5,656 matches
-
normativ, în fapt psihologic concret sau, cu alte cuvinte, în achiziții ale personalității. Diferitele tipuri de învățare se desfășoară în condiții diferite, dar dincolo de acestea, învățarea prezintă și caracteristici comune pentru toate tipurile, fiind clasificate în patru faze: faza de receptare - faza inițială constă în perceperea stimulilor și diferențierea lor, urmată de codificarea informațiilor diferențiate; faza de însusire - implică intervenția activității nervoase superioare și prelucrarea la nivel cognitiv a informațiilor codificate; faza de stocare - constă în reținerea informațiilor prelucrate la nivel
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de sine. În cazul deficienților de vedere, construirea stimei de sine prezintă o serie de caracteristici determinate de imposibilitatea perceperii propriei imagini și a reacțiilor celor din jur în relația cu aceștia. Dominanța informațiilor venite pe canalul auditiv le permite receptarea de mesaje de la cei din jur și, astfel, își pot forma la rândul lor nucleul unei stime de sine care să‑i susțină și să le mărească încrederea în propriile forțe și calități. În final, putem constata că procesul de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Dificultățile de învățare pot fi clasificate după mai multe criterii, mai mult sau mai puțin relevante, dar o clasificare sintetică incluzând toate subcategoriile și subtipurile întâlnite în literatură se prezintă astfel: 1. Dificultățile de învățare induse: a) intrinsece: - acțional‑procedurale (receptare pasivă, lipsa tehnicilor de învățare); - organizaționale (neeșalonarea învățării, interferențe în învățare, autoevaluare subiectivă); - atitudinale (indiferență, dezinteres, negativism); - valorificate (precaritatea experienței anterioare, lacune în învățarea anterioară); - ocazionale (incidente, indispoziții, prezența unor boli); b) extrinsece: - calitatea precară a instruirii/predării; - suprasolicitarea școlară
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
permanente determinate de nevoia dezvoltării unui cadru adecvat pentru comunicare, concomitent cu înțelegerea mediului în care evoluează; - copilul cu deficiențe multisenzoriale poate și trebuie să fie învățat și antrenat să‑și folosească întregul potențial rezidual existent în toate modalitățile de receptare senzorială și trebuie să i se asigure un mediu relațional‑stimulativ pe care să‑l înțeleagă și să‑l controleze; - copilul cu deficiențe multisenzoriale trebuie să dispună continuu de un program individualizat în care implicarea părinților sau aparținătorilor este esențială
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
anumite condiții, în programul școlilor obișnuite alături de elevii normali; în schimb, pentru elevii cu deficiențe severe sau cu deficiențe asociate este mai indicată școlarizarea în centre/instituții speciale, după un curriculum individualizat, beneficiind de strategii didactice adaptate nivelului lor de receptare și înțelegere a conținuturilor 1. În cazul elevilor cu deficiențe senzoriale sau fizice, considerați ca fiind normal dezvoltați din punct de vedere intelectual, adaptarea curriculară se realizează prin extensiune, adică în curriculumul comun tuturor categoriilor de elevi sunt introduse o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
combinate - alternări/îmbinări între variantele de mai sus; 5. după funcția didactică principală: a) metode de predare și comunicare; b) metode de fixare și consolidare; c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare; 6. în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), C. Moise (1993) identifică: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
comunicare; b) metode de fixare și consolidare; c) metode de verificare și apreciere a rezultatelor activității școlare; 6. în funcție de axa învățare prin receptare (învățare mecanică) - învățare prin descoperire (învățare conștientă), C. Moise (1993) identifică: a) metode bazate pe învățarea prin receptare - expunerea, demonstrația cu caracter expozitiv; b) metode care aparțin preponderent descoperirii dirijate - conversația euristică, observația dirijată, instruirea programată, studiul de caz etc.; c) metode de descoperire propriu‑zisă - observarea independentă, exercițiul euristic, rezolvarea de probleme, brainstorming‑ul etc. Prezentarea detaliată
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
În cazul elevilor cu dizabilități, unele mijloace pot avea și un rol compensator, antrenând dezvoltarea unor funcții/procese psihice sau capacități fizice. Eficiența utilizării lor ține de inspirația și experiența didactică a educatorului, iar excesul utilizării lor poate conduce la receptare pasivă, unele exagerări sau denaturări ale fenomenelor etalate, reprezentări anormale și imagini artificiale asupra realității și orizontului existențial. 10.3. Formele de organizare și desfășurarea procesului de învățământtc "10.3. Formele de organizare și desfășurarea procesului de învățământ" Abordarea unor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
constă în diverse activități muzicale desfășurate, individual sau în grup, de subiecții înșiși (muzică instrumentală sau vocală); - forma receptivă sau indirectă - este acea formă în care subiecții audiază muzica; în acest caz, pasivitatea subiecților nu este totală, deoarece activitatea de receptare solicită prin ea însăși un anumit grad de participare din partea acestora. În cazul activităților de meloterapie desfășurate în școală de către educatori, logopezi, psihologi școlari etc., este util să se aibă `n vedere următoarele obiective: - dezvoltarea interesului față de activitățile muzicale; - formarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de sprijin, pe lângă activitățile specifice desfășurate în afara orelor de clasă împreună cu acei copii considerați ca având cerințe speciale, participă și la activitățile didactice din clasă, împreună cu profesorul școlii de masă, unde se ocupă în special de copiii cu dificultăți în receptarea și înțelegerea mesajului lecției sau în realizarea sarcinilor primite la anumite activități/discipline. În aceste condiții, responsabilitatea sa este dublă, deoarece trebuie să se adapteze atât condițiilor de lucru din clasa obișnuită (unde trebuie să joace rolul unui personaj familiar
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
îl constituie tipul și gradul deficienței; experiența practică a demonstrat că, pentru elevii cu deficiențe severe sau cu deficiențe grave asociate, este mai indicată școlarizarea în instituții speciale, după un curriculum propriu, beneficiind de strategii didactice adaptate nivelului lor de receptare și înțelegere a conținuturilor. În cazul acestor copii, procesul integrării sociale va fi sprijinit cu precădere prin valorificarea altor resurse existente la nivelul comunității (centre de zi, asociații sau grupuri de părinți, organizații umanitare sau de sprijinire a persoanelor aflate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
feluri de alfabet dactil care implică, fie o singură mână, fie ambele mâini. ambliopie - diminuare, în proporții variate, a acuității vizuale, fără a invoca în mod necesar existența unor malformații sau leziuni organice, care determină dificultăți, uneori destul de accentuate, în receptarea și transmiterea stimulilor vizuali. ameliorarea calității vieții - acțiuni care se desfășoară în cadrul unei organizații/instituții din domeniul serviciilor sociale și care au ca obiectiv creșterea eficacității și randamentului activităților și serviciilor oferite unor categorii de beneficiari sau clienți aflați în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
unele incompatibile cu viața. dizabilitate - termen generic pentru deficiențe, limitări de activitate și restricții de participare; relevă aspectul negativ al interacțiunii individ - context. dobândirea de abilități - schimbări intervenite la nivelul individului ca o consecință a măsurilor terapeutice, recuperatorii și a receptării modificărilor ambientale produse de intervenția serviciilor/programelor de sprijin/suport, care favorizează un nivel optim de autonomie și participare a persoanei cu cerințe speciale la activități socioprofesionale. dolicocefalie - modificarea formei craniului caracterizată prin alungirea diametrului său antero‑posterior. echipamente și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
3. Protejarea mărcilor înregistratetc "10.4.3. Protejarea mărcilor înregistrate" Un ajutor deosebit pentru piața calculatoarelor îl poate constitui alegerea unui nume edificator pentru produsul lansat. Un nume ușor de reținut și remarcabil poate fi mai mult decât o simplă receptare a produsului. El poate identifica programul cu un comerciant și poate asigura cumpărătorul sau licențiatul că i se oferă programul care să-i satisfacă cerințele așteptate. Din acest motiv, un nume poate determina obținerea unei imense valori comerciale, iar cel
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
alt capitol important al preocupărilor sale, care se materializează într-un curs despre structura basmului, ca și în mai multe lucrări privind caracterul național și istoric, stratificarea în stilul povestitorilor populari, aspecte actuale ale cercetării structurale a basmului, performarea și receptarea povestirilor, legendele. A scris, de asemenea, despre caracterul formalizat al culturii orale, rolul educațional al limbajului culturii populare, despre probleme generale ale etnologiei europene. Textul poetic care însoțește ritualul îi oferă posibilitatea elaborării unor studii remarcabile; observând structurile și semnificațiile
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Hermeneutica lui Adrian Marino (1993) comentariul este descriptiv, explicativ și rezumativ, de informare concisă, util pentru inițierea în opera teoreticianului. Tot despre Adrian Marino a publicat, în 2001, o monografie, însoțită de o antologie comentată și de un dosar al receptării critice. În Noaptea lui Vincent (1998) sunt adunate pagini de jurnal. SCRIERI: Replay, București, 1980; Clasici și contemporani, Craiova, 1987; Cui i-e frică de comentariul literar ?, Craiova, 1991; The Paradoxist Literary Movement, Phœnix-Chicago, 1992; Hermeneutica lui Adrian Marino, Craiova
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
ficționale, cu adevărate cascade de citări, incluse unele în altele, prezente în discursul unor naratori de la un moment dat incerți, alcătuind un fel de „gură a satului”. Prozatorul schimbă unghiul și codul pe neașteptate, operează întoarceri și rupturi în logica receptării narațiunii, inclusiv în logica fabulosului. Are loc, între altele, și un fel de telescopare a timpului prin povestire. Apar referiri ori racordări la ultimii șaizeci-șaptezeci de ani: e vorba, undeva, de legionari, apoi de vremea în care existau „domnu’ Prim
POPESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
Ion Agârbiceanu, București, 1982; Timotei Cipariu. Ipostazele ale enciclopedistului, București, 1993-1994; Estuar, Cluj-Napoca, 1995; Convergențe europene, Oradea, 1995; Aspecte și interferențe iluministe, Timișoara, 1997; Apropieri literare și culturale româno-maghiare, Cluj- Napoca, 1998; Reîntoarcerea la Ithaca, București, 1998; Mihai Eminescu. Contextul receptării, Reșița, 1999; Homo militans, Cluj-Napoca, 2000; Mihai Eminescu în Transilvania (1866-1918). Bibliografie, Cluj-Napoca, 2000; Figuri universitare clujene, Cluj-Napoca, 2000; Presa și ideea națională, Alba Iulia, 2002; Contribuții și precizări documentare, Cluj-Napoca, 2003; Inserții, Cluj-Napoca, 2003; Pagini bihorene, Oradea, 2003. Ediții
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
Litere a Universității bucureștene. Câteva luni a audiat prelegeri de specialitate la universități din Italia (Florența) și Franța (Montpellier). Din 1919 va fi profesor la Colegiul Național „Carol I” din Craiova. Își susține doctoratul în litere cu o teza despre receptarea lui Cervantes în Italia (1931). Ca urmare a demersurilor făcute de N. Iorga și de Iorgu Iordan, este numit în 1939 profesor de limbă și literatura spaniolă la Universitatea din București, unde din 1944 va suplini și Catedră de limbă
POPESCU-TELEGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288954_a_290283]
-
pe terenul său favorit. Analiza prozei lui Slavici constituie o probă concludentă: printr-o lectură pătrunzătoare, atentă la detalii, dar și la conexiunile dintre diversele planuri ale textului, criticul demonstrează ideea „teatralizării epicului” și spulberă o serie de prejudecăți din receptarea prozatorului ardelean, cum ar fi acelea privind incongruențele de construcție, inabilitatea stilistică sau tezismul moralizator. Tot astfel, interpretul susține cu probe veridice dominanta realistă a Baltagului sadovenian, confirmată prin sabotarea logicii mitice de către logica mimesisului. Deși pare a gravita pe
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
cu o argumentație estetică de sorginte marxistă (unele intervenții sunt publicate în „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revue roumaine d’histoire de l’art” ș.a.), semnificative prin pertinența analitică sunt pledoariile pentru o estetică a filmului contemporan, considerațiile privind receptarea spectacolului cinematografic sau specificitatea „lecturii” filmului, elogiul adus filmului de autor, tratarea literaturii ca experiență culturală a cineastului. Rămâne exemplară ținuta unor portrete, precum cele dedicate lui Jean Georgescu, Luigi Pirandello, Luchino Visconti, Dario Fo, Mozart ș.a. Se adaugă numeroase
POTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
eseist, critic literar și de artă, întâlnirile cu Delacroix, Edgar Poe, Wagner ș.a. Cel de-al doilea, Creativitatea baudelairiană, include analize, iar cel de-al treilea, Limanul speranței. Exilul, este consacrat ultimei perioade de viață, aici aflându-se și istoricul receptării operei lui Baudelaire în România, atât în ceea ce privește traducerile, cât și opiniile critice, de la cele care s-au ilustrat prin lipsă de înțelegere la cele care au impus în România lirica baudelairiană. Intrigat că W. T. Bandy, într-un inventar publicat
RADULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
că W. T. Bandy, într-un inventar publicat în 1962 privind studiile și cercetările despre Baudelaire apărute în lumea întreagă, nu a inclus și ecourile românești, R. consideră că este utilă o bibliografie a versiunilor în limba română și a receptării critice la noi. Alcătuind-o, autorul oferă informații impresionante prin minuțiozitate, consemnând de câte ori și de cine au fost traduse poeziile lui Baudelaire. Albatrosul, spre exemplu, a fost transpus de treizeci și trei de ori, între alții de Panait Cerna, Mihai Codreanu, Tudor
RADULESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289101_a_290430]
-
la Universitatea din Cluj (1922- 1927). Funcționează ca profesor la Liceul Romano-Catolic din Cluj (1926-1941), angajat al Bibliotecii Universitare din același oraș (1942-1948) și bibliograf al filialei clujene a Bibliotecii Academiei RPR (1949-1959). R. s-a dedicat cercetării bibliografice privind receptarea scriitorilor români în literatura maghiară și invers. Colaborând la „Igaz szó”, „Könyvtári szemle”, „Nyelv- és irodalomtudományi közlemények”, „Utunk”, a publicat o serie de contribuții bibliografice privitoare atât la traducerile maghiare din operele lui V. Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, N.D.
RESBOIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289176_a_290505]
-
instrumentarul celui care în primele sale contribuții subliniase - fără a uita „specificitățile” locale - funcția spectacolului simbolic („nunta ca dramă”, cum spunea N. Cartojan) și primordialitatea ritului pe un spațiu întins din Europa și din Asia. Cartea Individualitatea clasicilor. Impresii asupra receptării literare româno-ucrainene (1997), ca și multe articole răspândite prin reviste conțin puncte de vedere ce pot fi integrate într-o „teorie a receptării”, care pornesc mai mereu „din interiorul” individualității scriitorilor români. R. nu se sfiește „să citească” în ucraineană
REBUSAPCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]