2,370 matches
-
o parte semnificativă din lumina soarelui; aceste raze nu fac decât să împrăștie lumina într-un mod care depinde prea puțin de lungimea de undă. Curcubeul secundar diferă de primul prin faptul că în interiorul picăturii de apă lumina suferă două reflexii interne. Analog, ordinele superioare se obțin printr-un număr sporit de reflexii interne, ceea ce explică în parte intensitatea lor scăzută. Există mai multe fenomene fizice care stau la baza producerii curcubeului sau care îl pot influența:
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
împrăștie lumina într-un mod care depinde prea puțin de lungimea de undă. Curcubeul secundar diferă de primul prin faptul că în interiorul picăturii de apă lumina suferă două reflexii interne. Analog, ordinele superioare se obțin printr-un număr sporit de reflexii interne, ceea ce explică în parte intensitatea lor scăzută. Există mai multe fenomene fizice care stau la baza producerii curcubeului sau care îl pot influența:
Curcubeu () [Corola-website/Science/300814_a_302143]
-
o asemenea temă în pictură. Creația lui Velázquez amintește de nudurile lui Tiziano (de ex.: ""Venus din Urbino""), dar artistul spaniol creează o viziune personală a acestei teme. Trupul zvelt, dar totodată uimitor modelat al zeiței este văzut din spate. Reflexia chipului ei în oglinda de argint este neclară. Avem impresia că Venus nu-și admiră propria frumusețe, ci mai degrabă urmărește pe cel care o privește. În 1649, Velázquez îi propune regelui să-l trimită în Italia cu misiunea de
Diego Velázquez () [Corola-website/Science/298567_a_299896]
-
obiect se face printr-o funcție care dă, pentru fiecare lungime de undă (sau frecvență), raportul dintre puterea radiației reflectate și puterea radiației incidente. Astfel, dacă radiația incidentă are distribuția spectrală a puterii formula 5 și suprafața are funcția coeficient de reflexie pe lungime de undă formula 6, lumina reflectată va avea distribuția spectrală a puterii dată de formula 7. O suprafață care reflectă difuz toate lungimile de undă în mod egal este percepută ca albă, în timp ce una neagră absoarbe toate lungimile de undă
Culoare () [Corola-website/Science/299728_a_301057]
-
proprii, nu exterioare. Aceste patru facultăți cognitive sunt ordonate ierarhic, cele superioare având acces la toate activitățile celor inferioare, cele inferioare însă limitându-se la activitatea specifică lor. În acest fel, rațiunea umană poate judeca universalul, care este doar o reflexie a „tipului unic” din inteligența divină. Cunoașterea lui Dumnezeu (prin inteligență) este eternă, ca și Dumnezeu însuși (Cartea V, proza VI), astfel încât posedă în simultaneitate tot ceea ce se poate petrece în timp („veșnicia este posesiunea în același timp deplină și
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
Paris". Schițează scene trăite, dar tot timpul le modifică sub lupa romanului la care lucrează. Își selecționează observațiile și le utilizează, așa cum un pictor s-ar folosi de propriile schițe. Dosarele pregătitoare ale lui Zola sunt de asemenea mărturii ale reflexiilor teoretice ale autorului asupra romanului în curs de scriere, un fel de dialogare cu sine a creatorului. Scriitorul are de fiecare dată grijă să definească schema narativă, poziția personajelor în fiecare scenă, nivelul dramatizării, veridicitatea situației. Are o atenție deosebită
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
o parte percepțiile care ne pun în contact cu obiectele externe, pe care Locke le numește senzații ("sensations"), iar pe de altă parte avem percepțiile care ne relevează ceea ce se petrece în conștiința noastră și pe care Locke le numește reflexii ("reflections"). Avem deci o experiență externă și una internă. Locke ține să sublinieze că experiența externă este aceea care se produce întâi și că după aceasta ia naștere și experiența internă. În politică, Locke combate absolutismul și tirania, apără libertatea
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
la pictarea peisajelor naturale dă impresia unei căutări a semnificației concentrate în corola unei flori, într-un fruct sau în frunzele adăugate obiectelor cotidiene. Aportul picturii lui Cézanne nu este de loc neglijabilă pentru formația lui Pallady, însă cu siguranță reflexiile sale asupra picturii medievale române au jucat un rol tot atât de important. Pentru peisajele sale parisiene, Pallady alegea mai ales locurile din vecinătatea Senei, atât pentru a sugera tremorul luminii pe suprafața apei, cât și pentru a reda planurile unui peisaj
Theodor Pallady () [Corola-website/Science/297777_a_299106]
-
însuși de la autorii anilor 1720 și 1730, care răspundeau în fața unei numiri pe care George I al Angliei o alesese el însuși. În timp ce George I dorea ca titlul să îi reflecte măreția, ei în schimb au văzut în aceasta o reflexie a tranziției Romei Antice de la literatura brută accesibilă tuturor la literatura șlefuită având înalte influențe politice. Datorită abundenței metaforelor folosite, perioada cuprinsă între 1689 și 1750 a fost numită "Era Augustiniană" de către criticii secolului XVIII (inclusiv Voltaire și Oliver Goldsmith
Literatură engleză () [Corola-website/Science/297762_a_299091]
-
apariția liberalismului în contextul apariției statelor națiuni - pentru că liberalismul german, italian, englez sau francez au aproximativ același tip de formare. O altă parte din școli identifică apariția liberalismului în contact cu apariția industrializării ca și fenomen social total a cărui reflexie în politic se identifică cu Revoluția Franceză și cu tendințele ideologice ce se nasc din această mișcare uriașă ce pune o frontieră istorică și paradigmatică în gândirea umanității. Ceea ce trebuie reținut este faptul că liberalismul ca ideologie este intim legat
Liberalism () [Corola-website/Science/297803_a_299132]
-
în care numărul atomilor excitați prin pompare este egal cu numărul atomilor dezexcitați prin emisie stimulată, punct în care laserul ajunge la o intensitate constantă. Avînd în vedere că în mediul activ și în cavitatea optică există pierderi prin absorbție, reflexie parțială, împrăștiere, difracție, există un nivel minim, de prag, al energiei care trebuie furnizată mediului activ pentru a se obține efectul laser. În funcție de tipul mediului activ și de modul în care se realizează pomparea acestuia laserul poate funcționa în undă
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
radiația luminoasă la lungimea de undă a laserului folosit și permit vederea în celelalte regiuni ale spectrului. Clasa I este specifică echipamentelor industriale care au zona de acționare a fascicolului laser acoperită în totalitate, deci nu există posibilitatea apariției unor reflexii nedorite. Această clasă de laseri este cea mai sigură și nu necesită din partea operatorilor umani care deservesc echipamentul laser să poarte echipament de protecție optică (ochelari speciali sau mască). Clasa II Clasa IIIa Clasa IIIb Clasa IV - sunt laseri care
Laser () [Corola-website/Science/298478_a_299807]
-
ABC" are aceleași unghiuri cu triunghiul "ABD", dar în ordine inversă (cele două triunghiuri au un unghi comun în vârful B, ambele conțin unghiul θ, așadar au același al treilea unghi conform postulatului triunghiului). Prin urmare, ABC este asemenea cu reflexia lui "ABD", adică triunghiul "DBA" din partea de jos a figurii. Considerând raportul laturilor opuse și adiacente lui θ, atunci De asemenea, pentru reflexia celuilalt triunghi, Prin calcule algebrice se ajunge la egalitatea: rezultatul căutat. Teorema rămâne validă dacă unghiul formula 51
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
unghiul θ, așadar au același al treilea unghi conform postulatului triunghiului). Prin urmare, ABC este asemenea cu reflexia lui "ABD", adică triunghiul "DBA" din partea de jos a figurii. Considerând raportul laturilor opuse și adiacente lui θ, atunci De asemenea, pentru reflexia celuilalt triunghi, Prin calcule algebrice se ajunge la egalitatea: rezultatul căutat. Teorema rămâne validă dacă unghiul formula 51 este obtuz iar lungimile "r" și "s" nu se suprapun. Teorema lui Pitagora este un caz particular pentru o teorema mai generalizată care
Teorema lui Pitagora () [Corola-website/Science/298476_a_299805]
-
august 1903, Craiova - d. 1 decembrie 1997, București) a fost un medic, biolog, politician comunist și antropolog român, membru titular (1948) al Academiei Române. Ștefan Milcu este considerat, alături de Constantin I. Parhon, creatorul școlii românești de endocrinologie. Este creatorul Grupului de reflexie "Noesis". Este autorul unor monografii de răsunet pe plan mondial, mai ales legate de timus sau epifiză. Este organizatorul primului program de protecție pentru ceea ce a fost numit "gușă endemică". Este realizatorul celor două Tratate de Endocrinologie Clinică, din 1967
Ștefan-Marius Milcu () [Corola-website/Science/307203_a_308532]
-
dispute teoretice), aici oamenii nu pot comunica, ci doar sistemele, și nu oricare, ci doar cele sociale. Asta deoarece sistemele psihice (conștiința la nivel individual) nu sunt accesibile celuilalt, deoarece ceea ce se exprimă prin semne și limbaj nu e o reflexie directă a gândurilor și nici nu poate fi. Un sistem social apare atunci când doi oameni se percep reciproc. Aceasta este cea mai simplă formă de comunicare (de unde și celebra formulă: "nu poți să nu comunici"). Chiar când 2 persoane care
Teoria sistemelor (Luhmann) () [Corola-website/Science/308056_a_309385]
-
("radio detection and ranging", adică "detectarea prin radio și determinarea distanței") reprezintă o instalație de radiolocație care radiază microunde electromagnetice și folosește reflexia acestora pe diferite obiecte pentru a determina "existența" și "distanța" lor față de antenă. Se compune, de obicei, dintr-un emițător, un receptor și un sistem de antene (care, de obicei, se poate roti în plan orizontal și/sau vertical) cu
RADAR () [Corola-website/Science/306821_a_308150]
-
de sud, în 1935 - 1936. Inițial, aparatele erau destinate navigației maritime, însă ele s-au dovedit foarte utile în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru detecția din timp a bombardierelor inamice. Principiul de bază al radarului este reprezentat de reflexia microundelor pe suprafețe solide. Receptorul, analizând diferența de timp dintre emisia și recepția undei reflectate de către un corp detectat, poate aprecia distanța r a acestuia față de sursa microundelor. Antena de microunde este reciprocă, putând atât emite cât și recepționa undele
RADAR () [Corola-website/Science/306821_a_308150]
-
NNE va avea 25 sutimi, iar cel corespunzător direcției SVV — 275 sutimi. "Distanța maximă" r până la care un radar poate detecta corpurile zburătoare depinde de puterea de emisie a antenei: formula 2 În formula de mai sus, σ reprezintă suprafața de reflexie eficace (ori secțiunea transvesrsală), P — puterea emisă de antenă, P — puterea reflectată minimă, încă detectabilă, G — câștigul antenei (gain), iar λ — lungimea de undă a radiației emise. Distanța minimă" r de detecție a radarului este limitată de valoarea minimă a
RADAR () [Corola-website/Science/306821_a_308150]
-
minimă" r de detecție a radarului este limitată de valoarea minimă a intervalului Δt măsurabil. În practică, r < 100 m, ceea ce înseamnă că obiectele ce zboară la o distanta mai mică de 100 m nu sunt detectate de către radar. "Lipsa reflexiei" sau mai bine zis lipsa unei unde reflectate care să poată fi captată de către radar este un fenomen caracteristic corpurilor fără porțiuni rotunjite. Acest fapt a fost exploatat de către fabricanții avioanelor cu tehnologie "stealth", care pe lângă dotarea lor cu un
RADAR () [Corola-website/Science/306821_a_308150]
-
autentică sau ficțională, asupra apariției antraxului și a luptei noastre cu el (...) Aceste note sunt doar un fel de foaie de observație a campaniei noastre din primii ani ai secolului XXI contra flagelului antraxului.” Textul îmbină rememorări ale autoarei cu reflexii asupra unor teme de actualitate ale momentului respectiv, fiind un „elogiu adus Occidentului într-o perioadă pe care o simțeam de profundă amenințare”. Metafora antraxului este un simbol pentru amenințările de la începutul secolului al XXI-lea împotriva democrației occidentale și
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
strălucitor]”. Albedoul sferic A este o mărime fotometrică egală cu raportul dintre intensitatea luminii radiate difuzată de un corp și intensitatea luminii (de la soarele local) care cade pe acel corp. A=L/L Albedo reprezintă o măsură a capacității de reflexie a unui obiect (albedo de 1.0 pentru un obiect care reflectă perfect, și albedo de 0.0 pentru un obiect care absoarbe toată lumina), fiind raportul dintre lumina reflectată de un obiect și lumina incidentă. Albedo este utilizat în
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
care absoarbe toată lumina), fiind raportul dintre lumina reflectată de un obiect și lumina incidentă. Albedo este utilizat în astronomie pentru a avea o idee privitoare la compoziția unui corp ceresc prea rece pentru a emite propria sa lumină, măsurând reflexia unei surse luminoase externe, cum este Soarele. Se pot diferenția astfel, cu ușurință, planetele gazoase, care au un albedo puternic, de planetele telurice, care au un albedo slab. Astronomii au afinat această definiție distingând pe de o parte albedoul lui
Albedo () [Corola-website/Science/302340_a_303669]
-
evoluției populației în spațiul carpato-danubiano-pontic, încerc în studiul de față să punctez câteva trăsături de bază în ceea ce privește această latură istorico-geografică. Materialele și lucrările studiate anterior culegerii din diverse surse a informațiilor cu caracter istoric, m-au ajutat să fac o reflexie în ansamblu, asupra apariției și evoluției populației și a așezărilor omenești pe aceste meleaguri. Apariția și evoluția așezărilor omenești și a populației în spațiul românesc este prezentată în nenumărate studii și lucrări de specialitate, unele dintre ele destul de cunoscute ( Istoria
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]
-
provincială 3, lucrată la roata simplă ori cu mâna, după tradiția dacică sau cea adusă de slavi 4 decorată cu motivul șuviței de frânghie reliefat, arse în cuptoare sau la soare (cultura Clănița), funduri de vase sgrafitate și smălțuite cu reflexii aurii și verde închis, ori în nuanță brună (a doua jumătate a sec. XV-XVI), un picior de vas cărămiziu în angolă albă și urme de decor verde (sec. XVI), cahle (sec.XVI - XVIII), torți de oale cu mărci de proprietate
Comuna Ștefan cel Mare, Argeș () [Corola-website/Science/302056_a_303385]