2,406 matches
-
barc), Crihana (pârâu), Dracele (baltă), Floricica (pârâu, denumire alternativă pentru pârâul Crihana), Foltanele (lac în lunca Prutului), Hidrarea (literar Vidrarea) sau Hidrari (gârlă), Iezărul (baltă), Mlădițele Mari (baltă), Mlădițele Mici (baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului Alte microtoponime: Fântâna de câmp, Hățașul (drumul ce marca vechea limită a satului până în 1921
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
în Câmpia Moldovei de Sud, cu un relief colinar. Moșia reprezintă un patrulater ce se întinde de la vest spre este pe o lungime de circa 11,5 km și lățimea 2,4 km. Comuna este traversată de 4 văi și râpe de la nord spre sud. Astfel, formele pozitive de relief sunt redate de dealurile Coasta Paraipanului și Alomanului. Majoritatea văilor sunt anonime, cu excepția Văii Jitcului. Marginea estică a satului este afectată de alunecări de teren puternice. Din punct de vedere geologic
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
pliocene: prundiș, pietriș, argile pestrițe, luturi, peste care s-au format solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au format solul deluvial molic, iar în lunca Prutului - aluvial molic, aluvial turbos, aluvial vertic și sedimente lăcustre. De asemenea, în unele văi se întâlnește și sol cernoziomoid. Clima este temperat-continentală. Prutul marchează hotarul vestic al comunei pe o
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
hoarde era cea a lui Orumbet-oglu și ea ocupa partea de vest a Bugeacului (actualele raioane sudice Vulcănești, Cahul, Ceadîr-Lunga, Comrat, Cantemir, Leova). Hoarda era compusă din câteva triburi. În partea de sud-est a satului se păstrează și azi o râpă cu numele ,Tătărasca, - o lăsătură relativ adâncă sub pădure, aici au fost găsite lulele, ciubucuri, diverse monede ținând de această perioadă. Denumirea râpii și obiectele găsite, alte mărturii istorice confirmă faptul că aici a fost dislocat unul dintre triburile hoardei
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Hoarda era compusă din câteva triburi. În partea de sud-est a satului se păstrează și azi o râpă cu numele ,Tătărasca, - o lăsătură relativ adâncă sub pădure, aici au fost găsite lulele, ciubucuri, diverse monede ținând de această perioadă. Denumirea râpii și obiectele găsite, alte mărturii istorice confirmă faptul că aici a fost dislocat unul dintre triburile hoardei Orumbet-oglu. Toponimul Tartaul ne amintește numele unui trib Caracalp-tartruulî. Un asemenea trib e posibil să fi existat și la tătarii din Basarabia, fiind
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
asupra nivelului mării.Locuitorii băștinași le mai spun acestor două culmi de deal ,picior de munte, . Tot la est de sat, în marginea lui, se întinde pădurea Mihăiloaei, apoi dealul Nisipăriei, dealul Ghelgiugului cu pădurea Ghelgiugului, unde își iau începutul râpa Gălioaei și râpa Ciubucliei.La nord apare un pârău cu izvorul în satul Crăciun din vecinătate.Natura în Câmpia de Sud a Moldovei, unde e situate și satul Tartaul, este bogată și destul de variată, benefică pentru dezvoltarea agriculturii.De aceea
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
Locuitorii băștinași le mai spun acestor două culmi de deal ,picior de munte, . Tot la est de sat, în marginea lui, se întinde pădurea Mihăiloaei, apoi dealul Nisipăriei, dealul Ghelgiugului cu pădurea Ghelgiugului, unde își iau începutul râpa Gălioaei și râpa Ciubucliei.La nord apare un pârău cu izvorul în satul Crăciun din vecinătate.Natura în Câmpia de Sud a Moldovei, unde e situate și satul Tartaul, este bogată și destul de variată, benefică pentru dezvoltarea agriculturii.De aceea locuitorii satului preferă
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
fructe, legume. Însă relieful satului este neuniform,câmpiile alterînd cu dealuri înalte.Datorită valorificării intensive a terenurilor vegetația naturală a rămas limitată,ocupă în prezent suprafețe mici, deși se deosebește prin diversitatea speciilor,și se poate întîlni doar pe malurile râpelor,marginea drumului, prin perdelele de protecție.Pe teritoriul satului Tartaul circulația atmosferică a aerului se caracterizează prin pătrunderea maselor de aer cald dinspre vest, iar uneori vara - și a celor umede mediteraneene, ce aduc ploi abundente de scurtă durată, dar
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
o unitate în diversitate, prin împletirea cumpenelor de ape cu dealuri și coline unde se întâlnesc pante abrupte înalte de 100 m deasupra nivelului mării. Procesele de eroziune și alunecările de teren au adus la formarea hârtoapelor , văilor și vâlcelelor, râpi. În sat se întâlnesc diverse roci, piatră-calcar și de natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutărie (denumire dată de popor) sau la Năsâpărie de unde oamenii iau nisip pentru construncții
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
natură argilosă și nisipo-argiloase. În unele locuri lutul și nisipul ies la suprafață cum ar fi la Lutărie (denumire dată de popor) sau la Năsâpărie de unde oamenii iau nisip pentru construncții. În special în Mașcăuți sunt predominante dealurile și văile, râpele. Dintre cele mai cunoscute sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman, Dealul Chirău, Dealul Ișiului, Dealul Prilejnei, Dealul Săracului iar dintre văi sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi sunt: Râpa Chirău, Râpa Hucișca, Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
nisip pentru construncții. În special în Mașcăuți sunt predominante dealurile și văile, râpele. Dintre cele mai cunoscute sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman, Dealul Chirău, Dealul Ișiului, Dealul Prilejnei, Dealul Săracului iar dintre văi sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi sunt: Râpa Chirău, Râpa Hucișca, Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
construncții. În special în Mașcăuți sunt predominante dealurile și văile, râpele. Dintre cele mai cunoscute sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman, Dealul Chirău, Dealul Ișiului, Dealul Prilejnei, Dealul Săracului iar dintre văi sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi sunt: Râpa Chirău, Râpa Hucișca, Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
special în Mașcăuți sunt predominante dealurile și văile, râpele. Dintre cele mai cunoscute sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman, Dealul Chirău, Dealul Ișiului, Dealul Prilejnei, Dealul Săracului iar dintre văi sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi sunt: Râpa Chirău, Râpa Hucișca, Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
Mașcăuți sunt predominante dealurile și văile, râpele. Dintre cele mai cunoscute sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman, Dealul Chirău, Dealul Ișiului, Dealul Prilejnei, Dealul Săracului iar dintre văi sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi sunt: Râpa Chirău, Râpa Hucișca, Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: viticultura
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
predominante dealurile și văile, râpele. Dintre cele mai cunoscute sunt: Dealul Chiclău, Dealul Roman, Dealul Chirău, Dealul Ișiului, Dealul Prilejnei, Dealul Săracului iar dintre văi sunt: Valea lui Stan, Valea Izvoarelor, dintre râpi sunt: Râpa Chirău, Râpa Hucișca, Râpa Șarbin, Râpa Moroveii etc. Solurile satului în proporție de 75 % cernoziomurile obișnuite și carbonatice. Satul Mașcăuți este situat în brâul temperat-continental și face parte din zona Podișului Central. Condițiile agroclimaterice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: viticultura, pomicultura, cultura
Mașcăuți, Criuleni () [Corola-website/Science/305156_a_306485]
-
491 hectare, drumuri de țară 295 hectare, terenuri sub ape 277 hectare, 129 hectare sînt ocupate de construcții, 22 hectare de străzi și piețe, circa 10 km de șosea, 127 hectare de alte terenuri, inclusiv 56 hectare sînt ocupate de rîpi. Suprafața ocupată de localitate este de 366 hectare. În ceia ce privește zootehnia satului, locuitorii s-au specializat mai mult în creșterea ovinelor și caprinelor, aceasta datorîndu-se faptului că localitatea este situată în zona de stepă. Acestei ramuri a zootehniei
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
confruntă cu o serie de probleme care pun în primejdie sănătatea oamenilor. Problema cea mai stringentă la ora actuală pare a fi cea a deșeurilor. Deșeurile menajere sînt depozitate împreună cu cele provenite de la creșterea animalelor, fiind aruncate în locuri neautorizate (rîpe, pîraie etc.). Aceasta din cauză că nu există acea groapă de gunoi autorizată, unde locuitorii ar putea arunca deșeurile. Deșeurile sînt principala sursă de poluare a solului, a apelor, aerului pe teritoriul Colibașului. Pentru diminuarea poluării mediului este necesar ca APL și
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
alt factor negativ care se răsfrînge negativ asupra mediului înconjurător și asupra populației sînt deșeurile. Lipsa unei gropi special amenajată creează mari probleme satului. Deșeurile (deșeuri solide provenite din gospodării, gunoiul de grajd etc.) sînt amplasate în voia soartei în rîpi, pîraie și chiar pe malul rîului Prut. Această problemă ecologică este cea mai stringentă la ora actuală pentru satul Colibași, necesitînd luarea unor măsuri urgente.
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
din România. Cu sistemul bolșevic biserica a fost închisă, apoi sfarîmată și pe locul ei construită actuala Casă de Cultură. Satul are niște locuri cu denumirile lor, "Cotul Nistrului", se numește astfel deoarece satul este așezat ca pe o peninsulă, "Rîpa lui moș Manole" aici erau hotarele cu satul vecin Cocieri, actualmente este construit sanatoriul "Struguraș". "Capul dealului", de acolo de pe malul rîului începea satul. "La Bairac", o casă din afara satului, cîndva locuise vre-un bai. În stinca din sat este
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
de astăzi Mărăndeni. Localitatea a fost menționată în scris la 8 august 1847. Primele familii care au trecut cu traiul aici au fost familiile: Banu veniți din Soloneț, Gorban - veniți din Ceabrii. Veniții au ales locul pentru sat pe malul râpii, deoarece apa e mai aproape de suprafața pământului, ca exemplu, cișmeaua de lângă familia Bercea, care se păstrează si până astăzi. Având pământuri mănoase, bogate în humus și izvoare, noua așezare de pe moșia boierească se extinse repede. Către sf. sec. XIX, la
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
actual al satului, un rol deosebit în formarea reliefului revine proceselor erozionale și gravitaționale. Procesele erozionale sînt condiționate de caracterul torențial al ploilor în timpul sezoanelor ploioase și a topirii bruște a zăpezii în timpul primăverii. Eroziunea determina formarea revenelor și a rîpelor ele ocupînd teritorii însemnate. Procesele gravitaționale sînt determinate de prezența unor vai cu versanți din anumite proprietăți. Cele mai reprezentative procese gravitaționale pe teritoriul satului sînt alunecările de teren. Alunecările de teren se dezvoltă pe versanții cu o înclinare mai
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
0.05% - găgăuzi, 0.10% - alte etnii. În satul Pohoarna au fost înregistrate 731 de gospodării casnice la recensământul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane. Numele satului provine de la cuvântul „pohoarne”, adică râpi, formate atât prin alunecările de teren cât și provocate de scurgerea apelor rezultate din topirea zăpezilor și a ploilor torențiale din timpul verii și toamnei. Satul are o așezare pitorească pe pantele mai multor dealuri. În partea de est este
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
dealul „Cloștei” și „Lihaci”, în partea de sud de dealul „Delnița” și a „Crucii”, iar la sud - est - de dealul „Scroafei”. În partea de vest se întinde un șes cu denumirea de „Seliște” pe unde se scurge pârăul principal numit „Râpa Satului”, care este alimentat de un număr de 3 râulețe mai mici. Pe acest șes în vechime creștea stuf și sălcii, datorită cărui fapt în timpul revărsărilor mari de apă s-au format straturi groase de aluviuni nămolind astfel o mare
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana e mahalaua numită "Huțuleuca", se numește așa, fiindcă aici încă din vremuri de demult, s-au așezat cu traiul câteva familii de "huțuli". În apropiere de Poiana, peste pârăul "Rîpa Satului", se întinde în prezent pe un deal o mahala mare, numită "Mahala Popii". Se numește așa, fiindcă în această mahala s-a așezat cu traiul primul popă din sat, iar urmașii lui au trăit și trăiesc și azi tot
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
lupus(Lup) care atestă așezări din comuna primitivă. Vestigii neolitice s-au descoperit în multe așezări de la poalele muntelui și în depresiuni( Turdaș, Tărtăria, Petrești). Elemente de trecere din neolitic la epoca bronzului(cultura Coțofeni) s-au descoperit la Sebeș (Râpa Roșie, Răchita, Sebeșel. ""Epoca bronzului" și "epoca fierului", când s-a conturat formarea poporului și culturii geto-dace sunt bine reprezentate la Călan , Strei , Sebeșel , Pianu de Jos ș.a. În aceste locuri (conform descoperirilor arheologice) a existat nucleul stăpânirii dace și
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]