3,048 matches
-
S-a Întâmplat, poate, ceva? Da. S-a Întâmplat. Grav? Poate că da, poate că nu. Îmi spui? Nu acum. Dar când? Ar fi posibil mâine. Somn ușor. Nu i-a fost deloc ușor somnul. Pe gânduri, ca niciodată de răscolit, s-a Învârtit, Întreaga noapte, pe toate părțile. Își punea Întrebări, Își dădea răspunsuri; alte Întrebări, alte și alte răspunsuri, următoarele le anulau pe primele; și le luau, pentru câteva momente, locul, altele, noi. Ca, În cele din urmă, totul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pe dânsul. Că se pregătește s-o apuce. Nu-i vine bine, Îl Încurcă ceva, de pe bancă. Nici n-are cum să-i vină bine, din poziția aia. Se ridică, și el, În picioare. Ei! Da! Acum! Uite! Ea Își răscolește, și-și dezgolește, țâțele. Uite: hapsâna, ce-și mai răscolește, țâța, aia, din dreapta! O Împiedică, Îmi pare, sutienul. Ha, ha! Așa-ți trebuie, dacă nu te-ai pregătit, mai de cu vreme, cum s-ar fi cuvenit. Să nu-ți
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
vine bine, Îl Încurcă ceva, de pe bancă. Nici n-are cum să-i vină bine, din poziția aia. Se ridică, și el, În picioare. Ei! Da! Acum! Uite! Ea Își răscolește, și-și dezgolește, țâțele. Uite: hapsâna, ce-și mai răscolește, țâța, aia, din dreapta! O Împiedică, Îmi pare, sutienul. Ha, ha! Așa-ți trebuie, dacă nu te-ai pregătit, mai de cu vreme, cum s-ar fi cuvenit. Să nu-ți fi luat, bă, nație, sutien, și gata!; acum, ți-ar
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dezmățul, Însemna moarte. După ce, la facerea lumii, orice Împreunare dintre bărbat și femeie aducea viață, numai viață; nicăieri, la Începuturi, nu s-a vorbit despre plăcere, aceasta probabil că fusese mai tîrziu sădită În om, de către vreun demon neștiut. Perversiunile răscoleau instinctul uneori adormit; Într-un extaz de cîteva clipe, bărbatul risipea o sămînță tot mai rar sortită procreației. Protecție, sex oral, anal, protecție, mai ales, se ivise o boală nimicitoare: În jurnale, reviste, la TV, numai Îndemnuri la grijă: amorul
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
aproape două; atunci, țara fusese nepregătită să se trateze de ciuma Kierkegaard, crezuse că molima va trece, ignorînd-o, iar rezultatele s-au văzut mai tîrziu. Nici Hamlet, mai Înainte, nu fusese luat Îndeajuns În seamă; prințul, prin grija unui englez, răscolise multe În Danemarca, totdeauna Anglia urzise ceva contra vecinilor. Din poveștile lui Andersen se hrănea, de ceva vreme, mai toată țara, copiii știindu-le de mici: ar fi trebuit, la maturitate, să ajungă niște sfinți. Nu era așa; dar creșteau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
o schimbare; că Thomas nu o iubea știa, dar În același așternut, amîndoi Încinși, treceau peste asta. În ultima vreme, acesta o evita peste noapte, iar nopțile În care erau Împreună deveneau tot mai rare; Ingrid se străduia să Îi răscolească simțurile În fel și chip, izbutind, uneori, să-l dezmorțească, dar nimic nu mai era ca odinioară; oricum, nici mai Înainte nu fusese chiar o incandescență. Pentru tine, Thomas, fac așa, stau așa, mă mișc așa, gem, mușc, strig, ca să
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
două Încă din prima zi, o străbătuse fulgerul și nu murise, chiar se Întărise; și după ce născuse, măritată c-un altul, mai tremurase la fel, ani de-a rîndul, ca În ziua Înfemeierii. Om nestăpînit, soțul o Învățase multe, Îi răscolise de tot simțurile, chiar ea, deseori, Îl Împingea pe neașteptate În pat, tăbărînd pe el. Încercaseră tot, trăiseră un deceniu - cel puțin - dominat de sex. Văduvă la patruzeci și unu de ani, găsise pe la patruzeci și trei pe cineva, un
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
a fost, oare, posibil să trecem prin toate acestea? Da, este clar: nimic nu este întâmplător în viața de pe pământ! Ai păstrat copilul, copilul nostru, deși..., deși tu nu știai mai nimic despre mine... Aș fi fost în stare să răscolesc pământul să te găsesc, dar... nevăzător fiind... cine...”. Ca și când i-ar fi citit gândurile, Laura îi ridică bărbia, privindu-l în ochi: - Nu știai nimic despre mine, dar de ce... Doar aveai telefonul cu... - Iubita mea, dacă ai ști... Va veni
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
uită cu atenție. s-ar părea că unele scrisori (nedeschise, bineînțeles) au fost călcate apoi în picioare. „De cine ?” X nu știe. Dar îi vine greu să creadă că locatarii blocului au trecut pe acolo călcîndu-și în picioare corespondența. X răscolește printre scrisorile căzute din geanta maronie din piele și descoperă două plicuri pe numele său. se uită apoi în cutia poștală. omul a apucat, totuși, să-i strecoare în cutie un al treilea plic. „eu cred că s-a întîmplat
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
a pune în diferite cuști pagini care au de fapt identități multiple. Biografiile sunt uneori niște superbe romane de aventuri, în timp ce romanele sunt niște eseuri deghizate... I-am mărturisit atunci la rîndul meu că îmi făcea o mare plăcere să răscolesc printre mormanele sale de cărți. Dezordinea din librărie (sau poate modul savant în care construia el această dezordine) îmi oferea surprize uluitoare. Cînd sub o antologie de literatură erotică descoperi un eseu despre teatrul rus dintre 1905 și 1935, iar
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Bernard. Iată de ce plăcerea mea de a mă plimba fără țintă pe străzi și de a privi oamenii în dezordinea lor o regăseam în această librărie Verdeau care nu-mi impunea nimic, decît libertatea absolută. — Și mie îmi place să răscolesc printre cărți, îmi mărturisi omulețul bătrîn și politicos. Cînd răscolești printre cărți e ca și cum ai căuta o perlă rară într-un maldăr de creiere. V-ați gîndit că aceasta ar putea fi definiția unei cărți ? o bucată de creier ambulant
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
țintă pe străzi și de a privi oamenii în dezordinea lor o regăseam în această librărie Verdeau care nu-mi impunea nimic, decît libertatea absolută. — Și mie îmi place să răscolesc printre cărți, îmi mărturisi omulețul bătrîn și politicos. Cînd răscolești printre cărți e ca și cum ai căuta o perlă rară într-un maldăr de creiere. V-ați gîndit că aceasta ar putea fi definiția unei cărți ? o bucată de creier ambulant, un fragment de creier pus în circulație... oamenii care scriu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cincisprezece piese splendide. Și în plus, toți pereții plini de fotografii. s-ar părea că domnul Kuntz cînta jazz în diverse baruri de noapte. Păcat, lui X i-ar fi plăcut să-l asculte măcar o dată. „nu e frumos să răscolești prin fotografiile oamenilor.” Dar lui X nu-i pasă. „nu e frumos să le citești corespondența intimă din ultimii cincisprezece, douăzeci, treizeci de ani.” Dar lui X nu-i pasă. „nu e frumos să răscolești prin garderoba lor și să
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
o dată. „nu e frumos să răscolești prin fotografiile oamenilor.” Dar lui X nu-i pasă. „nu e frumos să le citești corespondența intimă din ultimii cincisprezece, douăzeci, treizeci de ani.” Dar lui X nu-i pasă. „nu e frumos să răscolești prin garderoba lor și să-i cauți prin buzunare.” De ce ? Biletele de autobuz, diversele hîrtiuțe și chitanțe, monedele și în general tot ce oamenii își uită prin buzunare spun atît de multe despre proprietarii acestor buzunare. „nu e frumos să
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
prin garderoba lor și să-i cauți prin buzunare.” De ce ? Biletele de autobuz, diversele hîrtiuțe și chitanțe, monedele și în general tot ce oamenii își uită prin buzunare spun atît de multe despre proprietarii acestor buzunare. „nu e frumos să răscolești prin valize, prin sertare, prin cutii. nu e frumos să forțezi casetele cu bijuterii de familie.” (De unde o fi moștenit familia slubceakovsky colecția ei de bijuterii princiare ?). „nu e frumos să răscolești prin cutiile lor cu medicamente, să încerci să
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
despre proprietarii acestor buzunare. „nu e frumos să răscolești prin valize, prin sertare, prin cutii. nu e frumos să forțezi casetele cu bijuterii de familie.” (De unde o fi moștenit familia slubceakovsky colecția ei de bijuterii princiare ?). „nu e frumos să răscolești prin cutiile lor cu medicamente, să încerci să ghicești ce boli intime aveau vecinii tăi. nu e frumos să deschizi jurnalele zilnice ale adolescenților din cartier.” (X descoperă două mențiuni în legătură cu propria sa persoană în jurnalul intim al domnișoarei matilde
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
îi place să aprindă focul în șeminee, să admire colecțiile de arme, să inventarieze sticlele cu vin vechi din pivnițe. se plimbă prin grădini, uneori mai stropește florile, mai tunde cîte o peluză. mirosul de iarbă proaspăt tăiată îl încîntă. răscolește prin vechile biblioteci, prin arhive. a învățat să descopere sertarele secrete. nu știe ce caută, dar simplul fapt că are acces la toate acestea îl face să se simtă foarte puternic. a învățat să deschidă seifurile utilizînd un perforator pe
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
vlang-vlang, vlang-vlang. Cînd mi-e frig îmi improvizez cîte un culcuș din cutii de carton, mă învelesc cu ziare. am încercat și cu folii de plastic dar mă tem să nu mă înăbuș. În timpul zilei rătăcesc din loc în loc și răscolesc prin coșurile de gunoi. Uneori găsesc în ele cîte un pulovăr încă bun, brichete încă pline cu gaz, reviste colorate, pixuri... nu îmi place să fur, nu ține de natura mea, dar sunt momente cînd nu am încotro, mi se
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fără încetare în creierul meu. taci, îi spun, dar Vocea gîndește mai departe. taci, îi spun, dar ea se încăpățînează să gîndească, să secreteze gîndire. Bestie, îi spun, limbric nenorocit, taci odată ! Dar Vocea continuă să mediteze, să reflecteze, să răscolească prin măruntaiele adevărurilor eterne. arunc cu o piatră într-o vitrină. taci, îi spun apoi Vocii, taci, sau am să sparg toate vitrinele orașului. Dar Vocea nu tace, continuă să-mi amintească lucruri pe care nu le pot suporta, despre
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de asemenea presupuneri și o socoti și pe ea o victimă a bătrânului. Voi cu mai multă putere decât oricând s-o scape de acolo, s-o ia el sub protecția lui. Avea crize de sensibilitate și reverie. În vreme ce Otilia răscolea valurile pianului, el se plimba cu mâinile în buzunar, oprindu-se din când în când în fața oglinzii. Se privea sever, lăsând buzele în jos, într-o amărăciune patetică. Se simțea frumos. Singurătatea lui, faptul de a nu avea părinți, îl
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și te rog să nu-l mai pui în situații de astea penibile, reținîndu-l la orele când pot veni eu. Bietul băiat! Georgeta se lăsă pe genunchii generalului. În vremea aceasta, Felix mai mult fugea decât mergea. Sufletul lui era răscolit ca de o furtună mare. Venise la București cu gânduri de muncă, cu ambiții mari, găsise o fată așa cum o visase, îi jurase iubire și stimă pe toată viața, și acum ajunsese să doarmă noaptea la o individă suspectă. Firește
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
devotament pe care îl are orice om pentru pământul în care s-a născut. - Tu poți să vorbești așa, fiindcă ești creștin. Eu sunt evreu, suspectat în sentimentele mele patriotice. Și dacă am să-ți spun că și mie îmi răscolește sufletul doina românească, ai să mă crezi? Mi-e teamă că n-ai să mă crezi nici tu. Mulți ne atribuie exclusiv obstinația de a vedea peste nații, de a pregăti răsturnări. Mirabeau, Danton, te întreb eu, au fost evrei
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Cenaclului de Luni se regăseau îngroșate. Cel de-al doilea, fonf, masiv, calamburgiu, tenisman, prahovean, c-o mustață cât vrabia. Nimeni altcineva decât tocmai acela care, din neștiință sau îngîmfare, învîrtind o poezie de-a sa pe deasupra creștetelor, a răscolit deodată, cu sonoritățile ei, toate reumatismele diavolilor celor bătrâni. Ălora, de surprindere, să crape rânza din ele. Însă tipul, căruia restul junilor magi îi spuneau Nino, a continuat liniștit să citească. S-au dezmorțit atunci din dureri demonii cei mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
surcică... Dădea inamicul răpus ochii peste cap. Nu-l ierta nici așa. O dată îi vârau și câinii boturile, prin crăpătura pieptului, și-i musecau inamicului inima... Atâta timp cât îi era inimii încă vălătucul cărnii fierbinte și-i plăcea la câine să răscolească cu fălcile prin ea... - Auzea și Chiose - îl imită și cataroiul - cât era fermecătoarea de ordinară! O dată n-o mai lăsa să i se atingă de eugenie... completă omul cu țol putrezit, cocoțat, în urmărirea noastră, pe-un pinten de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lovirea de către o măciucă, în centru, a unui gong teatral. - Nu-s decât patru bagaje drăguțe, parașutate la Otopeni de către o persoană deasupra oricăror bănuieli că n-ar putea fi marxist. Dar care, de-o săptămână, sparg tot și răscolesc, dintr-un capăt în altul, întreg Bucureștiul. Într-adevăr, capul și brațul drept al Norocosului ieșiră fulgerător la iveală, catapultând, în posibila direcție de camuflaj a Dulcelui Doru, o călimară masivă, ce se sparse, ca o pocnitoare, de structura metalică
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]