4,549 matches
-
individ la emancipare, la autodeterminare în mijlocul colectivității în care trăiește. Legea apără dreptul omului la "a avea" în raport cu ceilalți oameni și cu colectivitatea din care face parte. Sigur, socialismul a profitat de sentimentele tipic umane de invidie și egoism, de răutate a celui sărac față de cel bogat. Din acest punct de vedere putem spune că a fost o reușită. Mereu omul sărac și neajutorat va crede că ceilalți îi datorează ceva, fără ca el să încerce să ofere prea mult în exterior
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în lume în care sentimentul de destrămare să fie atât de puternic. Inutilitatea oricărui demers ne face să ne retragem, azi, la 20 de ani de la Revoluție, într-un gen de carapace în care să ne ferim de ticăloși, de răutate, de boli, de combinații periculoase și inutile. Nu există o țară din lume care să renunțe atât de ușor, cu atâta seninătate, la elitele sale, la întreg potențialul său de afirmare și dezvoltare. Căderea socialismului s-a produs pe un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care în noi există și se manifestă forța vieții. Pentru om starea naturală este aceea de bine, fericire, adevăr, frumos. Dualitatea ființei noastre ne pune practic în slujba acestor valori. Suntem fericiți pentru că fugim de nefericire, suntem buni pentru că urâm răutatea și suntem drepți pentru că echilibrul nostru interior este stabil numai dacă ne situăm de partea dreptății. Faptul că în faza de ascensiune, de boom, al ciclului economic ne bucurăm și nu ne gândim la ziua în care va venii criza
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
12. 1153 Ibidem . 1154 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 120. 1155 Ibidem. 1156 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 42. 1157 Karl Polanyi "îndulcește" puțin răutatea ce-i caracterizează pe clasicii comuniști atunci când afirmă: ,,În realitate, interesele de clasă oferă doar o explicație limitată a mișcărilor pe termen lung din societate .(...) De asemenea, șansele claselor într-o luptă vor depinde de capacitatea lor de a câștiga
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
persoane dotate cu puterea de a face rău prin mijloace mistice. Într-o cultură pot există mai multe persoane dotate cu asemenea puteri, de la preot la șaman sau vraci. Vrăjitorii/vrăjitoarele se deosebesc prin faptul că sunt motivați de ură, răutate sau, pur și simplu, plăcerea de a face rău” (A. Saunders, 1995, p. 11). Prin urmare, „nu stăpânirea unei puteri dă specificitatea vrăjitoriei, ci felul În care este folosită” (p. 20). Acțiunile vrăjitorești pot face rău individului (aduc boli, accidente
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unilaterală de omor cu cât sporește În intensitate și dezvăluie natura profund ambivalentă a urării morții. ș...ț Toate combinațiile verbale citate de el (Goethe - n. M.C.), În care urarea morții servește exprimării unei bucurii sau a ironiei lipsite de răutate, a măgulirii și a complimentelor, Își mențin sensul inițial. Tocmai aceasta creează caracterul și farmecul specific formulelor de adresare carnavalești, inadmisibile În alte Împrejurări. Secretul problemei stă tocmai În Îmbinarea ambivalentă a ocării cu lauda, a urării de moarte cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
modelarea fărâmei de pământ, generează elementele primordiale), fie ca rezultatul unei relații, adeseori ambigue, dintre divinitatea supremă și alte figuri sacre. În aceste ultime ipostaze, divinitatea colaborează cu o ființă care fie o ajută cu pricepere, fie, din neîndemânare sau răutate, schimbă proiectul inițial. Alteori, divinitatea se luptă cu o ființă care se opune intențiilor ei și pe care trebuie fie să o ucidă, fie să o păcălească - uneori, diferitele componente ale universului sunt create din diferite părți ale trupului ființei
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care au venit în contact cu daco-romanii și au lăsat urme în istoria și limba noastră. Cea mai veche știre despre prezența slavilor la Dunărea de Jos este din anul 525, când scriitorul bizantin Pseudo-Caesarius vorbește despre "sclavenii danubieni și răutățile lor". În aceeași vreme, în prima jumătate a secolului al VI-lea, Iordanes scrie: "neamul nenumărat al venezilor (slavi) locuiește pe un teritoriu nemăsurat, ce se întinde de la Noviodunum (Isaccea) și Lacul Mursia, lângă Belgrad, până la Nistru, iar la nord
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
păstrat până azi pe teritoriul României (fosta Dacie), în forma sa antică, cu schimbările cerute de legile limbii. Chiar dacă unii (puțini) coloniști romani ar fi rămas în Dacia, năvălirile pustiitoare ale barbarilor au distrus aceste rămășițe neînsemnate așezate "în calea răutăților". Limba română, spune Roesler, este o limbă sud-dunăreană ce cuprinde împrumuturi însemnate din cea albaneză, vorbită în sudul Peninsulei Balcanice. În plus, limba română este "adânc înrâurită" de limba bulgară, care se vorbește tot în sudul Dunării, în schimb, lipsesc
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
portrete de scriitori, deformate de o abuzivă tușă sociologizantă. Plin de rele umori, șarjând gros și într-o scriitură întortocheată, indigestă, păcate ale vieții de provincie, romanul Condicar de lume nouă (1935) nu poate ascunde o dorință de răfuială. Înveninări, răutăți, ricanări și ranchiune trădează sensibilitatea ulcerată a unui inadaptabil părăsit de iluzii. SCRIERI: Oglinzi aburite, Craiova, 1918; Galerii de ceară, Craiova, 1924; Amurg prin vitralii, în Eugen, Paul și Savin Constant, Poezii, Craiova, 1926; Cu dalta pe lespezi, Craiova, 1928
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
informator. Modul cum concepea satul tradițional timpul își avea rădăcinile în credințe magico-religioase. Spațiul (locul) este văzut concret, ca bun sau rău. Locul bun este rodnic, benefic, sfânt, locul rău este nerodnic, aducător de rău, de necaz, este sec, „pietros”, răutatea lui datorându-se unui duh malefic. În locul rău joacă ielele, se săvârșesc omoruri și se fac farmece. Locul rău influențează omul și animalele prin îmbolnăviri sau întâmplări neobișnuite, sinistre. O bogată tradiție alcătuită din credințe definește locul rău. Potrivit lor
BERNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285709_a_287038]
-
împarte lumea în săraci și bogați, vine dintr-un complex social, cu energice descărcări resentimentare. Violent, dar fără spirit, el încearcă să-și convertească înverșunările în sarcasme. Numai că, în „petardele” rimate, pamfletarul nu-și alege imprecațiile. O grimasă de răutate ia locul umorului și în broșurile în versuri Demonii Mehedințiului (1932) și Romanța Severinului pe 1938 (1938). Intenția etică se perturbă în instantaneele lui grotești, luând forma unor șarje de cârcotaș. Cu un debit abrupt, în rostiri colțuroase, stihuitorul, când
BOCSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285774_a_287103]
-
ale spiritelor răuvoitoare, ale intențiilor rele și ale forțelor demonice. Ultimul beneficiu menționat, cunoscut în limba chineză sub numele de bi-shieh („îndepărtarea răului”), li se poate părea misterios și superfluu cititorilor occidentali, dar în Asia protejarea împotriva energiilor ostile, a răutății spirituale proiectate inconștient sau intenționat de alții și împotriva influențelor parazitarea ale entităților maligne este considerată a fi element foarte important al practicii qi gong. Ca și în cazul karmei și al reîncarnării, dacă nu ați întâlnit dovezi clare că
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
controlului alchimic al minții asupra materiei. O inimă fericită generează gânduri și sentimente împlinite, care produc, la rândul lor o energie sănătoasă ce vindecă și echilibrează corpul și îl protejează de energiile dăunătoare. În schimb, gândurile negative și sentimentele urâcioase, răutatea și resentimentele, furia și invidia - toate poluează sistemul uman cu tipul de energii distructive asociate stării de spirit respective, producând, astfel, boli fizice și deteriorări. Furia frecventă, de exemplu, duce, în mod invariabil, la disfuncții ale ficatului, doearece energia sa
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
școală erau pline de istorioare despre căsătorii dintre fete fără zestre și bătrâni bogați, zgârciți, jinduind la tinerețe. Așa încât un alt fel de alianță conjugală, în societatea burgheză, ne părea imposibil. Ne străduiam să descoperim în trăsăturile lui Norbert o răutate vicioasă, o strâmbătură de satisfacție prost ascunsă. Dar expresia lui rămânea simplă și loială, ca a îndrăzneților exploratori din ilustrațiile cărților noastre de Jules Verne. În plus, bătrânul acela cu barbă lungă și albă nu avea pe atunci decât patruzei
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
oameni, atunci când râd își dau arama pe față și într-o clipă descoperi ce zace în sufletul lor. Chiar și un râs inteligent poate fi uneori respingător. Râsul presupune întâi și întâi bunătate, dar de cele mai multe ori oamenii râd cu răutate. Un râs sincer și plin de bunătate înseamnă veselie, dar în veacul nostru (sec. al XIX-lea, n.n.) unde mai găsești veselie adevărată, câți oameni mai știu să fie cu adevărat veseli?” “Numai un om foarte evoluat, care a ajuns
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Ce-i bucuria pe acest pământ Ce pe-alții îi turneaz' - abia îi mișcă, Dureri ce ne-ar ucide - ei surâd, La bucurii ce ne-ar ucide - reci! Nimic nu li-i destul de mare-n lume, Nici bunătate nu, nici răutate, Ce pe noi ne-ar mira ei nu observă, Ce pe noi ne-a uimit găsesc firesc. Unde găsesc ei acea coardă mare Ce-i pune-alături cu tot ce-n natură E mai suberp, mai fără milă? 'N ei. Nenorocirea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
chiar e măr de ceartă. Dacă vodat din negurile vremei S-ar descurca popoarele barbare Imperiile ce-or fonda aicea Le vor numi imperie romane. Ginte cu ginte s-or certa mereu Care din ele-ți seamănă mai mult; Măsura răutății tale, Romo, Va fi măsura lor de înmîndrire! Fii blestemată, tu fata morgana Al crudului neam omenesc... oraș de demoni Ce-ai înfrumusețat atâta Răul, lupta, Cât chiar popoare pîn-acum pacifici Au nebunit la faima mare-a ta! Și-au
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i deie năravuri mai spoite, S-arate cum moșnegii îmbălsămiți ca mumii Pot trece tineretul în scandelele lumii... Unul asupra altui... pe oameni să-i întărți, Celor vicleni dă milă, onori la cei deșerți Ațîță-i astfel unul asupra celuilalt Prin răutate mare vei sta cel mai înalt. Mulțimea? Amăgește-o cu-a vitelor foloase, Învie, măgulește tu patemi dușmănoase. Zavistia și ura botează-le virtuți, Spre pradă și-nșelare tu mintea să le-ascuți Și zi viteaz la gâde, isteț [la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și-mi spune-anume neted: Ce vrei tu de la mine? IUGA Vezi tu? Unde vezi firul De ață ca se trage tu cată că, la capăt, Găsi-vei ghemul. Tată, demult am firu-n mână, Dar ghemul cel de intrigi, de pismă, răutate, Nu am ochi ca să-l caut, nici mână să-l găsesc. Ce îmblă căi întoarse în inima ta dreaptă? Gândirea încîlcită nu pot să ți-o desfășur, Tu n-ai șezut vrodată pe scaunul fatal, N-ai cunoscut adâncul al
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
poată face fericit și virtuos... De-ar fi... am cugetat adeseori... un înger... îngerul de pază al Moldovei... Ce vrei, portare!... Poate că l-am face fericit încă pe acest Domn în care sămânța bunului e așa de bogată, căci răutatea lui nu e decât întîmplătoare. De vom depărta cauza răului, răul ar lipsi. ARB[ORE] Taci, copilul meu! Îmi faci rău. Ce e o femeie pentru-un om desfrânat... o gură mai mult în nopțile lui de veselie... o față
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fără ca s-o știe, Atâta neferice în viața ginții mele. Dar nu! E-atîta minte, atâta plan de rele S-a grămădit puternic în viața ginții mele Încât îmi vine-a crede că sâmburele lumei E răul. Cartea lumei d-eterna răutate E scrisă și-i menită. De vei avea puterea, Voința ca să sfarămi pe cel mai slab ca tine Bravură se numește. De ești închipuit, Nesuferind ca alții de-acea închipuire Cu vorba să se-atingă: onoare se numește. {EminescuOpVIII 268
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gîndirea-nchipuită, Ci te admir popoare... Ce proastă e mulțimea, Ea crede cumcă duce a lumii soarte-n mână Și singură e dusă de-o mână de șireți. De te-a-nzestrat natura Cu-atîta minte numai să poți [vedea] prostia Și cruda răutate ce masa o domină, Nedând nimic pe ele, să faci din ele scară, Spre-a te urca pe dânsa l-avere și mărire. Prefă-te numai cumcă tu prețuiești acele Mari calități s-alese (numește-le cum vrei), C-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i putea S-aduni doi oameni; răul l-urmeaz-întregi popoare; Căci răul este colțul vieții. Vecinic răul Întâiul rol îl joacă - e colț în orice cuget, În orcare voințe, în orce faptă mare. Invidia de pildă e mam-egalității, Și îngrădirea contra răutății reciproce Dreptate se numește. Cu cât mai răi sunt civii Cu-atît e mai perfectă dreptatea. {EminescuOpVIII 269} 2257 Fiți răi și veți străbate! De ce n-aveți voi minte. Deschideți ochii voștri, Vedeți că sunt și bine sunt numai pentru proști
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sudori Și cură[ța]ți spinișe din lucrul fără spori Pe când tiranii voștri din munca voastră crudă Trăiesc ca zeii-n ceruri și neci în vis n-asudă. 2254 Fiți răi și veți străbate La țint-orcît de mare numai prin răutate! Fiți răi! Ș-urmați principiul ce lumea o domină - Lăsați să creadă alții, mai proști ca voi, în bine. De ce n-aveți voi minte? Deschideți ochii voști: Vedeți că sfânt și bine sunt numai pentru proști? De când sunteți în lume
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]