4,117 matches
-
în segmentul arterial 35-36 mm Hg, în cel intermediar 25 mm Hg, iar în cel venos 10-12 mm Hg (valori determinate prin cateterism, metode izovolumetrice, sau metode izogravimetrice). Curgerea sângelui continuă să fie slab pulsatilă în segmentul arterial al capilarului (puls capilar), dar este continuă în capilarul propriu-zis și segmentul venos. In ce privește presiunea capilară efectivă, când sfincterul capilar este închis presiunea este influențată de suprafața mare de secțiune a versantului venos (mai multe capilare “venoase” decât “arteriale”). In condiții
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
spațiu elaborîndu-se următoarele douăsprezece lucrări: * studiul percepției diferențiale pentru culorile spectrale; * raporturile cantitative în contrastul culorilor; * claritatea specifică a culorilor; * asupra iluziilor geometrice; * studiu asupra aprecierii distanțelor prin intermediul mișcărilor brațului; * studiu asupra simțului gustului; * psihologia simțului timpului; * influența ritmului asupra pulsului și a respirației; * studiu asupra asociațiilor; * producerea vibrațiilor de la o ureche la alta; * studiu asupra sentimentul esthetic legat de raportul lungimilor în figurile geometrice; * sentimentul estetic legat de combinațiile culorilor. (Henri, 1993, p. 613) Henri consideră interesante lucrările a cincea
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
majoritatea acestor cuvinte nu sunt defel mioritice, ci turcești get beget; până și bietul nostru „cioban“ este turcesc!). Pe de altă parte, doamna Ileana Tănase susține, în Călătorie prin Italia gastronomică, originea latină a termenului bulz, el fiind derivat din puls, ce desemnează o fiertură groasă de cereale și carne. Acest cocoloș de mămăligă se umple, la noi, cu brânză de burduf și apoi se pune în spuză până prinde coajă și până se topește brânza dinăuntru. Savuros! La fel de bună este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
egiptenii necunoscând circulația sângelui. Papirusul spune: Egiptenii sunt inițiatorii pneumatismului care a reprezentat în antichitate o orientare medico-biologică, întemeiată pe ideea că aerul este elementul vital, deplasarea și transformările suferite de acesta în organism constituind substratul proceselor normale și patologice. Pulsul era considerat ca fiind în legătură cu inima, dar nu știau exact cum se produce. Filosofia integralistă egipteană s-a reflectat și-n medicina timpului, făcând-o sintetică, funcțională, o atenție deosebită fiind acordată sângelui purtător de viață și reparator în măsura
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Platon, a lui Aristotel, Avicena scrie și o sinteză a teoriilor filosofice în circulație. În medicină totuși, i se reproșează „unicismul său: “... mișcarea astrelor indică momentul sângerărilor (luărilor de sânge) și în prognosticul bolilor, geometria poligoanelor, fixează cicatrizarea plăgilor“, iar pulsul „luat după Clepsidra cu apă, conduce la diagnostic“. Un interes deosebit a stârnit lucrarea sa „Carte a vindecării sufletului“ (Al șifa). Sf. Toma d’Aquino a fost influențat de filosofia sa reconciliatorie. Concepția medicală a lui Avicena a fost centrată
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din Arles, Lunel, Nîmes, Beaucaire, Béziers. Le-am citat ca să înțelegem prezența unui mare număr de evrei în Occident, dintre care tot mai mulți vor deveni medici, farmaciști, fondatori de spitale etc. Assaph din Tiberiada mai scrie un tratat asupra pulsului, unul asupra urinelor și o carte de terapeutică pentru bolnavii săraci. Traduce manuscrise și cărți de medicină în ebraica săracă lingvistic, creând termeni. Păstrează dilema credință-rațiune. Un alt medic evreu, Isaac Israeli a făcut cunoscută opera lui Assaph Iudeul în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
animală: blănuri, piei, sânge, carne proaspătă pusă pe rană și bandaje, folosirea lipitorilor, a prafului de rocă neagră etc. Pentru stabilirea diagnosticului, medicul lua în considerare mai multe elemente privind atent limba, ochii și culoarea urinei, după caz, precum și luarea pulsului. Maladiile infecto contagioase erau tratate dietetic și prin izolarea bolnavului. Unele plante erau utilizate ca antiseptice, altele ca purgativ, iar altele ca bandaj-pansament. Pentru intervenții chirurgicale reparatorii de luxații, fracturi, hernie, rinoplastie, scoatere a calculilor etc., se foloseau diferite instrumente
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
medicale, în China s-a dezvoltat și medicina pragmatic-empirică, afirmându-se tot mai mult în mileniul I al erei noastre. Principiile ei vizau relația medic-bolnav, medic și medicamente, medic și tehnici medicale. Accentul cădea pe consultul minuțios, controlul atent al pulsului, care ar exterioriza orice maladie, de unde numărul mare de vreo 200 tipuri de pulsuri descrise, unele anunțând decesul. Experiența medicală se transmitea, ca la medicii greci, din tată în fiu și ajunsese cunoscută și la popoarele vecine, cu toată fragilitatea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în mileniul I al erei noastre. Principiile ei vizau relația medic-bolnav, medic și medicamente, medic și tehnici medicale. Accentul cădea pe consultul minuțios, controlul atent al pulsului, care ar exterioriza orice maladie, de unde numărul mare de vreo 200 tipuri de pulsuri descrise, unele anunțând decesul. Experiența medicală se transmitea, ca la medicii greci, din tată în fiu și ajunsese cunoscută și la popoarele vecine, cu toată fragilitatea cunoștințelor anatomiei, motivată de rezerva lor față de disecții. Chinezii construiau imaginativ planșe anatomice, de unde
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
muncii, formându-se pe specialități: curtea imperială avea din cele mai vechi timpuri un număr mare de medici, 10-20. În maladiile cu dureri mari, se folosea și opoterapia, iar ca vitalizante, pe lângă masaj, mișcare, gimnastică, aer, controlul respirației și al pulsului, foloseau și afrodisiace, dintre care Jinseng (rădăcina vieții), produs botanic ce se află și azi în farmacii. întemeietorul medicinei e considerat împăratul Galben, autorul Tratatului dialogat. Medicii erau asimilați înțelepților. începând cu anul 624 d.Chr. Ordinul Marilor Medici a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care își edifică doctrina sa „animistă“ „flogistică“, Stahl limitează puterile chimiei, fizicii, experimentelor, anatomiei, respectiv laturii materiale a organismului, întrucât sufletul, pe care-l identifică cu natura vindecătoare, (Natura medicatrix) este responsabil prin vitalismul său, de sănătatea și bolile oamenilor. Pulsul accelerat, febra, epistaxis-ul etc. sunt semnale de atenționare ale sufletului că ceva strică, amenință echilibrul funcționalității integrale a organismului uman care, trebuie readus la starea anterioară prin autovitalism. Terapeuții secolului XIX vor evalua această teorie a semnalelor premonitoare. Desigur
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sucului gastric nu ajunge să izoleze și enzimele. Prin fecundații artificiale pe câini Spallanzani arată că în procreere ovulul și spermatozoidul sunt condiții sine qua non. El respinge teoria generației spontanee. Tot experimental arată că sângele ajunge în capilare grație pulsului cardiac, că moartea prin asfixiere nu se datorează unei tulburări de circulație sanguină ci unei defecțiuni de oxigenare, față de care sistemul nervos reacționează prompt. Spallanzani confirmă transpirația și respirația cutanee descrise de Lavoisier. Fiziologia respirației ca și patologia ei vor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în cărțile sale: Elementa chimica, Institutiones medicae (1708), De usu ratiocinii mechanici in medicina (1703), precum și în prelegerile sale de la Collegium practicum medicum din Leyda. În nosologia sa, Boerhaave distinge între organe solide și umori, dă o mai mare atenție pulsului decât temperaturii, care dincolo de normal devine semnal benefic pentru prezentarea la medic. Unele din afirmațiile sale se găsesc și la alți practicieni și teoreticieni, dar stilul său aforistic accentuează originalitatea descoperirilor și interpretărilor sale. Elevii formați de Boerhaave au ajuns
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care constă în capacitatea, îndeosebi a arterelor mari, de a se destinde și reveni la forma inițială în funcție de variațiile de volum și presiune ale coloanei de sânge din interiorul lor. Prin destindere, arterele mari realizează pe de o parte amortizarea pulsului cardiac și creșterea randamentului inimii, iar pe de altă parte, uniformizarea și transformarea scurgerii sacadate în scurgere continuă cu debit crescut. b) Contractilitatea este capacitatea fibrelor musculare din mezarteră de a se contracta și relaxa sub influența diverșilor factori nervoși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a presiunii diastolice reprezintă presiunea medie (95-100 mmHg). Ea asigură fondul presional permanent al deplasării sângelui arterial de-a lungul arborelui vascular (fig. 78). În afara fenomenelor presionale de la nivelul pompei cardiace și arterelor mari și mijlocii, manifestările periferice reprezentate de pulsul arterial și pulsul total volumetric prezintă interes teoretic și practic, întrucât factorii care-i determină țin de volumul sistolic și complianța arterelor. Variații presionale importante în plus sau în minus pot apărea atât în condiții normale legate de vârstă (hipertensiune
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reprezintă presiunea medie (95-100 mmHg). Ea asigură fondul presional permanent al deplasării sângelui arterial de-a lungul arborelui vascular (fig. 78). În afara fenomenelor presionale de la nivelul pompei cardiace și arterelor mari și mijlocii, manifestările periferice reprezentate de pulsul arterial și pulsul total volumetric prezintă interes teoretic și practic, întrucât factorii care-i determină țin de volumul sistolic și complianța arterelor. Variații presionale importante în plus sau în minus pot apărea atât în condiții normale legate de vârstă (hipertensiune arterială), poziția corpului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
debit sistolic și, prin intermediul acestuia, ale presiunii sanguine sistolo-diastolice. Cu cât întoarcerea venoasă va fi mai mare, cu atât umplerea diastolică și cantitatea de sânge propulsat în timpul sistolei în sistemul arterial vor fi mai crescute și presiunea diferențială sistolo-diastolică (presiunea pulsului) mai amplă. Amplitudinea presiunii pulsului depinde și de complianța (distensibilitatea maximă) sistemului arterial. Cu cât complianța va fi mai mare, cu atât creșterea presiunii sub influența volumului bătaie va fi mai mică. Scăderea complianței arteriale la vârstnici de cauză aterosclerotică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale presiunii sanguine sistolo-diastolice. Cu cât întoarcerea venoasă va fi mai mare, cu atât umplerea diastolică și cantitatea de sânge propulsat în timpul sistolei în sistemul arterial vor fi mai crescute și presiunea diferențială sistolo-diastolică (presiunea pulsului) mai amplă. Amplitudinea presiunii pulsului depinde și de complianța (distensibilitatea maximă) sistemului arterial. Cu cât complianța va fi mai mare, cu atât creșterea presiunii sub influența volumului bătaie va fi mai mică. Scăderea complianței arteriale la vârstnici de cauză aterosclerotică se însoțește de regulă atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Cu cât complianța va fi mai mare, cu atât creșterea presiunii sub influența volumului bătaie va fi mai mică. Scăderea complianței arteriale la vârstnici de cauză aterosclerotică se însoțește de regulă atât de suprasolicitarea cordului, cât și de creșterea presiunii pulsului. Timpul de ejecție a sângelui din cord în vasele mari afectează, de asemenea, presiunea pulsatilă arterială. În timp ce ejecția rapidă cauzează creșterea presiunii pulsului, propulsia lentă a aceluiași volum de sânge în aortă va determina variații mai mici ale presiunii diferențiale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vârstnici de cauză aterosclerotică se însoțește de regulă atât de suprasolicitarea cordului, cât și de creșterea presiunii pulsului. Timpul de ejecție a sângelui din cord în vasele mari afectează, de asemenea, presiunea pulsatilă arterială. În timp ce ejecția rapidă cauzează creșterea presiunii pulsului, propulsia lentă a aceluiași volum de sânge în aortă va determina variații mai mici ale presiunii diferențiale sistolo-diastolice. În sfârșit, conductele vasculare pot modifica volumul bătaie în funcție de cantitatea de sânge care a trecut din artere în vene, ca factor important
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
următoare este încălcarea constantă a maximei cantității, în varianta " Nu spune mai puțin decât este necesar pentru a face folositoare participarea ta la conversație". În acest sens poate fi citată aproape întreaga schiță. Ne limităm la o secvență elocventă pentru pulsul agonic al conversației: Domnul: Atunci e acasă. Feciorul: Ba nu, da' n-a plecat la țară, a ieșit așa. Domnul: Unde ? Feciorul: În oraș. Domnul: Unde ? Feciorul: În București. Domnul: Atunci spune-i c-am venit eu. Feciorul: Cum vă
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ne descurcăm cu clienții. Dar am ajuns la concluzia că așa e cel mai bine. Drept urmare, aș vrea să faci un program pentru Singapore și restul. Ar fi grozav dacă ai merge și ai cunoaște câțiva oameni dinainte. Să iei pulsul pieței. Măcar în următoarele câteva luni. — Am să mă ocup de asta, spuse Darcey ridicându-se. Altceva? Neil dădu din cap. Încă o întrebare. —Ce? —Te-ai hotărât dacă ai de gând să te duci la nuntă? — Nu crezi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
își spuse ea, nunta avea să țină o zi și gata. Profiturile ei din vânzarea acțiunilor aveau să dureze la nesfârșit. Își dezmorți puțin brațele. Cu toate că nu-i prea plăcea ideea de a nu fi tot timpul la curent cu pulsul pieței, o pauză tot ar fi fost bine-venită. Niciodată nu-și luase o lună de vacanță de la birou, iar acum era și entuziasmată, și speriată deopotrivă. Aidan, pe de altă parte, de-abia aștepta să-și ia vacanță. Își făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mine țipă, insensibil, șpaltul, Și mă consum în ubicuitate. Ajută-mă să fiu metamorfoză, Să ies din propriul trup, ca o nălucă, Îmi fac cuțit din dorul meu de ducă, Tăindu-mi drumuri prin anamorfoză. Nu îmi mai simt nici pulsul, de o vreme, În urma mea se cern elucubrații, Conflicte, amănunte, declarații, Frânturi de viață dusă la extreme. Iubita mea, mi-e dor nebun de tine, Ca și cum ne-ar fi despărțit o moarte, Ca și cum eu aș fi în altă parte Și-
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
-mi mângâie obrazul cu chiloții ăia obsceni am sărit în sus și am fugit din cameră în râsetele tuturor. "Jigodii ce sînteți, jigodii imbecile", repetam aproape cu voce tare de-a lungul culoarelor pustii. Mă simțeam 122 jignit, îmi simțeam pulsul în tâmple și tot interiorul pieptului fierbinte și vâscos. Atât ceream de la ei: să mă lase-n pace. Să mă lase în nebunia mea. Cu ce eram vinovat dacă aveam o nebunie diferită de-a lor? Mă strângeam cât mai
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]