3,551 matches
-
universalitate înțelegem expresia cea mai înaltă a originalității naționale a unui scriitor.Originalitatea lui Creangă constă în arta povestirii, în umorul poveștilor, fantasticul folosit, erudiția paremiologică. În legătură cu erudiția paremiologică, Ion Creangă avea o cultură vastă și temeinică legată de studiul proverbelor și zicătorilor. El preia aceste vorbe de duh din popor și le introduce prin formula ―vorba ceea-. Umorul Umorul face parte din întreaga creație a lui Creangă, nelipsind din operele sale. Umorul lui Creangă parcurge o întreagă gamă. Autorului îi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
versuri: ―La plăcinte Înainte, La război Înapoi.― Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum.― Poftim punga la masă Dacă ți-ai adus de-acasă.― Că e laie, Că-i bălaie, Că e ciută, Că-i cornută. Creangă folosește proverbe și zicători care deși nu sunt rostite în versuri, sunt hazlii: ―apără mă de găini, că de câini nu mă tem-, ―când nu sunt ochi negri săruți și albaștri-, ―cine poate oase roade, cine nu nici carne moale-, ―fiecare pentru
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
rostite în versuri, sunt hazlii: ―apără mă de găini, că de câini nu mă tem-, ―când nu sunt ochi negri săruți și albaștri-, ―cine poate oase roade, cine nu nici carne moale-, ―fiecare pentru sine croitor de bine-. În roman, proverbele și zicătorile sunt prezente la tot pasul. Înspăimântat de amenințarea moșului care-l păcălise eliberând pupăza, băiatul fuge înapoi spre Humulești zicând: ―Vorba ceea: lasă-l măi! L-aș lăsa eu, dar vezi că nu mă lasă el acum!sau
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cu trei nurori, citită la Junimea în septembrie 1875 și publicată în Convorbiri literare la 1 octombrie, același an. Subiectul nuvelei pornește de la o observație multimilenară asupra relațiilor noră-soacră, tratată în povestiri și snoave, în cântece lirice și statuată în proverbe. Fantasticul este doar mimat, căci nimic miraculos nu se întâmplă în poveste. Tocmai de aceea este socotită o nuvelă. I se recunoaște spontaneitatea dialogului, ritmul alert al povestirii și caracterul moralizator. Soacra se poartă rău cu nurorile sale, este egoistă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
principiu etic, ascultarea de părinți, luarea în seamă a experienței lor de viață. Copiii o prețuiesc pentru caracterul ei moralizator, adulții savurează prospețimea narațiunii. Punguța cu doi bani ăpublicată în Convorbiri literare la 1 ianuarie 1876) reprezintă exemplificarea ingenioasă a proverbului după faptă, și răsplată. Este tot o poveste animalieră, cu rădăcinile în vechile fabliaux-uri din literatura franceză și a mai multor altor popoare europene. Dănilă Prepeleac ăpoveste apărută în Convorbiri literare la 1 martie 1876 ) e o foarte meșteșugită demonstrație
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
casnice, acasă sau la șezători torc umezind firul, pregătesc mâncarea tradițională, mămăliga, sau alte mâncăruri moldovenești, al căror nume și gust este bine cunoscut povestitorului. Jean Boutiăre apreciază că Ion Creangă este unic prin bogata colecție de expresii, zicale și proverbe populare, care nu are echivalent la niciun alt povestitor european. Într-un studiu intitulat Recitind poveștile lui Creangă, Nicolae Manolescu face distincție între satiră și umorul lui Creangă; criticul apreciază că mentalitatea umoristică a lui Creangă se întemeiază pe un
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
suferit modificări în formele de aplicare. Astfel, încă din anii ’40 ai secolului XX, Herbert Simon a recunoscut că trebuie abandonate principiile tradiționale ale managementului pentru a face loc abordării situaționale. El susținea că principiile clasice nu sunt decât niște “proverbe” și că teoria ce fundamentează practica managerială trebuie să pătrundă dincolo de principii superficiale și simpliste și să studieze condițiile în care sunt aplicabile principii concurente. Abia în 1966 doi teoreticieni americani (Daniel Katz și Robert Kahn, care au scris împreună
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
a pogorît asupra mea încă de la începuturi... Am fost zămislită din veșnicie, încă de la începuturi, chiar înainte ca pămîntul să fi existat. Cînd încă nu existau tenebre, eu am fost înfățișată... Cînd Domnul a creat cerurile, eu eram de față" (Proverbe 8.22; 24.27), sau "Am venit pe lume din gura Atotputernicului și am învăluit pămîntul, ca un nor. Am domnit în sferele cerești, iar tronul meu este o coloană învăluită în nori. Numai eu am înconjurat nemărginirea cerului și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
al stilului folcloric Încă din 1894 a dat la iveală studiul Aliterațiunea în literatura română populară în care a semnalat câteva aspecte stilistice ale creației folclorice: „Dintre toate genurile de literatură populară, cele mai bogate în formele de aliterațiune sunt proverbele, ghicitorile, jocurile de copii, freaturile sau frământările de limbă și descântecele. " După 1920, în cursurile despre Evoluția estetică a limbii române surprinde contribuția unor scriitori la îmbogățirea expresivității limbii române. În comunicarea din 1925, Vorbirea populară din puncte nouă de
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în apă"), găsesc următoarea consemnare: 9 octombrie Am intrat trumfalnic, ieri și azi, în Ciric, bătând recordurile precedente. Faute de mieux, te surclasezi pe tine însuți, asta-i treaba, cu tot tipicul eiqq Formula "faute de mieux" este continuată în proverbul franțuzesc prin "on couche avec sa femme". Dacă lichidul poate fi asimilat reprezentărilor feminine, nu mai e necesară prelungirea reflecției iar dacă pe deasupra apa stătătoare poate fi o retroproiecție a mediului acvatic amiotic, problema devine complicată în ordine simbolică. Să
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
un alt palier al arhetipului imaginar Omul Roș, Spinul din basmele noastre. Dăm un citat din Vasile Lovinescu „ Creanga de aur”: „ ... credința În maleficitatea Omului Roșu este generală, ca și punerea În gardă contra lui. Roux poil est felonie, spune proverbul francez, iar germanii Rote Haare, Gott bewahre, Roter Bart, untreue Art. Iuda era roș, tot așa și Irod și, În viitor, la fel va fi și Antihristul. Neron, considerat ca Antihrist de creștinii din vremea lui, autorul primei persecuții, avea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
-și găsi liniștea sufletească. O viață care nu-i putea bucura pe cei care îl iubeau. În decembrie 1920, Hermine îi scria unui prieten al lui Ludwig că „nu este, firește, ușor să ai drept frate un sfânt și, potrivit proverbului englezesc I had rather be a live dog then a dead philosopher, adesea mi-aș dori să am ca frate un om fericit, și nu un sfânt nefericit.“53 William W. Bartley, un biograf al lui Wittgenstein de care am
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de comportamentul/ oamenilor/ darmite de cel al obiectelor/ de uz casnic/ (...)/ Dar noi trebuie să avem mare încredere/ în serviciile meteorologice/ în oficiile farmaceutice/ și în buletinele de identitate/ trebuie să transmitem/ Urmașilor mei Văcărești/ cotele apelor Dunării/ minunatele noastre proverbe și zicători/ și alte comori/ Lupul își schimbă părul/ fiindcă nu cunoaște adevărul/ Ceasurile latră/ în cușca de piatră/ Ziua bună/ e de două ori pe lună/ Cine se scoală de dimineață/ trece prin piață/ Prin Piața Unirii/ să se
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
politică sau în cultură, trimite întotdeauna la evenimente care ocupă topul performanțelor. L-S. Mercier constată că superioritatea francezilor își găsește explicația, în maniera proprie lor de a vedea lucrurile într-un mod nou, non nova, șed nove, cum spune proverbul latin 16. Dincolo de perturbările politice și sociale provocate de Revoluție și care au marcat conștiiința reflexiva a modernității, este de remarcat apariția romanelor care au tematizat efectele interacțiunii timpului cu individul uman, "procesele sociale fiind relevante prin destinele personajelor" [Tiutiuca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
important al bărbatului francez sunt femeile; ele constituie, cum menționează R.Barthes în Mythologies [p.26-32], terenul de vânătoare al bărbaților. Femeile fac parte din bunurile franceze, "gestiunea lor" este o tehnică națională ancorată într-o veche tradiție, comentată în proverbe, cântece, ilustrata în literatura, teatru și cinema, în viața privată a oamenilor iluștri. Bărbații francezi declina doar la superlativ calitățile concetățenelor lor, care sunt perfecte la masă, la bucătărie, la birou, în pat. Valorizarea femeilor de către francezi, fini cunoscători, este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
hipotextul originar, întâiul care nu a repetat cugetarea străină. Așa se explică predilecția pentru vechituri (cărți bizantine, basme). În paginile acestor cărți, Dan răscolea c-un fel de patimă. Eroul nuvelei reprezintă portretul scriitorului care intertextualizează caută să dezlege un proverb cu litere strâmbe. Autorul care face muncă de rescriere și lectorul care percepe fenomenul ca hipertextualitate (diferențiere asupra căreia atrage atenția Christophe Cusset) nu au același illud tempus la care se întorc prin repetarea intertextuală, dar amândoi trăiesc tensiunea efleurajului
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
crede cu sfințenie În dreptate, cinste, omenie, În solidaritatea cu cei aflați În suferință, care iubește traiul cumpătat, lipsit de excese sau patimi și este preocupat de educația intelectuală și morală proprie, cât și a celor apropiați. Basmele populare, doinele, proverbele ilustrează triumful idealului asupra realului, biruința logică a binelui asupra răului, dar și avatarurile Binelui În efortul său de a se afirma Împotriva răului, expresie a conștiinței faptului că nu există un bine absolut, Etica nu poate și nici nu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cele ce urmează, vom folosi, așadar, aceste repere pentru a analiza discursul lui Vasile Voiculescu în cele două opere anunțate anterior, ca un demers, în fond, de lingvistică a textului (am aplicat această grilă pentru analiza spațiilor pragmatico-discursive ale generării proverbelor și zicătorilor în viziunea lui I.L. Caragiale, în studiul nostru citat anterior). 1. Discursul voiculescian în prima ipostază: tehnicianul predicator 1.0. Pentru un "contract de comunicare" Voiculescu, în cadrul unor anumite SPD, avem în vedere, în primul rând, faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
limită, după imaginea unui Erlendur torturat de trecutul său și de o fiică junkie. Un personaj fericit nu ar prezenta interes pentru dvs.? În calitate de autor, nu mă interesează deloc fericirea. "Oamenii fericiți nu au nimic de povestit", după cum o rezumă proverbul. Fericirea își e suficientă sieși, nu mai e nimic de adăugat. Iată de ce prefer să vorbesc despre suferință și condițiile care au generat-o. Îmi place mult să urc în timp și să-mi trimit personajele pe urmele trecutului. Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
într-un impas al gîndirii. Orice s-ar spune, Cioran nu e niciodată cu spatele la zid, căci chiar și pesimismul său exemplar este combătut de ceea ce am numi fondul său românesc de toleranță și apetență pentru contradictoriu. Există o mulțime de proverbe, bancuri sau ghicitori populare românești care ating paradoxul, pentru a sugera complexitatea vieții, pentru a introduce un anume relativism ontologic, dar și pentru a șoca, a descumpăni auditoriul, unele mai limpezi, altele mai sofisticate, jucînd pe sensurile concret respectiv figurat
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
revelează mereu prin Sfântul Duh. Teologii și filosofii creștini recomandau, după model ebraic, patru interpretări ale Scripturii: aproape de litera scrisă, prin trimiteri aluzive la alte sensuri decât cele ce rezultă din pronunțarea sensibilă a cuvintelor, interpretarea figurată prin parabole, legende, proverbe și prin invocarea unei realitați transcendente, misterioase, de natură metafizică. Aceeași tradiție arată că trecutul nu este numai imemorabil, ci rămâne populat de străbuni cu ținute de sfinți exemplari pentru prezentul, trecutul și viitorul oamenilor. Mai laici, filosofii susțin că
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cor, la teatrul din zilele noastre". (Idem., p. 57) În alte locuri din lucrare, el califica timpul nostru cu termenii de "mascaradă", "dramă birocratică", jucată histrionic de actori cu roluri minore de experți în stăpânirea unor "legi generale", care repetă proverbele, generalizările juriștilor ori maximele lui Machiaveli. (Idem., pp. 127-128) Întrucât istorismul s-a asociat adesea cu relativismul, MacIntyre respinge acuzația adusă de critici în acest sens. El amintește că, fiind adeptul tradiției morale aristotelice împărtășită și de filosofi ca Nussbaum
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
atrăgând în jurul nostru oameni plăcuți cu care putem comunica ușor și printre care ne putem face mulți prieteni. Una din calitățile cele mai de preț pe care omul trebuie să o aibă este aceea de a fi manierat. Un vechi proverb spune că „de vremea frumoasă și de omul bun nu te saturi niciodată”. Dacă vremea frumoasă ne bucură pe toți fără să depunem vreun efort, omul bun este ca o construcție ce are la bază răbdare, dragoste și mult, mult
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
am căzut, învățați-ne să ne ridicăm și să mergem mai departe. Și vă mai rugăm ceva: fiți fericiți că ne aveți, pentru că așa v-ați asigurat nemurirea! I. DESPRE BUNELE MANIERE... „Florii i se cere parfum și omului politețe” (proverb românesc) Mesaj pentru tine Un vechi proverb englezesc spune: „Politețea nu costă nimic și cumpără orice!” Regula de bază, în orice împrejurare, este să te porți cu ceilalți așa cum ți-ai dori să se poarte și ei mereu în minte
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
și să mergem mai departe. Și vă mai rugăm ceva: fiți fericiți că ne aveți, pentru că așa v-ați asigurat nemurirea! I. DESPRE BUNELE MANIERE... „Florii i se cere parfum și omului politețe” (proverb românesc) Mesaj pentru tine Un vechi proverb englezesc spune: „Politețea nu costă nimic și cumpără orice!” Regula de bază, în orice împrejurare, este să te porți cu ceilalți așa cum ți-ai dori să se poarte și ei mereu în minte o cunoscută zicătoare, care spune: „Ce ție
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]