29,239 matches
-
Și văd că nici dumneavoastră nu mâncați prea bine. Băiatul era foarte serios dându-i sfaturi Karinei care-și scutura praful de pe pantaloni, ascultându-l totuși cu atenție. O amuza că un copil îi oferea sfaturi, dar se abținu să râdă. - Se pare că mâncarea nu e prietena noastră cea mai bună. Mă voi gândi la sfatul tău, dar să știi că uneori îmi place pericolul. Mulțumesc! - Eu am plecat. Vă rog să mă... - Fără scuze. Ți le-ai cerut deja
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ca un ecou îndepărtat. Era EL...Străinul pe care îl căuta disperată. Doar la câțiva pași de ea. Străinul care ținea mâna pe fundul unei femei frumoase care se considera privilegiată de atenția pe care i-o acorda acest bărbat, râzând la orice cuvânt al lui. Nu, nu putea fi el. Dar parfumul și vocea o tulburaseră prea mult reînviind amintiri ascunse adânc în suflet. - Aici am nevoie doar de una din voi, nu vă pot angaja pe toate, dar vă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
am nevoie doar de una din voi, nu vă pot angaja pe toate, dar vă pot lua acasă fără probleme. Ce ziceți? Pe cine programez în seara asta? Pot fi și mai multe, nu vreau să fac vreo discriminare. Străinul râdea în timp ce privea insistent decolteul îndrăzneț al femeii din fața lui, care insista să-i înmâneze un dosar cu acte. - Nu vrei să-l studiem diseară, împreună, la un pahar de vin roșu la mine acasă? În fața șemineului voi reuși să-ți
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
asta? - Te doresc! Asta înțelegi? Dar am senzația că nu mai pot ajunge la tine, că te-ai îndepărtat, că nu-ți mai pasă, sau pur și simplu că nu mai vrei să continuăm această relație. - Relație??? Mă faci să râd. Asta numești tu relație? Doar îmi arăți că exiști, apoi te retragi ca să am senzația că sunt de-a dreptul nebună, că totul nu-i decât în mintea mea depresivă? Parcă așa spuneai, nu? Că trebuie să mă vindec de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
vrei să oferi, să dăruiești. - Adică să mă dăruiesc ție. - Da, nu despre asta e vorba în iubire? Să te dăruiești trup și suflet celui pe care îl iubești? - Mda... adică tu te-ai dăruit din iubire? Mă faci să râd. - Nu crezi în iubirea mea și greșești enorm. Neîncrederea ta ne face foarte mult rău la amândoi. Ne îndepărtează. - Știu ce am văzut, știu ce am auzit. Cum aș mai putea avea încredere în aceste condiții? - Să crezi ce-ți
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
depună pe unele. Viața trebuie trăită acum, nu atunci. „Atunci” ți-a oferit prea multă durere care te împiedică să te bucuri de ce-ți oferă „acum”. - Și ce-mi oferă „acum”? - Iubire și șansa la fericire. - Mă faci să râd. - Mereu neîncrezătoare, mereu suspicioasă. E firesc să alungi fericirea în acest mod. - Cu el firescul devine nefiresc și tot ce e firesc mă strânge într-o nefirească neputință de a plânge. - Mai ești și poetă pe deasupra... - Doar mă joc uneori
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
el îl lăsase să se joace cu viața ei, iar când se oprise, totul devenise pustiu, rece, fără rost. Ar fi vrut să poată crede în adevărul cuvintelor lui, dar era imediat înconjurată de alte chipuri de femei care îi râdeau în nas: „- Și pe mine mă iubește. Și pe mine. Ba pe mine. Doar pe mine mă iubește.” Erau doar creația minții ei bolnave de gelozie? Nu. Avusese suficiente dovezi care-i demonstraseră crudul adevăr. Care era adevărul lui? Îl
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
descoperirea omului misterios: vor fi chemați toți bărbații din oraș, tu vei fi legată la ochi și fiecare îți va șopti vorbe de iubire la ureche, iar tu îl vei recunoaște pe intrus. Și gata, misterul s-a elucidat. Și râse cu poftă. Ciudat, îi plăcu râsul lui, deși avea toate motivele să-l urască. - Ești nebun! Te-ai gândit la toate, n-ai omis niciun detaliu care te-ar putea incrimina, compromite. Știam că ești un jucător bun, care nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
vorbească... pieziș! După ani am întâlnit un prieten din copilărie care, între timp, se îmbogățise dar mi s-a părut o idee cam prea trist. L-am întrebat ce părere are de un cerșetor care într-un colț de stradă râdea cu gura până la urechi. Amicul ma privit, fără a rosti nici un cuvânt, părând ami spune că nu știe pe ce lume trăiește!... Cine-a trecut prin ororile războiului, înțelege sfânta liniște, armonia, visele frumoase din vremurile de pace. Fie ca
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
cel mai grav ce i se poate reproșa acestei lucrări este că nu se știe ce își propune autorul său în ea; dar noi ne încăpățânăm să credem că nu își propune mai mult decât să facă pe unii să râdă și să scandalizeze pe alții. Îl mai deranjează într-o mare măsură aversiunea că la sentința savantă există și angajamentul ridicol de punere în aplicare a ceea ce nu se poate aplica. Nu încetăm să ne explicăm ce îl deranjează pe
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ignoranță, această ignoranță! Fenomenul este... Nu, nu, nimic despre fenomene... și mai puțin repetitive... Dar ce ochi, Marina, ce ochi! și în sinea sa adaugă: "Taci!" vocii care îi spune: "Ce stai Avito?... Ce stai?... îți moare știința..." Dar nu râdeți dacă zic ceva... Eu nu râd când e vorba de ceva serios, și noi, Marina, tratăm acum lucrul cel mai serios din lume. Adevărat, adaugă Marina cu profundă convingere și mașinal, cu convingerea unei mașini. Atât de adevărat este. Este
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nu, nimic despre fenomene... și mai puțin repetitive... Dar ce ochi, Marina, ce ochi! și în sinea sa adaugă: "Taci!" vocii care îi spune: "Ce stai Avito?... Ce stai?... îți moare știința..." Dar nu râdeți dacă zic ceva... Eu nu râd când e vorba de ceva serios, și noi, Marina, tratăm acum lucrul cel mai serios din lume. Adevărat, adaugă Marina cu profundă convingere și mașinal, cu convingerea unei mașini. Atât de adevărat este. Este vorba, Marina, nu de a decide
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
să-ți ajungă la sân ondulațiile ritmice; care învăluie fragedul embrion... Simte săraca Materie cum o trec apele profunde ale spiritului, amare limfe care îi sufocă inima de mamă, că obiectele toate, comoda, scaunele, consola, oglinda, peste toate, masa, toate râd de ea; îi urcă sângele în obraji și rușinată, simțind sfiala, începe să i se prelingă lacrimi din ochii tăcuți și lacrimile o chinuie. Of, văd că te afectează prea mult, nu vreau deloc asta... nu vreau deloc asta. Nu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ceva, poate, un fragment din Tatăl nostru, sau vreo mâzgălitură fără sens. Între timp, vocea interioară îi spune lui Carrascal: "Cazi... te-ai întors să cazi și vei cădea de o sută de ori... acesta este un mistic, acest om își râde în sine, râde de tine..." și Avito scandalizat de atâta nemaiauzită obrăznicie, îi zice demonului său familiar: "Taci obraznicule, taci!, tu ce știi, stupidule?" Poți dumneata să continui, Avito? Să continui? Dar dacă nu am început...! Nimic nu se începe
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
fragment din Tatăl nostru, sau vreo mâzgălitură fără sens. Între timp, vocea interioară îi spune lui Carrascal: "Cazi... te-ai întors să cazi și vei cădea de o sută de ori... acesta este un mistic, acest om își râde în sine, râde de tine..." și Avito scandalizat de atâta nemaiauzită obrăznicie, îi zice demonului său familiar: "Taci obraznicule, taci!, tu ce știi, stupidule?" Poți dumneata să continui, Avito? Să continui? Dar dacă nu am început...! Nimic nu se începe, totul se continuă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Cu facultatea de a vorbi începe Apolodoro să exerseze imaginația sa, inventând minciunile, antrenându-se în unica potență divină, bătându-și joc de logică. I se deșteaptă sfântul sens al comicului, se recreează în toată incongruența și în tot absurdul. Râde din toată inima, inimă de copil, dându-și pe spate capul, tot înșiră cuvinte fără sens, se bucură cu ruperea firului logic al asociației de idei și chinga legăturii sale normale; se risipește în câmpul incongruenței. Îl surprinde azi tatăl
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Desigur! Și căsătoria, răul care ne apasă, prietene Carrascal, este consorțiul naturii cu rațiunea, natura raționată și rațiunea naturalizată; soțul este progresul în tradiție, iar femeia tradiția în progres. Carrascal privește, fără a răspunde, la Simia sapiens, care pare că râde, și apoi la afișul " Dacă nu am avea bărbații, ar trebui inventați", în timp ce filosoful își șterge, cu dosul mânecii, gura. Când don Avito ajunge acasă, o găsește pe a sa anti-supra-bărbat sărutând-o pe gât pe Rosita care se agită
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și apoi la afișul " Dacă nu am avea bărbații, ar trebui inventați", în timp ce filosoful își șterge, cu dosul mânecii, gura. Când don Avito ajunge acasă, o găsește pe a sa anti-supra-bărbat sărutând-o pe gât pe Rosita care se agită, râzând în hohote; se oprește din gâdilitura de dezmierdare, în timp ce Apolodorin, dintr-un colț, contemplă cu ochii săi triști de geniu. În acest timp, doña Edelmira intră în biroul soțului său. Hai să vedem, Fulgencio, ce dracu fac cei doi închiși
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
absolutul său eșec; niciun atac violent, nicio cenzură, nu mai mult decât o mențiune de elogiu, datorată lui Menaguti care, de când cu publicarea nuvelei, are parte de mai multă ironie în privirile prietenilor și cunoscuților pentru că este neîndoielnic că toți râd în sinea lor. Și Clarita, de fiecare dată, mai rece, mai rezervată, nu-i spune nimic despre asta, dar a citit-o. Continuă oare s-o iubească pe Clarita? A iubit-o vreodată cu adevărat? Acum, poate a profitat de
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
și precipitându-se în vestibul, coboară repede în stradă să ia aer, să se plimbe fără vreo direcție ca să scape de bătăile de cap. Suferă din cauza eșecului nuvelei și crede că toți cei pe care îi întâlnește, îl privesc și râd de el în sinea lor. Așa se face că se întâlnește cu pletosul Menaguti, poetul sacrileg, preot la Nuestra Señora la Belleza. Ce e asta, tinere? Nu vezi lumea, prietene Apolodoro? Vai, vă rog să mă scuzați...! Ce e asta
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
suferă, suferă din cauza tatălui... crede în altă... Aceasta, care trece, de asemenea mă privește într-un fel special; sau a citit povestirea mea, ori o știe de la Clarita; dorea să mă cunoască sau să-l cunoască pe tatăl meu, și râde de mine, ca toți. Of, demisionez, demisionez!" Capitolul XIV Ieri a văzut-o pe Clarita de departe, la pas, și i s-a aprins stinsul amor, chiar și acum când înțelege că ar fi iubit-o, ar fi iubit-o
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
din cimitir zicându-și: "Demisionez, demisionez; aici se află locul pensionarilor; dar mai înainte, fă copii, Apolodoro!" Ajuns acasă, îi cere sevitoarei o ciocolată. Ascultă Petra, te-ai gândit vreodată să te omori? Eu? Nici gând! și iese surâzând. Cum râde! Ce dinți arată râzând! Niște dinți extrem de albi, sănătoși, bine aliniați, niște dinți făcuți pentru a râde, a mânca și pentru a mușca. Ce sănătate! Ce culori! Să o vezi și să o auzi cum respiră. Și să ai copii
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Demisionez, demisionez; aici se află locul pensionarilor; dar mai înainte, fă copii, Apolodoro!" Ajuns acasă, îi cere sevitoarei o ciocolată. Ascultă Petra, te-ai gândit vreodată să te omori? Eu? Nici gând! și iese surâzând. Cum râde! Ce dinți arată râzând! Niște dinți extrem de albi, sănătoși, bine aliniați, niște dinți făcuți pentru a râde, a mânca și pentru a mușca. Ce sănătate! Ce culori! Să o vezi și să o auzi cum respiră. Și să ai copii te-ai gândit? Duceți
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Ajuns acasă, îi cere sevitoarei o ciocolată. Ascultă Petra, te-ai gândit vreodată să te omori? Eu? Nici gând! și iese surâzând. Cum râde! Ce dinți arată râzând! Niște dinți extrem de albi, sănătoși, bine aliniați, niște dinți făcuți pentru a râde, a mânca și pentru a mușca. Ce sănătate! Ce culori! Să o vezi și să o auzi cum respiră. Și să ai copii te-ai gândit? Duceți-vă, duceți-vă, lăsați-vă de glume, domnișorule, și pleacă. Ei drăcie, cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
un dezgust și desconsiderare față de sine însuși, ajungând la un: "Demisionez! acum sigur da, sigur demisionez!" Săraca Petra! * Voi scrie ceva înainte, un soi de testament? Nu, un act solemn, serios, fără fraze, nici poziții, dar original. Ca să nu se râdă de el după moarte. Se reculege și meditează: "La odihnă! La odihnă! La eternul repaos. Sunt un mizerabil; am comis o infamie; toți se amuză de mine; nu-s bun de nimic. Toți au vrut să mă transforme în substanță
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]