7,950 matches
-
fiecare se asamblează la sol și sunt transportate pe mare cu ajutorul unor barje speciale. Montajul pe stâlpi în mare se face cu echipe formate din câte 4 tehnicieni și macarale immense, montate pe vapoare ce staționează lângă stâlpii uriași, ce răsar din mare asemeni unui gard straniu și alb. AUTOSTRADA IMPOSIBILĂ Numele ei oficial este Autostrada Articului și se află în Canada. Unește orașele Tibbitt și Contwoyoto și este considerată cea mai periculoasă șosea din lume. Situată în ținuturile arctice din
ZIUA INGINERULUI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364655_a_365984]
-
să mi-o presar peste buze Vântul foșnea romantic prin frunze Ți-am răpit floarea și nu te-a durut Cu dulceața trupului tău mă îmbiai în șoaptă Ca să nu trezim greierii, să nu speriem căprioarele Mai era puțin și răsărea soarele Iar tu erai deja o pară dulce, coaptă Din gradina ta nu mai voiam sa ies Eram ca un cerb rănit de săgeată Mai rănește-mă încă o dată Este visul meu, eu l-am ales @CE PICIOARE AI FEMEIE
ÎN VISUL MEU ETERN DE PĂPĂDIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364695_a_366024]
-
comuniune! Mai puțini conaționali ai noștri au răzbătut în Asia și încă și mai puțini s-au stabilit aici. Printre cei puțini se numără Daniela Uchiyama, profesoară în Japonia, la Ashikaga. Și-a întemeiat o familie agreabilă în Țara Soarelui Răsare, are un soț bun și de omenie, pe Makoto Uchiyama (Makoto s-ar tălmăci în limbajul nostru „cel ce spune adevărul”) și două fete frumoase, cu ochi migdalați, ele ca și orizontul de la răsăritul lumii fiind originea soarelui, dar al
DANIELA UCHIYAMA. CALEA ARMONIEI, DINCOLO DE GRANIŢE... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364713_a_366042]
-
Am obosit să inventez mereu/Povești de-amor, poeme de dragoste,/ Bărbați mult prea doriți”. Vasile Eugen Barz își salvează demersul liric printr-un poem acceptabil în principiu: “În tine/nu mi-e dor de nimeni,/ești rodul din care/răsar duminicile./ Nu-ți stinge auzul/cu vorbele chibiților/universul trăiește/prin vinul de sânge/care ne leagă,/cu privirea noastră/naștem îngeri/ Te rog, copilărește cu mine,/Fiul meu”. În rest, vorba poetului: “Mereu mi se face dor/de metafore
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
pe care convențiile obișnuinței o tot ascund, încercând să ne facă să uităm că de fapt fiecare secundă de comunicare își are magia ei, imensitatea ei. Ochii lui par uneori să vadă infinitul, alteori o lumină jucăușă, ștrengărească aș spune, răsare cu un zâmbet ironic, vesel, senin.” „Ați atins vreodată zidurile unui teatru?” Ineditul acestei colecții de interviuri se concretizează ca un element de valoare ce recomandă prezenta carte oricărui cititor, oferindu-i ocazia de a fi părtaș gândurilor, impresiilor pe
ATUNCI CÂND SECUNDA SE TRANSFORMĂ ÎN ETERNITATE PE SCENA TEATRULUI ROMÂNESC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364727_a_366056]
-
Ce putea fi mai pur și mai romantic decât să simți cum te îmbrățișează atât natura cât și iubita? Locul era ideal pentru intențiile sale. Un strat gros de frunze acoperea pământul, iar flori de brândușe, viorele și de toporași răsăreau prin acest strat pufos așezat ca o saltea moale și odihnitoare printre copaci. O lăsă ușor din brațe și se întinse alături de ea. Ce s-a întâmplat în următoarele momente? Au simțit ce înseamnă dragostea împărtășită. O dragoste curată și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
gonească energic: Fu-fu-fuu! Fu-fu-fuu!... Uuuuuuuuu! Uuuuuu!... La fiecare cotitură șuiera, semnala prezența sa, încât vacile, gâștele, caii, copiii, să se dea la o parte, vine trenul! Casele începură să gonească spre înapoi, repede, una după alta. Vedeam gospodăriile oamenilor cum răsăreau în față și dispăreau în urmă. Locomotiva tot șuiera. Iată, după vreo doi kilometri, trecurăm și prin fața casei mătușii mele, Ioana. Am văzut văcuțele ei păscând pe pășunea de lângă ogor. Parcă am zărit-o și pe mătușa în curte, privind
CU ŞCOALA LA PLANTAŢIE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349487_a_350816]
-
el. Înainte cu câteva luni, bunica îi spusese că va muri. Învățase din bătrâni că atunci când omul e în apropierea morții i se „ sfoiegește ” nasul și i se lungesc degetele. Era o dimineață urâtă de toamnă. Plouase peste noapte și răsăriseră bălți. Mergeam încet, în ritmul gândurilor mele. Am fost învățată să nu mint. În spiritul acesta am crescut și m-am format ca persoană ( ce-i drept, îmi plăcea să mai înfrumusețez povestirile sau să ascund o notă mică de
AUTOR DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349481_a_350810]
-
-și făcea simțită prezența. Împăratul se opri în fața unei mici statuete a lui Apollo, iar Thrassylus profită de acest lucru pentru a relua o discuție începută cu puțin timp în urmă. Se aflau în fața unor tufe de verdeață din care răsăreau aștri de aramă decorativi, înălțați pe tije metalice. -Rigoarea și ordinea sunt pe placul zeilor, magnifice! Pitagora descrie cosmosul ca pe o mașinărie exactă, îi spuse astronomul arătând cu mâna spre un astru de metal. Dimpotrivă, neorânduiala și inexactitățile nu
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
stea. A câta risipire Pescărușii doar, pătează bolta moartă; Ciocurile sorb apusul greu din apă. Noaptea traversează sonuri moi pe clape, La geam, Isus Hristos cu degetul îmi bate. Târziu, se-adună zorii în straie de hermină, Din coasta răstignită a răsărit lumină. Un madrigal plutea în taina de departe, Precum piciorul sfânt, care venea pe ape. Va fi din nou o cină și iarăși taină mare Și trădătorul, altul, plătit de alt păgân; A câta risipire și grea crucificare, Mai poți
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
-n brazdă. Ia deschideți porțile, Ca să tragem brazdele! Că-i vremea de semănat Și colindu-i de urat! Trageți brazdă, măi flăcăi, Și sunați din zurgălăi, Să răsune peste văi! Mânați măi: Hăi! Hăi! Grâu mărunt și grâu de vară, Să răsară-n primăvară! Dumnezeu să îi dea ploi, Că e semănat de noi! Grâul în brazdă să crească Și-n spic să se aurească! S-aveți în anul ce vine, Hambarul plin, pentru pâine. Ogor cu spice bogate Pentru mese-mbelșugate
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
vezi? nici o mare nu-i ca a noastră! Dacăo privești în zare neagrămarea ți se pare. Poate și de-aici ideea Marea Neagră-i ca femeia, frumoasă, învălurată și de alge parfumată, navalnică, furioasă, când nebună, când duioasă... Soarele în zori răsare poleind întreaga mare și delfinii trec călare pe albe valuri foșnitoare; cerul pare decorat cu nori albi împestrițat. Ce frumoasă, ce splendoare Marea Neagrămi se pare, o cunosc din altăviață și de-aceea mă răsfață... uneori un val mai mare
INFINITELE NUANŢE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349621_a_350950]
-
Oglindire > ORPHEU SI EURIDICE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1806 din 11 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului orpheu și euridice râuri curg din părul tău, râuri de platină, râuri de stele și de lumină, din glezna ta răsar păduri de tei din ochii tăi țâșnesc laseri de dor, din gura ta, izvoare zdrumicate, din inimă, un fulger orbitor. îmi culc obrazul meu pe coasta ta ca pe un portativ de oase vii, ascult cum cântă sângele în tine
ORPHEU SI EURIDICE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349631_a_350960]
-
Și simți cum ochiul se usucă. Am uitat să râd de când eram copil. Am cutreierat țărânile Și-n loc de suflet mi-a rămas Un căuș de pământ, ca un roi de albine, Unde îmi cântă fântânile Și-amintirile au răsărit cu glas, Hrănite cu poemele din mine. 23-03-11 Referință Bibliografică: Când mă culc... / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 102, Anul I, 12 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
CÂND MĂ CULC... de STELIAN PLATON în ediţia nr. 102 din 12 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349625_a_350954]
-
mine un cadavru,-n salturi nu mă trezesc - nu știu unde-l ascund: nu-s vinovat - ci blestemat de-nalturi... și lepra-ncape-n timpul tot mai scund iar mai zvâcnesc din viață - și cadavrul urmează - ca o umbră - somnul meu: n-a răsărit nici luna - crește navlul marfa de preț m-a copleșit de greu... ...ce ai făcut cu viața - cu smaraldul tu - orb căzut cu trăsnetul - din frunți? căci Dumnezeu doar își desface faldul iar tu-n amurg - orgolios - te-afunzi ...ești
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
zâmbetul mamei și primele raze de soare ce ne-au zâmbit, tot așa ne întoarcem mereu; și nu doar cu fiecare Praznic, ci la fiecare răsărit, la fiecare adiere, la fiecare mângâiere, ori zenit. Ne întoacem spre locul unde a răsărit Neprihănirea, unde a fost proclamată Pacea și unde s-a săvârșit cea dintâi închinare Pruncului Slăvit. „Conduși de stea spre ieslea Lui săracă și noi ca magii adânc ne smerim Vrem darul nostru Pruncului să placă Întreaga viață Lui i-
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
Timpul ireversibil și grăbit a umplut zările Bărăganului cu întinse lanuri de grâu, porumb și floarea soarelui, acele plăcute pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de galben, portocaliu și ruginiu. În acele vremuri, mănoasa câmpie și-a revendicat titlul de „grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
cred că are reale valențe în imagistică. “alerg prin trestii-chestii în mână cu harta S.U.A. (Scărilor Urcate Alaltăieri) am sărit din avion cu parașuta plecată în Rusia ceasul ei sună tot timpul ocupat” (La 13 ierni) “din Empire State Building răsar liane și lilieci-maimuțe cred că au uitat evoluția în trecut” (Jurasic Park) Am lăsat spre final o constatare făcută de mulți liriști ai cenaclului. Ana Maria nu are doar un simț poetic sau artistic aparte, ea posedă nativ o anume
ANA MARIA GÎBU- SAU COPILUL POET AL LIRE21 de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350347_a_351676]
-
se pierdea în zare Și-n cețuri de apus Caii-nfloreau albaștri Triști proiectați pe râpi Ducând pe ei poporul Arzând și violet Răsunau codrii roșii De țipete și toamne Și-un corn se-auzea straniu Din începutul lumii Și răsărea pustie Țipând înalt sub cer Și se-ndoiau demenții C-ar urmării ceva Și-n liniștea de sfere Și toamne de uraniu Apărea însăși fiara Pe fața vreunui lac Și iar porneau sălbatic Popoarele pe cai Târziu se mișca bolta
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
sa străbătând delicat obrazul cu foarte multă grijă umplut de fard al unui actor. Ssst!... Liniște, vă rog!... Gongul bate, ca într-o veche clopotniță medievală, de trei ori lung tăcerea - o tăcere complice, am putea spune, în miezul căreia răsare și asfinte năvalnic ori timid destinul artistului cu rostul și cu vremelnicia lui cu tot. Lumina începe să își stingă încet propria-i ființă difuză. Ca prin farmec, viața din spatele cortinei prinde a-și forfoti instantaneu fragila existență de doar
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
-i sub povară grea, Mulți se leapădă de ea; Pentru un pumn de arginți N-au străbuni și nici părinți, Călcând legea și credința Își vând pruncii și ființa... Brâncovene Constantine, Plânge sufletul din mine Și din lacrimile sfinte Pururea răsar cuvinte! Tu, Mărite Domn Român, Să ne pui la toți în sân Sfânta de atunci durere- „ Eu mor, Dumnezeu nu piere!” Referință Bibliografică: Invocație... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1294, Anul IV, 17 iulie 2014. Drepturi
INVOCAŢIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349020_a_350349]
-
câmpuri de mătasă, Unde îi plângeți pe părinții voștri Și jale mare e-n al vostru prag Acolo unde fii și nepoții Nu-i mai puteți strânge la piept cu drag Și unde ați cerut pământul vostru Mirabila sămânță să răsară Pe masă pâine să aveți cu toții Să nu cerșiți chiar în a voastră țară. Hrană mi-au fost și îmi vor fi mereu: Goga, Coșbuc, Blaga și Avram Iancu, Rebreanu, Horea, Rațiu și Maniu, Cioran, moții, părinții mei și Vlaicu
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
al eternității Duhului Sfânt. În lumea Prieteniei, Omul și întreaga omenire ortodoxă vor căpăta frumusețea Chipului dumnezeiesc; toate făpturile Creației își recapătă dreptul la viață în funcție de porunca divină ca sens al împlinirii lor. Din cele mai adânci fibre ale inimii răsare Floarea albă a Prieteniei. Prietenia este cel mai mare Dar al lui Dumnezeu, oferit Aleșilor Săi pentru a ne purifica sufletele și a le pregăti să înflorească și să rodească în Hristos. Prin Prietenia întru Hristos capeți nașterea divină de
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
de memorie al experienței mele să ajungă astfel să se integreze în memoria infinită a universului prin gânduri pe care nu le-am lăsat să treacă fără a fi consemnate, prin file de jurnal rupte, dar ale căror idei au răsărit cu și mai mare putere atunci când iarna totalitarismului a trecut, sau prin simțăminte care transcend finitul în nemărginire, asemenea râului care în cele din urmă se varsă în ocean... A consemnat, George ROCA 17 februarie 2011 Sydney - București Referință Bibliografică
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
în cadrul medalionului literar „Steaua fără nume”, Mara Paraschiv a vorbit despre poeta Ioana Ileana Ștețco și volumul ei „Phoenix, veșnicia...”, cu o prefață de Ion Mureșan. În continuare autoarea a citit din poemele sale. Medalionul literar „La steaua care a răsărit” a găzduit un regital poetic-muzical semnat Mihai Ganea. Apreciat cu vii aplauze de cei prezenți. În cadrul medalionului literar „Scriitorul inimilor noastre”, Al. Florin Țene a vorbit despre viața și opera scriitorului, filozofului și istoricului literar Artur Silveștri, al cărui nume
PRIMA ŞEDINŢĂ A CENACLULUI „ARTUR SILVESTRI” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349079_a_350408]