2,236 matches
-
a ciclicității evoluției economice și, în contextul liberalizărilor multiple reglementate - comerțul internațional, circulația capitalului și a forței de muncă; 3. economia națională este supusă transferului ambivalent de efecte din și spre economiile celorlalte țări, inclusiv cele de natura stimulentelor sau recesiunii ca urmare a gradului ridicat de deschidere, îndeosebi în raport cu Uniunea Europeană. Riscurile economiei de piață ar trebui să fie asumate în primul rând politic, prin consens, dar în mod normal, reactivitatea bună a economiei naționale la acestea trebuia să fie asigurată
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
prioritate prin actorii pieței. Inconsistența menționată dintre politica administratorului și sistemul administrat, nu poate fi rectificată decât prin reforme, privite ca obiective absolut necesare ale măsurilor pentru o nouă viziune a unui mix de politici macroeconomice. Punctul de pornire fiind recesiunea economică și criza financiară, reformele structurale profunde trebuie începute, cel puțin, din stadiul măsurilor pe termen mediu și continuate pe termen lung până la soluționarea lor. Reforma politicii fiscale trebuie începută cu reconceptualizarea bazei de impozitare în raport cu tipul de economie, resursele
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
România să aibă politici bune în timpuri bune (good policies in good times). Este singura posibilitate de a avea stabilitate macroeconomică. Crearea de spațiu fiscal trebuie să se facă în perioadele de expansiune iar folosirea lui ne va ajuta în recesiune. 1.1. Relevanța utilizării soldului bugetar structural ca instrument de analiză a politicilor fiscal-bugetare Metodologia de analiză a eficienței politicii fiscal-bugetare în etapa precriză - bazată pe analiza deficitului bugetar efectiv - și-a dovedit lipsa de relevanță. Dat fiind că nivelul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
cauzalitate cumulativă în economia românească, ar fi determinat nevoia unei ajustări fiscale mai puțin largi decât cea experimentată de țara noastră în ultimii 3 ani. Corecția dezechilibrelor macroeconomice ar fi fost mai puțin dură decât cea înregistrată în ultimii ani, recesiunea nu ar fi fost atât de pronunțată, s-ar fi putut probabil evita intrarea României în criza de lichiditate din trezorerie în primul trimestru din 2009, ar fi existat un minimum de spațiu fiscal pentru relansare economică, pierderile de competitivitate
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
2% din PIB și deci ar trebui să obțină un deficit primar de 1% din PIB (țintă dificil de atins). Flexibilitate redusă la șocuri. Regula este prea puțin restrictivă în condiții de expansiune și mult prea restrictivă în condiții de recesiune. Dacă regula nu este completată cu formularea de-a lungul unui ciclu (care presupune atingerea țintei propuse în medie, de-a lungul unui ciclu, nu anual), marja de manevră la dispoziția decidenților de politici fiscal-bugetare este redusă. Riscul rămânerii României
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
trebuit să fie formulată fără prima parte din cel puțin două motive. Primul, se poate menține 0,5% din PIB maximum pe deficitul structural fără ca bugetele să fie echilibrate sau în surplus. Al doilea, este greu ca în perioada de recesiune să ai bugete echilibrate sau în surplus - mai ales pentru țările în dezvoltare, cum este și România. De regulă ținta de balanță bugetară structurală echilibrată sau cu un mic deficit este completată de formularea de-a lungul unui ciclu economic
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
echilibrată sau cu un mic deficit este completată de formularea de-a lungul unui ciclu economic. Numai astfel regula fiscală își va putea juca rolul de stabilizator automat, beneficiind de o marjă de manevră în stimularea economiei în caz de recesiune (la expansiune se țintesc bugete echilibrate sau în surplus iar la recesiune deficite bugetare de Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România maximum 3% din PIB, cu respectarea regulii fiscale de 0,5% din PIB maxim
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
lungul unui ciclu economic. Numai astfel regula fiscală își va putea juca rolul de stabilizator automat, beneficiind de o marjă de manevră în stimularea economiei în caz de recesiune (la expansiune se țintesc bugete echilibrate sau în surplus iar la recesiune deficite bugetare de Capitolul 4. Analiza implementării unui sistem de reguli fiscale pentru România maximum 3% din PIB, cu respectarea regulii fiscale de 0,5% din PIB maxim pe deficitul structural). Al doilea risc este legat de consecințele negative pentru
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în ceea ce privește formularea regulii fiscale. Astfel, dacă regula va rămâne în formularea actuală pot exista câteva probleme pentru România: a) prociclicitatea politicilor fiscal bugetare. Încadrarea în ținte se va face destul de ușor la expansiune (putând apărea chiar mici derapaje) iar la recesiune va presupune ajustări fiscale ce pot adânci recesiunea; b) nu ni se spune ce fel de balanță bugetară trebuie să fie echilibrată sau în surplus, pe total sau doar balanța primară (neluând în calcul cheltuielile cu dobânzile)? Pentru că dacă este
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
rămâne în formularea actuală pot exista câteva probleme pentru România: a) prociclicitatea politicilor fiscal bugetare. Încadrarea în ținte se va face destul de ușor la expansiune (putând apărea chiar mici derapaje) iar la recesiune va presupune ajustări fiscale ce pot adânci recesiunea; b) nu ni se spune ce fel de balanță bugetară trebuie să fie echilibrată sau în surplus, pe total sau doar balanța primară (neluând în calcul cheltuielile cu dobânzile)? Pentru că dacă este vorba despre balanța bugetară totală înseamnă că pentru
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în circumstanțe excepționale, astfel cum sunt definite la litera (b) de la alineatul (3) un eveniment neobișnuit asupra căruia partea contractantă vizată nu are niciun control și care are o influență majoră asupra poziției financiare a administrației publice sau perioade de recesiune economică gravă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate și de creștere revizuit, cu condiția ca deviația temporară a părții contractante vizate să nu pericliteze sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. Pactul de stabilitate și creștere revizuit detaliază, arătând că
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
economică gravă, astfel cum este definită în Pactul de stabilitate și de creștere revizuit, cu condiția ca deviația temporară a părții contractante vizate să nu pericliteze sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. Pactul de stabilitate și creștere revizuit detaliază, arătând că recesiune economică gravă înseamnă o cădere a PIB real de cel puțin 2%. În România, PIB real a căzut cu 7,1% în 2009 și cu 1,3% în 2010, ceea ce înseamnă că se poate devia de la țintă, fără a afecta
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
bugetare de 3% din PIB numai în perioadele extreme de criză - output gap negativ de circa 8,33%, dată fiind elasticitatea soldului ciclic de doar 0,3 la modificarea cu un punct procentual a output gap-ului. În plus, în recesiunea din 2009-2010, deficitele bugetare efective nu ar fi putut depăși 2% din PIB”. Trebuie observat că noua regulă fiscală propusă (augmented growth-based balance rule) permite reducerea acestei constrângeri, ajustarea fiscală fiind mai lină în perioadele cât creșterea economică se află
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
automați, soluție concordantă cu concluziile prezentate în a doua parte a capitolului 2 al lucrării. Se observă că o acțiune mai eficientă a stabilizatorilor automați (un coeficient a mai ridicat) asigură un stimul fiscal discreționar mai mare în perioade de recesiune și o restrictivitate mai mare a stimulului fiscal în perioade de expansiune. Revenind la propunerea privitoare la implementarea unui sistem integrat de reguli fiscale în România, consider că acesta trebuie funcționalizat prin consolidarea puterii regulilor fiscale pe cheltuieli impuse în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Este evidentă imperativitatea găsirii de stabilizatori automați adecvați. O mai mare progresivitate a taxării poate asigura această țintă, obligându-ne să manifestăm prudență în consum în perioadele de expansiune cu beneficiul unei reduceri mai mici a consumului în perioadele de recesiune. România spre Compactul Fiscal. Disciplină și dezvoltare 90 În scopul măririi eficienței sectorului guvernamental, este prioritar de aplicat un Plan de raționalizare a cheltuielilor publice, care să cuprindă: un audit al funcțiilor guvernului (administrație centrală și locală); un sistem clar
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
Implementarea de stabilizatori automați adecvați în economie. O progresivitate mai mare a taxării poate asigura această țintă, forțându-ne să fim mai cumpătați în consum în perioadele de expansiune, cu beneficiul unei căderi mai mici a consumului în perioadele de recesiune. Implementarea unor programe de stimulare a ocupării. Reducerea drastică a muncii la negru. Creșterea numărului de contributori la bugetele de asigurări sociale, sănătate și șomaj reprezintă soluția structurală pentru creșterea sustenabilității finanțelor publice. Reguli fiscale în țări selectate, 2008 (studiu
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și viitor membru al Zonei Euro (încadrarea în matricea criteriilor Maastricht) Slovenia BBR (2001) BBR - reguli privind balanța bugetară echilibrată pentru fondul de pensii Spania BBR (2003) BBR - în condiții economice „normale” guvernul central și administrațiile publice. În condiții de recesiune, deficitul bugetului general consolidat nu poate depăși 1% din PIB. Ținta poate crește cu 0,5% din PIB care urmărește finanțarea investițiilor publice (condiții expres prevăzute) Spania a adoptat și Legea responsabilității fiscale, dar a activat clauzele de exonerare în timpul
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
acestora, care constă în corectarea eșecurilor pieței. *5) http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2005:0107:FIN:EN:PDF În ultimii ani, Uniunea Europeană a trebuit să facă față celei mai lungi și mai grave crize financiare și recesiuni economice din istoria Uniunii, cu probleme legate de deficite bugetare exagerate și datorii greu de imaginat înainte. Văzând cum s-au estompat țintele Strategiei Lisabona, care își propunea ca până în 2010 să facă din economia Uniunii cea mai dinamică și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237017_a_238346]
-
Început să producă limuzine Holden. După 1980, compania a fost concurată puternic de către Ford și firmele japoneze 83. După o perioadă de relativă Încetinire a ritmului economic „marele somn”, datorat guvernării conservatoare, asistăm la o relansare economică, reușind să depășească recesiunea economică mondială de la sfârșitul secolului al XX-lea și Începutul secolului al XXI-lea. Economia dezvoltată a Australiei se bazează pe aportul finanțelor, industriei și al serviciilor, dar fără a neglija sectorul agricol (grâu, lână, carne, produse lactate, zahăr și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Geografico De Agostini, Editura Aquila, 2003, p. 126-127. 175 Richard Cavendish, 1001 de locuri istorice de vizitat Într-o viață, Editura RAO, 2009, p. 798. 81 Papua-Noua Guinee. Prin Statutul de la Westminster Marea Britanie recunoaște deplina independență a Confederației Australia. Marea Recesiune mondială (1929-1933) a avut și aici mari consecințe, deoarece economia se baza pe exportul de grâu și lână și pe Împrumuturile continue de la Marea Britanie. Refacerea s-a făcut treptat, ritmul de dezvoltare cunoscând o anumită creștere spre sfârșitul deceniului al
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
filme. După această dată mulți regizori și actori au plecat În alte părți ale lumii, unde sperau să se afirme mai bine. Filmele americane, muzica pop, spectacolele radiofonice, spectacolele de televiziune, au preluat o mare parte a mass-mediei, după Marea Recesiune interbelică. După Înființarea „The Australian Film Commission” pe lângă „Australia Council of arts”(1975), s-au creat condiții pentru dezvoltarea cinematografiei naționale, printr-o legislație adecvată, alocarea de fonduri, colaborarea cu televiziunea etc. Cinematografia australiană a progresat, devenind cel mai mare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Infrastructura economică a țării foarte dezvoltată, Întărirea monedei naționale (dolarul singaporez), a contribuit la diminuarea tensiunilor inter rasiale, s-a creat un sistem de apărare națională, având la bază stagiul militar obligatoriu pentru fiecare locuitor de sex masculin. După depășirea recesiunii de la sfârșitul secolului al XXlea și Începutul secolului al XXI-lea, ritmul de dezvoltare economică a crescut spectaculos, au sporit investițiile străine, s au creat noi locuri de muncă, a scăzut rata șomajului 622. În prezent, PIB de 123,4
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
populația activă, dar, deși foarte productivă (orez, orz, tutun, soia, batate), nu asigură necesarul de produse alimentare intern. Pescuitul o plasează printre primele zece state din lume. Balanța comercială a devenit excedentară la Începutul Mileniului III, după câțiva ani de recesiune economică 710. Ritmul de producție În primul deceniu al secolului al XXI-lea s-a menținut printre cele mai ridicate din lume, principalii parteneri comerciali fiind SUA, Japonia, China, inclusiv Hong Kong. Turismul internațional s-a intensificat În ultimele decenii, cei mai mulți
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din SUA și Japonia, ceea ce aduce circa șase miliarde de dolari la venitul național SPIRITUALITATE COREEANĂ LIMBA ȘI LITERATURA Înainte de a avea o scriere proprie coreenii au folosit honja (ideograme chinezești), apoi, din secolul al VI-lea, o scriere 710 Recesiunea economică de la sfârșitul secolului al XX-lea a dus la devalorizarea monedei naționale (1 won= 100 chôn) cu 20%, balanța de plăți deficitară, creșterea datoriei externe În urma Împrumuturilor de la FMI (57 miliarde de dolari) și alte organisme financiare internaționale. 549
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Tigrilor Asiatici”, au urmat cei din Liga Secundă: China, India, Indonezia, Malaysia, Thailanda, Filipine. Criza economico-financiară din anii 1997-1998, a Încetinit acest ritm impetuos, dar s-au găsit În cele din urmă soluții pentru ieșirea din această situație și depășirea recesiunii. Aceste state suprapopulate, cu un spor natural de invidiat pentru Occidentali, sunt, În același timp, focare de agitație, lupte de gherilă, tensiuni etnice și religioase puternice, mișcări naționaliste ce urmăresc separarea unor teritorii sub forma autonomiei și chiar independenței, cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]