16,853 matches
-
criticii revistei. Mi-a cerut să devin redactor-șef adjunct tocmai în ideea de a-i pleda cauza pe lângă colegii mei. Cum n-am renunțat la Facultate, unde eram lector, n-am fost plătit cei trei ani cât am fost redactor-șef adjunct la revistă, mai exact, până în iunie 1974, când, reorganizându-se publicațiile culturale și scăzând numărul de pagini, mi s-a impus să mă înscriu în PCR, ca să pot ocupa o funcție de conducere, fie și neonorată, și am refuzat
Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5109_a_6434]
-
formulare de felul celor de mai sus nu e greu de explicat: provine din ignorarea încărcăturii evaluative sau argumentative a cuvintelor. O inadecvare la așteptările cititorilor e agravată, în acest caz, de atrocitatea situației. Nu pot să-mi imaginez că redactorii acestor titluri aveau simpatii față de autorul crimelor în masă: pur și simplu, automatismele de limbaj i-au făcut să aleagă un verb care indică un grad de empatie și transmite o anume părtinire: a risca. Ca în multe alte cazuri
A risca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5367_a_6692]
-
care răspund: Carmen Firan, Andrei Codrescu, Robert Șerban, Doina Ruști, Simona-Grazia Dima, Dan Perșa, Lucia Verona, Ioan Radu Văcărescu, Nicolae Coande, Radu Voinescu și Gelu Negrea. Tabloul unui „moment crucial” În numărul 22, din iulie, al revistei STIINTA SI CIVILIZATIE (redactor-șef Georgeta Dimisianu) ne-a atras atenția articolul lui Constantin Corneanu Operațiunea „Executat Nistru? Complet Nistru!”, care reconstituie condițiile în care s-a produs cedarea Basarabiei, a Bucovinei de Nord și a ținutului Herța, în iunie 1940. Astfel, ni se
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5375_a_6700]
-
păcatul de moarte al vieții sexuale (de care se leagă și fragmentul de față), dar contextul romanului este lămuritor, dacă nu convingător. „Portretul“ lui Joyce a mai apărut în anii ’60 în tălmăcirea marii traducătoare Frida Papadache (traducere al cărei redactor am fost). Este o necesitate culturală ca marile capodopere ale literaturii să fie reîmprospătate la fiecare câteva zeci de ani, aduse, adaptate la limbajul și nivelul de percepție al noilor generații de cititori. (A.R.) Mama lui Stephen, fratele și
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
rămas în memoria noastră mai mult în calitate de autor al articolului de tristă faimă, apărut în Scânteia din 5, 7, 9 și 10 ianuarie 1948, în patru părți, sub titlul Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei. Răsfoind volumele lui Tudor Arghezi. Ca redactor-șef al Scânteii, a publicat și alte articole, „cerute de presa sovietică” (susține autorul), reluate apoi în broșuri (unele traduse în maghiară): Socialismul științific și pieirea inevitabilă a capitalismului. Marx și Engels, întemeietorii socialismului științific. Manifestul Partidului Comunist (1949); Presa
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
publicat două cărți de interes pentru istoria culturii române. Prima este Cum am supraviețuit holocaustului în Ucraina (1941-1943); întâlnirile mele (amintiri - reportaj), Netanya, 2000 (68 pag., carte publicată în regie proprie). Cea de-a doua: Amintirile unui fost ziarist comunist, redactor-șef al „Scânteii”, din 1947 până în 1960, Editura Compania, București, 2004. În 1989, Sorin Toma a trimis o scrisoare deschisă Europei Libere, intitulată O mărturie, o mărturisire (difuzată la 25, 26 și 27 iulie 1989), în care autorul își exprima
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
de Stat. Apropo de acest volum, trebuie să vă spun că l-am răsfoit și iată ce am constatat: din sumarul volumului au fost eliminate două poeme, rămânând în sumar doar ... 99 de poeme, fără ca titlul inițial să fie modificat (redactorul cărții: Petre Năvodaru, prietenul Dvs. și socrul scriitorului disident de mai târziu, Paul Goma)! Așa apare și în ediția T. Arghezi, Versuri, vol. I-II, ediție și postfață de G. Pienescu, cu o prefață de Ion Caraion, Editura Cartea Românească
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
de unul singur, răspunderea și rolul de țap ispășitor.” Așa este. De altfel, știu că a fost o polemică în România, pe această temă. Într-adevăr, polemica de care vorbiți a fost declanșată de un articol al lui Ștefan Voicu, redactorul-șef al revistei Lupta de clasă, devenită Era socialistă, publicat în revista Manuscriptum, nr. 4 din 1983, articol în care Voicu, fostul Dvs. coleg, probabil tot la comanda partidului, voia să scoată basma curată partidul, arătând, pe baza unui exemplar
Sorin Toma (redactor-șef al „Scânteii“ între 1947-1960): „Articolul despre poezia lui Arghezi, l-am scris din însărcinarea conducerii superioare de partid” () [Corola-journal/Journalistic/5201_a_6526]
-
manuscrisul Dicționarului onomastic, un caiet gros cu coperte din piele, stârnindu-ne curiozitatea și amuzamentul prin texte stranii despre care, cu toată liberalizarea momentului, nu credeam că vor ajunge vreodată să fie publicate. La venirea lui Dumitru Popescu ca nou redactor-șef al „Scânteii”, cu toată faima de reformator care-l precedase, i-am prezentat o cerere de transfer la „Gazeta literară”, unde mai lucrasem și unde simțeam totuși că îmi este locul. I-am explicat ce și cum, iar el
O carte despre M. H. S. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5224_a_6549]
-
de Panait Istrati. Citisem Biroul de plasare, de care eram entuziasmat. - În ce perioadă se întâmplau aceste lucruri ? - În toamna lui 1934. La primul număr al publicației, care s-a numit Cruciada românismului, Stelescu mi-a spus : ,,Tu să fii redactor șef și eu director". El răspundea de partea politică și trebuia să demaște Garda de Fier cu documente, eu mă ocupam de activitatea spirituală. În loc de editorial, Stelescu avea o rubrică:,,Sfaturi pentru tinerii care fac politică", în care începuse să
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
de fascinat de progresele acestui scriitor în mânuirea limbii franceze, încât la ultimele manuscrise aproape că n-am mai făcut vreo corectură". Fiindcă în 1981, când a apărut primul volum din Cum am devenit scriitor, am criticat acolo ediția Oprea-Barbu, redactorul șef al editurii Minerva, unde ea se tipărea, mi-a spus: ,,Ce ai dumneata cu noi de ne critici ediția ?". Și atunci am explicat că în timp ce opera sa, tradusă de el însuși în tiparele limbii române, este aruncată la coș
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
a spus: ,,Ce ai dumneata cu noi de ne critici ediția ?". Și atunci am explicat că în timp ce opera sa, tradusă de el însuși în tiparele limbii române, este aruncată la coș, se publică niște versiuni care o trunchiază. La care redactorul-șef mi-a replicat: ,, Domnule Talex, dar noi am publicat în colecția Patrimoniu Chira Chiralina tradusă de autorul ei". A sunat și i s-a adus exemplarul. Era ediția Barbu. Atunci, directorul editurii mi-a spus: ,, Domnule Talex, așterne-ne
,,Panait Istrati m-a ajutat să rămân om într-o lume de lupi“ by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/6671_a_7996]
-
și cuvinte ingenioase, își ajută stăpînul să-și depășească statutul social inferior. Pe la începutul anilor 70, Denise Escarpit a lansat una dintre primele reviste specializate în literatura pentru copii din Franța, Nous voulons lire!(Vrem să citim!), al cărei neobosit redactor șef este și în prezent. În paralel și-a desfășurat activitatea didactică, ținînd la Universitatea din Aquitania un curs despre literatura pentru copii și publicînd volumele, devenite referințe fundamentale despre Copil, imagine și povestire, Literatura pentru copii și tineret în
Denise Escarpit și continentul literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6679_a_8004]
-
din memoriile d-nei Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. 1947-1959, Ed. Humanitas. Începutul l-am făcut joi, 26 noiembrie, când am participat la lansarea propriei mele cărți, Jurnal secret. Dezvăluiri complete, ediție de autor, ne varietur, Ed. Corint (redactor de carte, mai exact zâna bună a cărții: Alina Scurtu). Alături de mine se mai aflau, în fața participanților la lansare, Nicolae Breban și Augustin Buzura, ca și o frumoasă domnișoară, a cărei identitate am refuzat să o divulg și n-am
Festivități by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6682_a_8007]
-
să mâncați sau să dormiți. Nu voi uita niciodată. Dragi Brabz, lăsați-i să vorbească. Am reusit". După ce au primit această scrisoare, administratorii site-ului nickidaily.com au pus punct războiului cu artista și au republicat conținutul site-ului. Însă redactorii mediatakeout.com și fanii acesteia se tem că artista s-ar putea sinucide, mai ales că își începe scrisoarea cu cuvintele: Dacă va veni vreodată clipă în care nu-mi veți mai auzi vocea".
Panică în industria muzicală. Nicki Minaj a dispărut fără urmă () [Corola-journal/Journalistic/66940_a_68265]
-
cu Străinătatea de pe Dacia, unde mi-am făcut anii de ucenicie într-ale literaturii și căruia gazda tătăroaică de la Doi Mai îi spunea "domnu Hitler" și Nina Cassian și cu mine ne stricam de rîs... îl pomenești și pe Breitenhofer, redactorul șef de la NW, știu că făcea vizite la Moscova și pronunța Boris Gudanov în loc de Boris Godunov, așa cum Kloth, secretarul de partid, spunea Penislavia în loc de Pennsylvania... Și pe Breitenstein cu aparența lui "trés distingué", destul de suspect în lumea aceea de intelectuali
Cînd numele se-mbracă în chipuri by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6696_a_8021]
-
monografia Sinistra Doamnă, văduva dictatorului albanez Enver Hoxha, incursiune într-o lume care ne amintește pregnant atmosfera din România anilor de dinainte de 1989 și teroarea pe care o exercita atotputernicul "cabinet 2". Jurnalist dinamic, combativ, Fahri Balliu a lucrat ca redactor-șef al agenției albaneze de știri ATSH; este fondatorul ziarului 55 din Tirana și al editurii cu același nume. Ca diplomat, a ocupat posturi în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Direcția pentru diasporă, și a lucrat la Ambasada Albaniei din Skopje. Este
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
capitala Franței. Ca și în cazul lui Galaction, mereu neobositul istoric literar va edita întreaga, voluminoasa operă a celui ce scrisese poemul antologic Mihnea și baba. Prtin anii 1969-1970, fostul membru al Institutului de Istorie și Teorie literară este numit redactor-șef al Editurii Minerva, unde va lucra două decenii. încă de când fusese director adjunct la Muzeul Literaturii Române inițiase o anchetă printre scriitorii din vechile generații, acum aproape uitați, spre a obține de la ei documente și texte inedite. Așa se
Documente literare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6719_a_8044]
-
anticipării prin care se caracteriza de la început. Este o publicație neprovincială, europeană într-un mod neostentativ, situată pritre cele mai bune periodice românești. Cu prilejul jubileului, în semn de felicitare, înscriem numele componenților redacției în marmura hârtiei: director: Vasile Gârneț, redactor-șef: Vitalie Ciobanu, redactori asociați: Grigore Chiper, Nicolae Spătaru, Eugenia Bojoga, Vladimir Bulat, Lucreția Bârlădeanu, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Alex Cosmescu, procesare computerizată: Vitalie Eșanu, culegere texte: Ana Druță, corector: Valentina Solovei. Emil Stratan merge mai departe Artist el însuși
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
caracteriza de la început. Este o publicație neprovincială, europeană într-un mod neostentativ, situată pritre cele mai bune periodice românești. Cu prilejul jubileului, în semn de felicitare, înscriem numele componenților redacției în marmura hârtiei: director: Vasile Gârneț, redactor-șef: Vitalie Ciobanu, redactori asociați: Grigore Chiper, Nicolae Spătaru, Eugenia Bojoga, Vladimir Bulat, Lucreția Bârlădeanu, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Alex Cosmescu, procesare computerizată: Vitalie Eșanu, culegere texte: Ana Druță, corector: Valentina Solovei. Emil Stratan merge mai departe Artist el însuși, dar și om de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
un jurnalist excelent, chiar și de cei care nu puteau să-l înghită. Știa să descopere su-bi--ecte și era respectat pentru viziunea lui asupra evenimentelor din țară. Dar n-o nimerea totdeauna. Într-o zi, la Praga, apare în biroul redactorilor. "Nu mai scrie nimeni!", zice, semn că avea ceva important de comunicat: "În România s-a scumpit peștele!", anunță, după care părăsește biroul redactorilor, lăsîndu-i pe toți să se întrebe "Și ce dacă?" Peste vreo jumătate de oră se întoarce
Reîntîlnirea cu Mircea Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6748_a_8073]
-
evenimentelor din țară. Dar n-o nimerea totdeauna. Într-o zi, la Praga, apare în biroul redactorilor. "Nu mai scrie nimeni!", zice, semn că avea ceva important de comunicat: "În România s-a scumpit peștele!", anunță, după care părăsește biroul redactorilor, lăsîndu-i pe toți să se întrebe "Și ce dacă?" Peste vreo jumătate de oră se întoarce zîmbind și convins că nu l-a înțeles nimeni, cu explicația: "E semn de criză!"
Reîntîlnirea cu Mircea Iorgulescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6748_a_8073]
-
plîngerile și reclamațiile persoanelor de la putere în România făcute, unele, la conducerea americană a postului, adică la președintele Tom Dine, altele la directorul Departamentului românesc, Nestor Ratesh. Nici una, dar absolut nici una dintre aceste reclamații n-a avut vreo consecință pentru redactorii biroului. Aflam de ele și atît. Nestor Ratesh avea o singură, dar importantă, exigență: să nu amestecăm relatarea cu editorializarea - cu adicătelea comentariul, altfel se mai "scăpa" atunci cînd venea la București spunînd unuia sau altuia " Se pare că l-
OTV-ul lui Dan Diaconescu = Europa Liberă?! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6613_a_7938]
-
spunînd unuia sau altuia " Se pare că l-ai supărat pe..." Dar același Nestor Ratesh nu era adeptul relatării neutre, ci "obiectiv-critice", fiindcă altfel n-am mai fi fost Europa Liberă. N-au existat sancțiuni sau presiuni asupra nici unuia dintre redactorii din București de pe urma plîngerilor oficialităților autohtone de la înființarea biroului pînă în ultima zi. Că mai era cîte un politician care îți dădea telefon să-ți spună că nu se aștepta să fie atacat tocmai la "Europa Liberă", pe care o
OTV-ul lui Dan Diaconescu = Europa Liberă?! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6613_a_7938]
-
Ceea ce se purta printre noi, și la București și la Praga, era așa-numita lectură colegială a textelor, înainte de a fi difuzate pe post. Adică dădeai textul la citit și altcuiva, înainte de a te duce la microfon. Eu citeam textele redactorilor din București - dar și le mai citeau și între ei, adesea. Iar producțiile mele treceau pe sub ochii cuiva de la Praga, de obicei pe sub cei ai lui Ratesh, cu care negociam uneori, la telefon, un cuvînt sau o frază pînă trebuia
OTV-ul lui Dan Diaconescu = Europa Liberă?! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6613_a_7938]