21,673 matches
-
adoptase în maniera de a preda o atitudine mult mai strictă și adesea fanatică, la litera legii. Spre exemplu, Gamaliel era de părere că litera textelor sfinte trebuia interpretată cu cea mai mare atenție deoarece alfabetul consonantic în care erau redactate cărțile legii putea conduce la înțelesuri diferite dacă erau adăugate vocale diferite iar învățătorul de lege stăruia ca sensurile să fie atribuite aproape mereu contextului respectiv, recomandări pe care adepții școlii rabinului Shamai nu le luaseră în considerare, aceștia pretextând
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
e foarte aspră. Lena Dunăreancu a trântit mămăliga aburindă pe masă și din tigaie a pus într-un castron de lut niște afumătură și câteva ouă, pe care le fripsese. Cei doi puseseră niște registre pe masă și voiau să redacteze actele pentru Ghigă. Dănilă Dunăreancu le tot distrăgea atenția cu tot felul de discuții, ca să tragă de timp. Cei doi au început să mănânce. N-au terminat frigăruile din castron, că s-au făcut criță. Rachiul din mămăligă și-a
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
aceasta să-ți mulțumesc ție și să-L laud în vecii vecilor pe Doctorul sufletelor și al trupurilor, prin cântarea: Aliluia! Apoi, la sfârșit, se rostește otpustul. (Cf. https://doxologia.ro/ceaslov/acatiste/acatistul-sfantului-ioan-rusul-27.05.2017). Material documentar, întocmit și redactat de către Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Viața, petrecerea, nevoințele, minunile și acatistul Sfântului Ioan Rusul (27 Mai)... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2336, Anul VII, 24 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IOAN RUSUL (27 MAI)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357841_a_359170]
-
că oricând poate veni sfârșitul, Părintele Patriarh s-a îngrijit să lase totul în bună rânduială. De asemenea, a dorit ca, măcar după moarte, oamenii să-l înțeleagă și să nu-l judece după aparențe. Din acest motiv, el a redactat un voluminos "testament", actualizat și reasumat de mai multe ori, în care a dorit să transmită "celor de față și viitori" ce a încercat și ce a reușit să facă în calitate de Patriarh al României: "Fiind cuprins de neputință și bătrânețe
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
REZONANȚE ROMÂNEȘTI” la propunerea aceluiași membru fondator. În încheierea întrunirii, într-o atmosferă prietenească în care fiecare participant își manifestă sentimentul de împlinire a primei și celei mai importante misiuni, Romeo Tarhon se angajează ca, în 24 de ore să redacteze și să difuzeze colegilor participanți, prezentul Proces-Verbal de constituire și, în foarte scurt timp, proiectul de STATUT de funcționare în care fiecare membru va putea insera propuneri și caluze în temeiul optimizării acestui document, documente pe fiecre participant la întruinire
COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND CONSTITUIREA CENACLULUI LITERAR-ARTISTIC REZONANŢE ROMÂNEŞTIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358319_a_359648]
-
Trupa ambulantă era a actorului Mihai Pascally, din care făcuse parte și Caragiale ca al doilea sufler și copist de roluri. Iorgu Caragiale l-a tocmit ca sufler pe Eminescu și de atunci nu s-au mai despărțit. Eminescu a redactat petiția prin care trupa solicita Ministrului sala Teatrului cel Mare pentru a da spectacole, „ spre a se putea hrăni onorabil”, prin mijlocirea artei dramatice. Nemulțumiți de orarul aprobat, Eminescu a continuat cu petițiile adresate Teatrului cel Mare, cerând și duminici
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
munci entuziaste. A.S.L.A. a fost, înainte de a deveni societate academică în regim privat, Societatea Oamenilor de Știință și Scriitorilor din Bihor, fondată de un grup de 21 de membri fondatori la dată mai sus menționată, conform procesului-verbal de constituire redactat de Ioan Derșidan. Printre cei 21 de fondatori îi regăsim pe Radu Enescu, Lucian Drimba, Ioan Moldovan, Ioan Simuț, Liviu Borcea. Structura organizatorică a fost articulată pe două secțiuni, secțiunea de științe și secțiunea de literatură, ambele secțiuni având birouri
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
Gusti” București. Metodologia conservării și restaurării icoanelor pe lemn și pe sticlă. Această informație riguroasă de pe coperta cărții ne trimite automat cu gândul la o cercetare științifică incitantă. Într-adevăr, cartea este în fapt teza de doctorat a Iulianei Popescu, redactată sub autoritatea academică a istoricului Ioan Opriș și susținută la Universitatea „Valahia” din Târgoviște. (De altfel, ea a apărut în tiparnița editurii „Bibliotheca” din același oraș, fostă Cetate de Scaun a Țării Românești și care cunoaște o redeșteptare culturală impresionantă
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
corpus lingvistic, din partea cercetătorilor de la Iași ni se spune că s-a încercat sensibilizarea unui parlamentar, care ar fi de acord să inițieze o lege a dreptului de autor, dar nu prea curând, din lipsa unor juriști versați, capabili să redacteze textul legii respective. Dl Radu Enache, consilier la Ministerul Culturii se arată dipus să sprijine acțiunea, dar se plânge la rându-i de lipsa juriștilor chiar la minister. Nu intru propriu-zis în detalierea problemelor discutate, ele fiind de strictă specialitate
UN COMENTARIU LA SIMPOZIONUL DE LIMBĂ ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ PE INTERNET de ION LAZU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358569_a_359898]
-
dificultatea de a vorbi astăzi despre un dialog real în societatea românească și o prezență pe măsură a Ortodoxiei în spațiul public. Laicatul rămâne deocamdată statistic ... - afirmă și susține, cu multă sinceritate și seriozitate, Domnul Dan Dungaciu. Material întocmit și redactat de Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocși și în ce (mai) credem noi, românii de astăzi - din perspectiva și în viziunea sociologului român Dan Dungaciu ... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
fi contemporan cu Hristos” - conform expresiei lui Sorren Kierkegaard. Congar răspunde acestei probleme cu ajutorul conceptului de tradiție vie ca teologie a istoriei. Ca predecesor și precursor al său, Congar îl are pe Maurice Blondel, cel care în anul 1904 a redactat o seamă de articole împotriva mișcării moderniste din Biserica Franței. Blondel a dezvoltat o noțiune proprie a tradiției, aceasta fiind, în accepțiunea sa, tocmai concordanța „unei relații armonioase între istorie și dogmă” [33] , dar nu insistăm prea mult deoarece aceste
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
Mitropoliei Transilvaniei (1980), Politica Statului ungar față de Biserica românească din Transilvania în perioada dualismului, 1867-1918(1986) și deja amintita carte Două sute de ani de învățământ teologic la Sibiu, 1786-1986 (1987). În cea dintâi a adus rectificări necesare la vechile lucrări redactate de Augustin Bunea, Ștefan Meteș și Ștefan Lupșa, susținând existența străveche a Instituției mitropolitane ortodoxe românești pe meleaguri ardelene (istoricii precedenți au menționat doar existența unor episcopii răzlețe, fără continuitate istorică, în diferite părți ale Transilvaniei). Cea de-a doua
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
1995). Lucrare deosebită, în tradiția vechii istoriografii ortodoxe ardelene, ea prezintă rolul jucat de clerul român (nu doar ortodox, ci și unit) în timpul revoluției pașoptiste, contribuția acestora la organizarea poporului român în lupta de emancipare națională. Deosebit de important este sumarul redactat în limba engleză. În același domeniu este și una din recentele cărți ale sale, anume voluminoasa lucrare Cărturari sibieni de altădată (2002). Ca profesor care și-a desfășurat cea mai mare parte din viață la Sibiu, s-a considerat obligat
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
el laudativ și cât se poate de mieros, evitându-i privirea. - Da, sigur că da, floare la ureche, de parcă nu ați ști câte trebuie de făcut la fiecare în parte... Dar dumneavoastră de ce nu ați plecat? Nu ați terminat de redactat motivările soluțiilor date în dosarele din ședința trecută? - Ei, cum dracului să le termin? Nu știi câte sunt? Crezi că eu... - A, da? Sunt multe la dumneavoastră, dar eu trebuia să le termin oricum, nu? Adică să lucrez toată noaptea
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
publicat un scenariu didactic este pentru mine o mare onoare și o recunoaștere a activității mele de cercetare în domeniul didacticii. - Ești membru în colectivul de redacție al mai multor publicații. Despre ce publicații este vorba? - Împreună cu elevii din școală redactăm în fiecare an revista școlii, 2 în general . Eu mă ocup de pagina numită Cultură și civilizație . De asemenea, am făcut parte din colectivul de redacție al mai multor publicații ce au constituit produse finale ale proiectelor ce se desfășoară
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
cadrelor didactice referitor la beneficiile metodei teatrului social. Elevii și cadrele didactice implicate au participat la un training de formare și la o tabără de creație, în cadrul căreia a fost pregătit spectacolul jucat apoi, de elevi, în diferite locații . Am redactat apoi, ghidul pentru formatori și s-a elaborat programa pentru un curs opțional. Cei 102 elevi participanți au susținut nouă reprezentații de teatru pentru șase sute de elevi din 12 școli din oraș și localitățile învecinate. A fost o experiență unică
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
te rugăm să ne descrii în câteva cuvinte în ce constă. - Tocmai m-am reîntors de la ultimul meeting al proiectului Comenius - „Să descoperim Europa utilizând noile tehnologii”. Cu siguranță vor urma și altele... - Ce planuri de viitor ai? - Intenționez să redactez o carte de didactică a limbii franceze, unde să adun toate articolele și lucrările mele de până acum. De asemenea, am de gând să deschid un birou de traduceri. - Ce recomandare ai dori să le faci tinerilor care doresc să
TEATRU-FORUM SAU TEATRUL OPRESAŢILOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358898_a_360227]
-
ale dumneavoastră și în cele din urmă ale doamnei Titina Nica Țene. Trei membri de familie cu trei stiluri diferite de scris... de la jurnalism, la critică literară, și de la poezie la povești și povestiri. Multe (chiar foarte multe) le-am redactat și publicat în revistele cu care colaborez. I-am lăsat pe cititori să judece, să își spună părerea... părere care veșnic a fost pozitivă și laudativă. Cum ați reușit să produceți o „familie” atât de literară. Descrieți-i vă rog
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
Litera” din București volumul de versuri „Ochi deschis”, fiindu-mi redactor de carte distinsul romancier și editor, de pe vremurile de dinaintea celui de-al doilea război mondial, Radu Albala. Și al doilea volum, apărut în 1979 la aceeași editură, a fost redactat tot de Radu Albala. Volumele de poezie „Cerul meu de hârtie” și „Masa cea fără de taină” au fost traduse în limbile engleză și sârbă. Volumul „Cerul meu de hârtie” a fost publicat la Uzdin, în Serbia, de către prietenul Vasile Barbu
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
din care 150 exemplare revin autorului. Prezentul concurs este pentru secțiunea POEZIE! Manuscrisul trebuie să îndeplinească următoarele condiții: • să fie trimis prinț + CD sau atașat unui e-mail • să fie scris cu caractere Times New Român, corp 12, cu paginile numerotate, redactat în WORD, fără a fi transformat PDF. • Să nu depășească 70 (șaptezeci) pagini A4. • Numele autorului sau datele de contact nu vor fi trecute pe paginile manuscrisului • manuscrisul se poate înscrie la concurs în perioada: 16 ianuarie -15 februarie 2014
SECŢIUNEA POEZIE de IIOAN GABRIEL PUŞCĂ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360318_a_361647]
-
până la cer să afirmi că,”drepturile omului nu pot fi definite înaintea definirii omului”, așa cum pretinde, printre alți atei, prof. Ion Coja. Culmea paradoxului este faptul că prof. Ion Coja pretinde că e creștin, ba chiar a și conceput și redactat o ”Constituție creștină republicană”, în care și-a permis în numele poporului să decidă forma de guvernământ, ba chiar și confesiunea religioasă a poporului, iar acum îl preocupă definiția omului. Păi, domnule profesor IC, dacă Dumnezeu și-a încununat creația făcându
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (1) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360380_a_361709]
-
mai fecund al latinității - România, Italia, Spania, Franța - și la polul opus - Anglia, SUA. În acest sens, am publicat un Manifest feminist universal de 80 de pagini, numit “Reportaj imaginar la un congres internațional al femeilor”. Propun, de asemenea, să redactăm o mișcătoare “Proclamație a drepturilor omului” în care să cerem ONU, SUA și UE revizuirea clauzelor secrete de la Yalta și acordarea de libertăți, egalități și demnități umane pentru toți cetățenii, garantate de o singură Constituție europeană, spre eliberarea celor 500
AGONIA UNIUNII EUROPENE. O SUTĂ DE ANI DE RĂZBOI MONDIAL SUB SABIA PSIHOTRONICĂ. VOLUMUL I (2) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360387_a_361716]
-
pretutindeni, conaționali cu personalități care au avut un impact decisiv asupra lumii. La propunerea unor buni prieteni de pe Facebook, frați și frățioare de bună credință întru înalta (re)facere a conștiinței și recunoașterii valorilor neamului românesc prin Arta-transformării PP-EFB*, am redactat eseul de mai jos, scris în 2007 și publicat în 2008 pe site poezie.ro și galeriadeartă.ro. Cu mici adăugiri la textul din 2007, la care am inclus și două Anexe, îl public acum în premieră pe revista Confluențe
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
pretutindeni, conaționali cu personalități care au avut un impact decisiv asupra lumii. La propunerea unor buni prieteni de pe Facebook, frați și frățioare de bună credință intru înaltă (re)facere a conștiinței și recunoașterii valorilor neamului românesc prin Arta-transformării PP-EFB*, am redactat eseul de mai jos, scris în 2007 și publicat în 2008 pe site poezie.ro și ... Citește mai mult Foto: Două coloane infinite ce sprijină cerul“Lucrurile nu sunt greu de făcut; ce este greu este de a ne pune
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
pretutindeni, conaționali cu personalități care au avut un impact decisiv asupra lumii.La propunerea unor buni prieteni de pe Facebook, frați și frățioare de bună credință intru înaltă (re)facere a conștiinței și recunoașterii valorilor neamului românesc prin Arta-transformării PP-EFB*, am redactat eseul de mai jos, scris în 2007 și publicat în 2008 pe site poezie.ro și ... III. UNIND CERUL ȘI PĂMÂNTUL, ARIPA DE ÎNGER...UN ARTICOL DE TRAIAN-DINOREL STĂNCIULESCU, DESPRE NESFÂRȘIREA COLOANEI LUI BRÂNCUȘI., de Constantin Milea Sandu, publicat în
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]