10,608 matches
-
Ar fi locul să cităm aici studiile catamnestice mai mult sau mai puțin aprofundate care au evidențiat că încă din copilărie, cel puțin o parte din schizofreni au prezentat perturbări ale dezvoltării psihomotorii, ale comportamentului, ale relațiilor interpersonale sau ale randamentului scolar. Cele mai vechi cercetări retrospective (OXFORD-1969) evidențiază cel mai adesea antecedente de dificultăți de a stabili relații sociale cu tendințe de izolare, dependență, dificultăți școlare. într-un studiu similar Bourgeois & Etcheparr-1986 b și c regăsesc în mica copilărie (0-5ani
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
grup de cercetări a căror metodologie ar putea fi calificată ca fiind prospectiv /retrospectivă, au fost realizate pe baza examenului dosarelor școlare ale viitorilor schizofreni, care îi arată ca fiind apreciați de către profesori ca puțin sociabili, pasivi, apatici, cu un randament școlar scăzut (John et al , 1982; Samenoff et al, 1984; Alanen, 1994). Toate aceste tulburări se accentuează odată cu instalarea pubertății cu apariția unei structurări de personalitate schizoidă mai clară, cu dificultăți de inserție socială și familială, cu retard în dezvoltarea
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
factor de risc crescut, deși și în acest caz elementele rămân neclare. 1.3. Tulburările de tip schizoid, așa cum sunt definite în DSM-IV, comportă în mare, manifestări survenind înainte de 18 ani, și care par să constea în diminuarea notabilă a randamentului școlar, asociat cu diferite comportamente agresive accesuale, îndelungate reverii solitare sau preocupări stranii sau esoterice, fără ca subiectul să piardă aparent, contactul cu realitatea. La un adolescent prezentând asemenea antecedente, problema care se ridică este de a repera schimbările produse recent
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
inadecvare la necesitățile zilei. Să ne întrebăm, de exemplu, în aceeași ordine de idei, câți dintre copiii basarabeni, aflați la studii în România, vor accepta să se întoarcă, să pună umărul la modernizarea „țărișoarei”, unde li se va cere, pesemne, randamentul maxim, fără ca cei ce i-au trimis la „înalte școli” - de la părinți și până la factorii de răspundere publică - să se fi simțit datori să creeze acasă niște condiții în care tinerii absolvenți și doctoranzi să-și fructifice cunoștințele într-un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și destinate a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în procesele de producție; − valoarea bunurilor și serviciilor încorporate în bunurile de capital fix existent legate de mărimea duratei de viață, de mărimea capacității de producție, a randamentului, de refacerea bunurilor capitale; − valoarea bunurilor și serviciilor încorporate în terenuri. Nu se includ în investițiile capitale brute următoarele elemente: − îmbrăcămintea de lucru, piesele de schimb, uneltele de mică valoare, chiar dacă au o durată normată mai mare de un an
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de părinți supravegherii și îndrumării copilului. Aici poate apărea un risc mai mare decât la scris. Dacă scrisul reușește să se transforme într-o activitate cu reguli precise, care se automatizează și ajunge să se efectueze repede și cu un randament care asigură eficiența, cititul prezintă unele capcane, care fac să nu i se acorde inițial atenția cuvenită pentru obținerea acelorași bune rezultate ca și la scris. Consider că o bună pregătire apreciativă pentru învățare se realizează și prin realizarea lecturii
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
Școala „Vasile Conta” Iași Tot mai des Întâlnim În practica de evaluare și educativă sintagma „prezintă tulburări de comportament”. Constatăm că acești copii sunt printre cei cu randament școlar scăzut, aflați În prag de eșec școlar. Nu ne propunem să relatăm teorii referitoare la aceste tulburări, ci doar să surprindem câteva aspecte și apoi să prezentăm un studiu de caz elocvent În acest sens. Este știut că reacția
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
constant, exceptând acte specifice vârstei, Începând din clasa a V-a, odată cu schimbarea mediului școlar, a Început să se contureze și să se accentueze un comportament dezadaptativ, care nu se Înscrie În tiparul vârstei. Acest comportament a dus la scăderea randamentului școlar, reflectat În situația școlară a elevului, cât și la scăderea notei la purtare la 4. Manifestările copilului sunt prezentate În numeroasele referate Întocmite atât de cadrele didactice din școală, cât și de educatorii care se ocupă de educarea și
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
susține efortul copilului În munca de Învățare; situația În care copilul sau tânărul poate fi considerat un colaborator la acțiunile desfășurate pentru educația sa; corespondența totală Între solicitările formulate de școală și posibilitățile copilului de a le rezolva; existența unor randamente la Învățătură și pe plan comportamental considerate normale prin raportarea la posibilitățile copilului sau la cerințele școlii. Copiii cu tulburări de comportament sunt considerați neintegrați școlar și ridică evidente probleme În procesul de adaptare la cerințele mediului școlar. Pentru cei
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
sarcinile legate de funcțiile oficiale pe care le dețineau. Instruirea lor se asigura mai rar și deseori cu mare greutate o dată la șase luni. Aceste realități aveau urmări negative în planul pregătirii informative, a procedeelor de lucru, cât și în randamentul și eficiența generală a rezidențelor respective. În aceste condiții, se impunea soluția deplasării în străinătate a unui instructor din cadrul Frontului; de regulă, acesta era chiar șefului Frontului, care analiza la fața locului situația informativă și stabilea un plan-cadru detaliat și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ca și posibilitățile de funcționare a centrelor informative de pe front. Totodată, structurilor informative românești le-au fost promise că își vor continua misiunea și după depășirea granițelor României, dar în strânsă colaborare cu cele ale Armatei Roșii, în „obținerea unui randament maxim și în raport cu necesitățile efortului operativ”. În acest scop, s-a declarat că era necesar să se înființeze imediat „un centru de informații româno-sovietic” care să recruteze, să pregătească și să lanseze „cu avionul echipe de agenți” dotați cu aparate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Categorii de paradigme în construirea proiectării flexibile / 171 6.5. Note specifice ale proiectării constructiviste / 175 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă / 183 Capitolul 7. Evaluarea: paradigma evaluării calitative (formativ-constructiviste și sumativ-integrative) versus paradigma evaluării cantitative (standardizate a randamentului) / 189 7.1. Noi sensuri pentru (macro) paradigma evaluării / 189 7.2. (Micro)paradigme ale evaluării și modelele lor aplicative / 194 7.3. Evaluarea formativ-constructivistă: noi semnificații / 200 7.4. Evaluarea sumativ-integrativă: noi semnificații / 208 7.5. Evaluarea calitativă versus
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
predare) Metodele de învățare Paradigma priorității metodelor constructiviste în învățare versus Paradigma priorității metodelor clasice de predare-învățare Conceperea activităților Paradigma proiectării flexibile, constructiviste versus Paradigma designului instrucțional Evaluarea Paradigma evaluării calitative (formativ-constructiviste și sumativ-integrative) versus Paradigma evaluării cantitative (standardizate a randamentului) Conducerea educației Paradigma priorității leadershipului versus Paradigma managementului educațional Perfecționarea educației Paradigma acțiunii-formare-cercetare versus Paradigma experienței educaționale Constatăm că o macroparadigmă se construiește din generalizarea caracteristicilor unui sistem de microparadigme sau invers și este concretizată apoi, în plan metodologic, prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și realizare, adoptă criterii variate, determină formularea de reflecții), dar este și critică (analizează obiectiv condiții, relații, restricții, obstacole, oportunități, limite, alte alternative posibile ș.a.) Capitolul 7 Evaluarea: paradigma evaluării calitative (formativ-constructiviste și sumativ-integrative) versus paradigma evaluării cantitative (standardizate a randamentului) 7.1. Noi sensuri pentru (macro)paradigma evaluării Reconceperea, reorientarea educației către satisfacerea asteptărilor pregătirii educaților, din perspectiva calității afirmării lor în realitatea complexă viitoare, au modificat sensibil, progresiv după anii '60 și modalitățile de abordare a etapei finale a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
motivațiilor, a relațiilor interactive, a rolurilor în diferite situații și contexte relevante pentru complexitatea realității. • Evaluarea nivelului de integrare a tuturor elementelor formate nu separat, pentru că așa dovedește competențe necesare performanței, integrarea evaluării cu autoeducația și autoevaluarea. • Trecerea de la măsurarea randamentului, de la selecție și de la verificarea doar a cunoștințelor la urmărirea progresului până la performanță, evaluarea acum a tuturor dimensiunilor personalității. • Aprecierea efectelor acestei formări prin apelul la punerea în situații de mobilizare complexă și la metode alternative de evaluare. • Recunoașterea nevoii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru toți. Se comunică puțin examinator-examinat, pe motiv de obiectivitate egală. Aspectul multidimensional al învățării versus aspectul unidimensional • Observarea este raportată la context, fiind edificatoare pentru evidențierea mai multor aspecte în situații reale. În aprecierea autentică se poate • Pentru verificarea randamentului se consideră necesară o singură dimensionare, îndeosebi cea cognitivă, ce stă la baza testului clasic, care poate fi Criteriul Noua perspectivă Evaluarea tradițională viza un profil care reflectă diverse elemente calitative ale performanței sau ale competenței. interpretat statistic. Standarde de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
judecăți făcute prin interpretarea atingerii acestora. Doar că aceasta poate fi făcută cantitativ (prin măsurare) sau calitativ (prin judecăți de valoare), cu precizări (barem) în aprecierea gradelor de atingere a lor, de la limita superioară la lipsa totală a realizării (performanță, randament, succes-insucces, reușită-nereușită, eficiență-ineficiență, progres-regres, adaptare-inadaptare, eșec). Standardizarea este o caracteristică încă a sistemului tradițional de evaluare, care pune accent pe rezultate maximale (cantitative și calitative), prin raportarea la un tip de așteptări finale, pe rigurozitatea pregătirii, dar fără a aprofunda
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cooperare de reglare sau schimbare. În același sens, evaluarea de tip PISA (descrisă mai sus) are consecințe asupra "pedagogiei prin rezultate", sprijinind un nou mod de reglare a educației și aducând în prim plan construcția unui ansamblu de indicatori pentru randamentul intern și extern al sistemului educativ, pe întreaga sa durată. O astfel de evaluare a atras reflecții pentru un plan de redresare a educației, a reușitei prin schimbarea modului de planificare, a definirii obiectivelor strategice, a măsurilor de obținere a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
asumat-o. El este astfel mai ales purtătorul unei autorități funcționale, de competență pedagogică și managerială, dar nu prin însușirea și exploatarea peste limită a autorității formale în sine, cu efecte negative asupra dezvoltării educaților, ca generatoare de conflicte și randament scăzut. De aici și sensul peiorativ de astăzi al "stilului autoritar", ca exagerare a posturii doar de purtător al autorității formale, rigide. Acest sens căpătat fie prin exagerare, fie prin limitare empirică, fie prin utilizarea greșită (constrângere, forță, supunere necondiționată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
catedra ca barieră de comunicare, simbol al totalitatismului tradițional și să exercite pe baze diverse, prin impulsionare, Întregul potențial pe care copilul Îl are În sine. Raționalizarea permanentă a procesului educațional asigură În mare măsură, obținerea de către elev a unui randament de nivel maximal, În funcție de posibilitățile individuale și de efortul depus. Prima reprezentare a copilului despre sine Însuși este adeseori formată În primii ani de școală. Aici copilul este confruntat cu un grup de elevi de aceeași vârstă și pus În
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
de altă parte. Adaptarea școlară este În mare măsură determinată de factori externi elevului care pot influența dezvoltarea lui viitoare și modul de a se manifesta. Raționalizarea permanentă a procesului educațional asigură În mare măsură, obținerea de către elev a unui randament de nivel maximal, În funcție de posibilitățile individuale și de efortul depus. Prima reprezentare a copilului despre sine Însuși este adeseori formată În primi ani de școală. Aici școlarul este confruntat cu un grup de copii de aceeași vârstă și pus În
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
autodepășească. Un obiectiv trebuie să fie incitant, să nu intimideze, să stimuleze Îndeplinirea lui, nu să frustreze. II. Ascultați Înainte de a vorbi sau acționa. Cu cât profesorul ascultă mai atent problemele elevilor, cu atât poate acționa cu un mai mare randament. Pentru a determina elevii reticienți să Își ducă la bun sfrârșit sarcinile cerute, profesorul trebuie să Își pună Întrebări de genul: “Oare de ce se opune solicitării? “Ce anume determină această rezistență? “Care sunt temerile și dorințele acestui elev? Schimbarea atitudinii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
școlar a legăturii metodologice necesare dintre psihopedagogia generală a creativității și educația creativității la nivelul disciplinei. În al doilea rând (Ana Stoica Constantin, 1983) se pretinde profesorilor să dezvolte la elevi creativitatea, dar conceperea și măsurarea în mod oficial a randamentului școlar ignoră randamentul creativ specific disciplinei. Conceptul de randament școlar, prin înțelegerea sa curentă, dar mai ales prin instrumentele de măsurare acordă pondere îndeplinirii de către elevi a unor sarcini de tip reproductiv-aplicativ, lipsite de potențial creativ. Dar educația nu este
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
metodologice necesare dintre psihopedagogia generală a creativității și educația creativității la nivelul disciplinei. În al doilea rând (Ana Stoica Constantin, 1983) se pretinde profesorilor să dezvolte la elevi creativitatea, dar conceperea și măsurarea în mod oficial a randamentului școlar ignoră randamentul creativ specific disciplinei. Conceptul de randament școlar, prin înțelegerea sa curentă, dar mai ales prin instrumentele de măsurare acordă pondere îndeplinirii de către elevi a unor sarcini de tip reproductiv-aplicativ, lipsite de potențial creativ. Dar educația nu este atât un depozit
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
creativității și educația creativității la nivelul disciplinei. În al doilea rând (Ana Stoica Constantin, 1983) se pretinde profesorilor să dezvolte la elevi creativitatea, dar conceperea și măsurarea în mod oficial a randamentului școlar ignoră randamentul creativ specific disciplinei. Conceptul de randament școlar, prin înțelegerea sa curentă, dar mai ales prin instrumentele de măsurare acordă pondere îndeplinirii de către elevi a unor sarcini de tip reproductiv-aplicativ, lipsite de potențial creativ. Dar educația nu este atât un depozit de cunoștințe, cât un mod de
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]