4,129 matches
-
de teritoriu în Asia, la care se îndatorase Poarta fără a le îndeplini, la stingherirea comerțului rusesc și la îndeplinirea condițiilor la care se îndatorase turcii în privința ocârmuirii Principatelor. La aceste neînțelegeri se adăugaseră, după 1821, acelea ce izvorau din răscoala și războiul purtat de greci pentru independența lor, Anglia, Franța și Rusia luând de la început o atitudine favorabilă răsculaților. Războiul între cele două împărății fusese, de mai multe ori, pe punctul de a izbucni; la 1826, pacea fu menținută numai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
noastre, să dea cu desăvârșire greș. Dar și agenții secreți, ajutați de alții, învestiți cu calități oficiale, cum era viceconsulul împărătesc de la Galați, Carneiev, ajutau și susțineau, dacă nu puneau chiar la cale, o nouă uneltire împotriva șubredei împărății turcești: răscoala bulgarilor. La sfârșitul lui iulie 1841, o adunătură de indivizi fără căpătâi: bulgari, sârbi, arnăuți și greci, spuma Răsăritului, se adunară în arme la Brăila și cerură autorității, în chip imperios, să fie lăsați să treacă Dunărea. Autoritatea opunându-se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Țării Românești, fiindcă el își dăduse adeziunea unui act de această însemnătate fără ca Poarta să fi fost informată măcar în mod prealabil. Se urzeau în Principate intrigi noi; se căuta în chip ascuns a se organiza în țară o nouă răscoală, când în Bulgaria ea a și primit pedeapsa îndrăznelii sale... Circulă destule vorbe pentru a conchide că agentul consular rusesc din Galați este compromis în aceste afaceri de răscoala din șchelile dunărene... se mai pretinde că un maior rus se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
căuta în chip ascuns a se organiza în țară o nouă răscoală, când în Bulgaria ea a și primit pedeapsa îndrăznelii sale... Circulă destule vorbe pentru a conchide că agentul consular rusesc din Galați este compromis în aceste afaceri de răscoala din șchelile dunărene... se mai pretinde că un maior rus se afla la Galați în momentul în care se înrolau oamenii pentru răscoală și că acest rus a plecat la Reni când a văzut că autoritatea a dejucat planurile răsculaților
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
destule vorbe pentru a conchide că agentul consular rusesc din Galați este compromis în aceste afaceri de răscoala din șchelile dunărene... se mai pretinde că un maior rus se afla la Galați în momentul în care se înrolau oamenii pentru răscoală și că acest rus a plecat la Reni când a văzut că autoritatea a dejucat planurile răsculaților... Printr-o ciudată întâmplare, în momentul acestui incident, Dașcov se afla la băi, în Ungaria. La întoarcerea lui, Carneiev fu mustrat, dar deocamdată
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
despre care vorbea Duclos în raportul lui de la 15 martie 1844, și care făceau lui Mihai Sturdza și consulului rusesc o opoziție ce din zi în zi devenea mai crâncenă, duși de curentul care împingea toate popoarele din Europa la răscoală împotriva apăsării și a absolutismului, convoacă la Iași întruniri în care se denunțară abuzurile ocârmuirii și se propuseră măsuri de îndreptare. Propunerile adoptate erau foarte moderate și nu ieșeau deloc din cadrul Regulamentului; articolul întâi al rezoluției de la 28 martie 1848
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fie strict observat în tot cuprinsul lui și fără falsă interpretare. În ochii lui Mihai Sturdza și în acei ai consulului rusesc, actul acestor tineri, care cutezaseră să trimită Domnului rezoluția adoptată de întrunire ca s-o aprobe, era o răscoală. Acei dintr-înșii care nu scăpară prin fugă fură arestați în somnul lor, parte din ei maltratați, alții desțărați peste Dunăre. Poporul, pe care nu știuseră să-l facă părtaș la mișcarea lor, rămase nepăsător. În Țara Românească, unde fierbeau
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
închidă ochii față de ea. Cunoașteți evenimentele ce s-au petrecut în urmă în Țara Românească, tentativa de asasinat făptuită asupra Domnului, abdicarea și fuga lui, instituirea unui guvern provizoriu precum și principiile ce le-a proclamat această nouă autoritate, improvizată de răscoală, în disprețul suveranității care aparține Porții Otomane și în împotrivire directă protectoratului Rusiei. De-abia izbutise planul revoluționarilor din această parte, și ei îndată s-au gândit să-1 întindă și la Moldova. O mulțime de emisari, munteni și străini, se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la Moldova. O mulțime de emisari, munteni și străini, se răspândiseră într-însa. Boierii moldoveni, refugiați în Bucovina, adunau forțe pentru a înainta asupra Iașului și, în unire cu afiliații lor din Transilvania și chiar din Basarabia, tulburătorii pregăteau o răscoală al cărei rezultat trebuia să fie, ca și în Țara Românească, asasinatul sau expulzarea Domnitorului, răsturnarea ordinii de lucruri stabilită și întrunirea celor două Principate într-un singur stat, fără nici o legătură cu Rusia sau cu Poarta Otomană. În fața unor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
rusești puseră la cale o agitație absolut fără temei și luară măsuri de pază, pentru a preveni tulburări care nu erau pregătite de nimeni și nu avură loc, ceea ce nu împiedică pe generalul Hasford să raporteze la Petersburg că o răscoală fusese pe punctul de a izbucni și eșuase numai în urma măsurilor extraordinare luate de el. Scopul acestei înscenări, zice Huet, care înlocuia pe Poujade în concediu, în raportul de la 31 august 1850, este destituirea lui Știrbei. Rusia, cu prilejul păcii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
împărăția otomană și nu și-a ascuns mânia când a văzut că guvernul lui Alexandru Ghica, în loc de a închide ochii, a împiedicat cu forța bandele de aventurieri, recrutate și armate de agenții Rusiei, de a trece Dunărea spre a propaga răscoala în Bulgaria. A pedepsit pe Alexandru Ghica, pentru purtarea lui corectă cu destituirea, ce a izbutit s-o smulgă de la slăbiciunea Porții, deși această destituire era absolut antiregulamentară. A arătat în tot timpul respect pentru litera Regulamentului, față de acei ce
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
contestatare, de rebeliune, care ventilează resentimentele acumulate de indivizii de pe treptele inferioare ale ierarhiilor și permit reînnoirea, remodelarea și reîmprospătarea formelor de adaptare care susțin sistemul carceral. Ritualurile contestatare În viziunea funcționalistă, ritualurile care contestă ordinea instituțională (automutilările, sinuciderile, evadările, răscoalele, grevele foamei etc.) sînt în mod consecvent interpretate ca o formă de perpetuare a sistemului, ca supape de siguranță care îngăduie oricărei opoziții să se disipe, fără consecințe nefaste. Pentru oficialități, existența acțiunilor contestatare se datorează faptului că regulamentele au
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
greva foamei, ăștia îi spun refuz de hrană, dar încep numărătoarea zilelor abia cînd nu te mai ții pe picioare și deja miroși a hoit"110. Din aceeași perspectivă trebuie să înțelegem și celelalte ritualuri contestatare: greva foamei, sinuciderile, evadările, răscoalele. Criminologii au demonstrat de mult că regulile produc proteste, din cauza conceptualizării diferenței ca delincvență, regulile fiind, în fapt, expresia legitimării autorității celor ce dețin puterea în penitenciar. Greva foamei este ritualul de protest prin care un individ își exprimă nemulțumirea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
releva nevoia contemporaneității de adâncimea substraturilor filosofice ale muzicii, de forța de expresie a acesteia - idealuri, victorii, îndoieli, înfrângeri, certitudini - de tot ceea ce ființa umană înseamnă ca univers etic, individual și social. Bazându-ne pe asemenea note preliminare, construcția romanului Răscoala poate fi asemănată cu un edificiu arhitectural sau muzical, însă nu cu unul simplu sau simplist, ci cu variantele cele mai complexe care presupun dimensiuni vaste, planuri tematice largi, conflicte ascuțite, cu îmbinarea polifonică a diverselor linii melodice. Analiza pe
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
primul rând drept fenomen expresiv, drept act existențial limită, pe care lectura ar putea să-l refacă, privind textul în transparența lui și căutând acolo sensul ascuns al mișcării lăuntrice, care îi constituie esența. Text de o remarcabilă densitate sugestivă, Răscoala impune o modalitate analitică cu intenții euristice, bazată pe depășirea unei lecturi unice, care nu poate fi decât restrictivă. Romanul dă impresia unei imense fresce sonore, această muzicalitate a textului condiționând și orientarea demersului analitic. între Răscoala, dramatică epopee a
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
remarcabilă densitate sugestivă, Răscoala impune o modalitate analitică cu intenții euristice, bazată pe depășirea unei lecturi unice, care nu poate fi decât restrictivă. Romanul dă impresia unei imense fresce sonore, această muzicalitate a textului condiționând și orientarea demersului analitic. între Răscoala, dramatică epopee a destinului țăranului, simbol al unei colectivități însetate până la patimă de pământ, simbol al energiilor de care dispune el în contact cu pământul și Simfonia nr. 5 în do minor op.67 a lui Beethoven, supranumită Simfonia destinului
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
cădem doar pentru a învăța cum să ne ridicăm), există posibile analogii. Laitmotivul simfoniei invocate este - după mărturisirea compozitorului - fatuum-ul, forța imanentă, care, atârnând deasupra capului ca sabia lui Damocles, împiedică năzuința de fericire să-și atingă țelul. Laitmotivul din Răscoala, țelul tuturor năzuințelor și totodată piedica în calea fericirii, este pământul. Acel pământ care, dincolo de valea Teleormanului, „se încovoia prelung și lin ca o spinare uriașă de țăran”. „Pământurile” stăpânite de Popescu-Ciocoiul, colonelul Ștefănescu, Gogu Ionescu, Nadina și familia Iuga
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
a tensiunii și un ritm din ce în ce mai alert, similar celui din partea întâi a simfoniei lui Beethoven. Scriitorul folosește o tehnică a contrastului și a contrapunctului, interferând și alternând planurile. Contrapunctul, ca expresie muzicală, se trage din latinescul „punctum contra punctum”. în Răscoala, fiecare punct își are contrapunctul, antipodul său. Zugrăvirea e polifonică, bazată pe îmbinarea celor două linii contradictorii și a ramificațiilor lor. Fiecare fapt din lumea țăranilor demască - în text sau în subtext - faptele moșierilor și ale arendașilor, o „boierime crepusculară
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
o singură temă) care, revenind în mai multe rânduri, este despărțit de cuplete mereu noi, Andantele transpune pe auditor în sfera unei înalte elevații spirituale. Partea a doua a romanului, respectiv volumul I, reprezintă o pregătire și o motivare a răscoalei. Atmosfera voit plată a primului volum, spartă din când în când de semnale de alarmă, prevestiri de furtuni ce aveau să izbucnească în curând, creează impresia acumulării unei energii supradimensionate. Toate aceste „semne de alarmă” nu fac decât să creeze
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
neliniștile și spaimele cu expoziții, discursuri parlamentare, mondenități” . Ceea ce domină este „tăcerea” sumbră, așteptarea înfrigurată . Interludiul acesta, al liniștii rău prevestitoare, este compozițional realizat magistral de scriitorul care pregătește fundalul pentru descărcarea de violență ce va urma: mișcarea epică a răscoalei țărănești și pulsul accelerat al unui timp de excepție. în partea a treia a Simfoniei - Scherzo - revine pulsul activ din prima mișcare a simfoniei. Expozeul tematic conduce de fiecare dată spre rememorarea motivului principal, cel al destinului, fiind o reîntoarcere
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
realizată într-o viziune plastică globală și în fragmente derulate cinematografic care se contopesc într-un spectacol de mare regie a vorbirii, tăcerii, mișcării simultane. Aici a lucrat „un suflet de Rubens cu o mână de Dürer”, spunea Felix Aderca. Răscoala, expresie sonoră a revărsării delirante de furie colectivă, se precipită într-o serie de scurte dar substanțiale episoade trasate în linii repezi, cu „contorsiuni michelangelești” , filmate într-o patetică dezlănțuire. Faptele acumulate, ce irită spiritele, sunt primele care se desprind
„Răscoala”, de Liviu Rebreanu şi „Simfonia nr.5 în do minor op.67”, de Ludwig van Beethoven. Afinităţi posibile. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
București, care va rămâne în istorie ca un reper însemnat pentru urmași. După retragerea armatelor din Moldova, îl găsim pe Prezan în fruntea Cartierului General având misiunea pentru: refacerea, reorganizarea, dotarea și instruirea armatei române care era amenințată de microbul răscoalei. Cu toate greutățile cu care se confrunta ca: decimarea cadrelor în luptă și de boli, lipsa materialelor din dotare, respectiv armament și muniție, reușește să oprească înaintarea armatei dușmane, iar în iulie-august 1917, să înscie cu litere de sânge în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vâltoare a luptei pentru exitență, prins în hora morții de 2000 de ani, pentru ființa lui ca neam și nație. Ostași, sunt dintr-o generație zbuciumată pe care ursita a purtat-o în patru decenii, prin patru războaie și patru răscoale, care a semănat cele mai multe cruci și morminte, generație care prin luptele duse a cucerit culmi de glorie dar și adâncuri de prapastie, însă a făurit totuși o Românie Mare! Ostași din Crimeia și Tauria, de pe Don sau Bug, de la Odessa
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Arghezi și Blaga. Prozatorii noi, G. Călinescu, Cezar Petrescu (Calea Victoriei m-a dat gata și mi-a umplut viața de reverii), Gib Mihăescu, G.M. Zamfirescu (și pentru ceea ce era pornografic în Rusoaica, în Maidanul cu dragoste mai ales, după cum în Răscoala lui Rebreanu reveneam fără să obosesc la violul Nadinei: propria mea spermă contribuia din belșug la plăcerea estetică), Ionel Teodoreanu etc. mă desfătau. Din biblioteca parohială ortodoxă din Aiud, am citit Icoane de lemn, Poarta neagră și Cimitirul Buna-Vestire: mama
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
girondinilor a fost în mare măsură opera lui Marat. A condus Le patriote français, important organ al Revoluției. Este de consemnat faptul că înainte de Revoluție, în 1785, a adresat împăratului Austriei, Iosif al II-lea, o scrisoare în care justifica răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan. BROGLIE, ACHILLE LÉON CHARLES VICTOR, duce de ăParis, 1785-Paris, 1870). Om politic orléanist, ministru sub Ludovic Filip, curând după instaurarea acestuia la 9 august 1830; președinte al Consiliului ă1835-1836); membru al Academiei 300 Franceze; în
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]