antonescu. Fostul președinte al PNL a subliniat că decizia sa de a nu mai candida la alegerile prezidențiale este o hotărâre, și nu doar o intenție, așa cum au
Antonescu, atac fără precedent la Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29794_a_31119]
-
mai rămas nici jumătate. (Cum o să mistuie focul piatra? O fi uitat smintitul să le pună a doua oară. Adevărul este că medicul s-a cam scrântit după incendiu.) A treia casă a fost mult mai modestă. Un fel de prostie din lemn. Nici geamurile nu erau la locul lor, nici scara interioară nu avea balustradă, iar treptele erau atât de inegale încât nu știau niciodată cum să pui pașii, nici ușile nu se deschideau ca la toți oamenii, ci una
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
cu frunzele închsie la culoare și lucioase și aspect surprinzător de funebru pentru un cimitir cu așa puține pretenții. "Oare o fi chiparos?" Cu toate noțiunile mai mult decît vagi de botanică, Cristina a avut impresia că a gîndit o prostie, poate din cauză că numele se potrivea cu locul, tot atît de puțin ca și silueta contorsionată a copacului. Ea de altfel nu văzuse chiparoși decît în reproduceri după peisajele lui Van Gogh. "Seamănă destul de bine" - a încercat să se scuze. - Hai
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
mai mare cu înflorita-i tristețe scotocind după mărunțiș aducîndu-mi doctorii și bomboane cheltuindu-se picătură cu picătură în intersecțiile lipicioase ale orașului unde părinții ei o măritaseră pe la 16 ani mama rîdea mult și-mi spunea cum e cu prostiile, cum e cu țîncii din vecini cu numeroșii mei frați cu sandalele rupte, iubiții de mai tîrziu nefericirile și neliniștea și rîdea și mai mult printre fericiri solidificate între certuri și spălat rufe ducîndu-mă la doctor luîndu-mi uniforma albastră de
Poezii by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/16297_a_17622]
-
României, Mathesis, Fragmentarium cum o cultură se poate degrada atît de mult, încît starea ei chinuitoare este asimilată de creator pînă la tranformarea acesteia în experiență personală." (p. 107). Iată un exemplu de cum poți înghesui, într-o singură frază, trei prostii mari cît casa. Chiar dacă îi concedem autoarei că, de vreme ce articolul nu face decît să redea ideile criticului literar, fragmentul citat nu conține gîndurile ei, ci pe cele ale lui Răzvan Voncu, și chiar dacă astfel o scutim de obligația de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
României rămâne, se pare, tot Albania, cu politicienii și jurnaliștii în acțiune, chiar s-ar putea să-l atingem! A crede că prin cumințenie, conformism și credulitate se mai poate rezolva ceva în România e pură naivitate - dacă nu chiar prostie. Nu știu, în clipa când scriu acest articol, ce-au obținut cu adevărat profesorii greviști. Știu doar că dacă vor înghiți - așa cum le sugerează unii jurnaliști - hapul promisiunilor ce trimit la imaginare dotări ,tehnice", își binemerită soarta de condamnați ai
Morga profesorală a repetenților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11109_a_12434]
-
e conștient de dedesubtul gol și lipsit de conținut. Față de un entuziasm fad și inept e indicată, din punct de vedere ironic, exagerarea, supradimensionarea cu proslăvitoare jubilație și laudă, deși ironistul e conștient că respectivul entuziasm e cea mai mare prostie din lume. Cu cât îi reușește mai bine ironistului tragerea pe sfoară, cu cât păcălește mai tare, cu atât mai bine se distrează. Dar plăcerea asta e doar pentru sine și provine din faptul că nimeni nu-i observă păcăleala
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
pentru a realiza sublimul care-i entuziasmează pe alții, și totuși trădând mereu o bunăvoință care tare ar vrea să priceapă ceea ce până atunci îi fusese enigmă - toate acestea sunt expresii normale ale ironiei. Cu cât pare mai naiv în prostia sa, cu cât pare mai autentică strădania sa cinstită și onestă, cu atât mai bine se distrează ironistul. Așa încât ironie poate să fie în aceeași măsură a pretinde că știi, când știi că nu știi, ca și a pretinde că
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
care îl interesează numai valorile, indiferent de proveniența lor. Conceptul de ,literatură basarabeană" ar trebui să rămână valabil numai în domeniul istoriei literare, unde de altfel nici nu poate lipsi, pentru că dă o informație de situare. După cum nu-i o prostie să operezi cu conceptul de literatură ardeleană, bănățeană, munteană sau moldovenească pentru vremea de până la 1918, nu-i astăzi nepotrivit să vorbim de o literatură basarabeană, constrânsă atâta vreme să existe separat. Problema gravă nu ar fi să calificăm literatura
Măr de ceartă la Chișinău by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11138_a_12463]
-
jurist, habar nu are de retorică. Emite însă, cu suspectă ușurință, insulte colorate, arborând o enervantă mină de bună dispoziție și siguranță de sine. Nici o competență, totul e aplomb. Cei vechi știau că în tribunale nimeni nu pronunță nepedepsit o prostie sau ceva neadevărat, deoarece judecătorul i le respinge, adversarul i le ia în bătaie de joc și chiar prietenii îl condamnă. Mai există azi măsuri punitive pentru cei care rostesc prostii și minciuni de la tribuna parlamentului, ori, în învățământ, ex
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
știau că în tribunale nimeni nu pronunță nepedepsit o prostie sau ceva neadevărat, deoarece judecătorul i le respinge, adversarul i le ia în bătaie de joc și chiar prietenii îl condamnă. Mai există azi măsuri punitive pentru cei care rostesc prostii și minciuni de la tribuna parlamentului, ori, în învățământ, ex cathedra? Cât despre ethos, pathos și logos, norme ale elocinței creatoare de convingeri, nu se mai poate vorbi. E un noroc că figurile retoricii au fost recuperate de hermeneutica literaturii. Virtuți
Nevoia de elocință by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11153_a_12478]
-
-o eu, cu un condei leneș și din fundul patului. Căci am febră, o febră inexplicabilă și care, cred, n-o să mă slăbească decât atunci când am să părăsesc această umbră a pădurilor în care mă apasă inacțiunea și singurătatea sau prostiile pe care vin să mi le spună tot felul de inși sub pretextul de a-mi cere sau, mai degrabă, de a-mi da sfaturi. Aștept din partea dumneavoastră o mare favoare, un semn de prietenie!, imediat ce drumul va fi liber
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
Era de neînțeles cum de se schimbase atât de mult în doi sau trei ani. Cand il văzusem ultima dată, în 1945, era încă plin de viață, ager la minte și cu un ascuțit simt al umorului. Acum râdea la prostii și glume deșucheate. Dintr-un singur punct de vedere era încă Stalin de dinainte: încăpățânat, tăios, suspicios când cineva nu era de acord cu el" (pp. 196-197). De asemenea, merita amintit un exemplu de receptare emoțională în timpul aceleiași întrevederi, în
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Șiiiii... MINIDICȚIONAR 1) Chestie, s.f. 1.Termen cu multiple semnificații, folosit de unii moderatori sau/și prezentatori tv atunci când IQ-ul acestora e gata-gata să-și arate colții bramburelii din perioada școlară. 2. Pseudonimul pseudoculturii. 3.Întunericime mentală. 4.(Adesea) Prostie.
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
numai trupul, ci și spiritul poate fi ,nespălat". Și lucrul ăsta se vede. Murdăria spiritului se prelinge pe vorbele noastre, pe îmbinarea lor, pe felul în care le rostim. Spiritul nostru nespălat se transformă în cuvinte lătrate, în vulgaritate, în prostie. Nu v-ar plăcea mai mult o lume în care n-am mai lătra unii la alții pe stradă, în magazine, în autobuze? Nu v-ar plăcea o lume în care cuvintele ar fi mângâiate? Atunci ar trebui să-i
Cum să bârfim despre cărți? by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/10713_a_12038]
-
consens, calitativ și cantitativ (adică interesul comun care unește), logica exprimării deja cucerește, iar dacă vrei să faci manipulare, nici dracu (cât ar fi el de experimentat) nu te mai oprește! Să nu credeți că vreau să vă învăț la prostii! M-ar bucură să știți însă, măcar cum să vă păziți de ele. Acum, pentru ca tot am tras, cumva, focul pe turta noastră, ne întoarcem la transpunere, la empatie, nu de alta, dar ele, în special, trimit la OM, OM
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
făcut-o Dumnezeu. 1045. Iubita mea ești un poem de lumină scris de taină iubirii noastre și dăruit stelei în care ne vom regăsi eternitatea. 1046. A trăi înseamnă ori a vegeta ori a iubi. Alege! 1047. Xenofobia este arta prostiei adusă la rang de perfecțiune fiindcă nimeni nu este mai străin de tine decât sufletul tău. 1048. Cartea este odiseea prin care poate trece un cuvânt. 1049. Norocul este față descoperită a Destinului. 1050. Libertatea este măsură trasata de moarte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lumi. 1095. Mânia este o notă dezacordata a gândului. 1096. Jocul este cauza pentru care viața este așa cum este fiindcă se joacă cu noi de la început și până la capăt. 1097. Ceartă este o isterie regizată pe acordurile dorințelor neîmplinite. 1098. Prostia este unică descoperire demnă de luat în seamă a Iluziei Vieții. 1099. Oare dacă am află că speranța este de fapt o legumă ne-am mai dori să o cultivăm? 1100. În somnul gândirii ar fi putut fi viața fără de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
în care ne selectam numai în funcție de interese și ne dușmănim în progresie geometrica. Respectul și onoarea au fost date uitării. Au devenit îndepărtate amintirile nostalgice. Tupeul, aroganță și violență au ajuns un cataclism. Apocalipsa nu mai trebuie așteptată. A sosit. Prostia, sora mai mare a sărăciei s-a prostituat la o vârstă fragedă, într-un ocean plin cu venin. Gelu Negrea a clarificat multe aspecte, în versurile: Când cinstea nu rentează, iar muncă n are rost,/ Se spulberă hotarul dintre deștept
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
care vorbea. Lucru obișnuit prin părțile noastre. Și eu fiind copil am văzut la niște vecini gaițe care vorbeau, dar cea a familiei Rădulescu a întrecut orice măsură. Nu numai că vorbea, dar le și pară mamei lor când făceau prostii. Eu nu am prea crezut dar doamna Rica, cu vocea ei blândă mi-a spus: Zău Vali că așa e. Uite să spună și Lenuța. Când mama lor era plecată cu treburi în sat fetele, ca toți copii, umblau la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
pomenește și IISUS CHRISTOS. Aflând toate acestea, bărbații din cluburile selecte, au afirmat cu orgoliu și invidie: „De fapt secretul e, că nu există nici un secret!” Dar asta ține doar pentru fraieri. Cei înțelepți nu s-au asociat la așa prostie și au început negocierile! Și tot negociază... și negociază... pentru ca mai exista și alte taine. Un Secret și mai multe MISTERE - combinație de mai multe necunoscute X, Y, Z. Cam așa stau lucrurile: Secretul Genezei (X) Misterul Elementelor (Y) Misterul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nervi slabi, suferinde de insuficiență prematură a glandelor endocrine și de pronunțată debilitate intelectuală, sunt insistent rugate a nu citi scrierea de față. Autorul nu răspunde de eventualele accidente mintale"; Voi, cari cutezați a citi acest super-roman, lăsați-vă acasă prostia" etc. Un alt aviz cere să nu fie luați în seamă criticii literari, huliți în carte, alături de universitari, și ponegriți de către autor de câte ori are ocazia. E greu să accepți că o carte cum e Cocktail ar fi roman sau, mă
Un roman împotriva cititorilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10722_a_12047]