2,802 matches
-
optimism voi începe cu un argument al majorității, falacios și el, desigur. Astfel, voi constata că sunt numeroase părerile conform cărora etica mediului ar duce în mod necesar la redefinirea noțiunii de valoare. Pe scurt, în locul noțiunii de valoare definită relațional, așa cum este utilizată aceasta în mod tradițional în etică, este propusă noțiunea de valoare intrinsecă 51. În mod tradițional, valoarea era înțeleasă ca o proprietate relațională, în sensul că valoarea depinde de relația pe care evaluatorul o are cu obiectul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mod necesar la redefinirea noțiunii de valoare. Pe scurt, în locul noțiunii de valoare definită relațional, așa cum este utilizată aceasta în mod tradițional în etică, este propusă noțiunea de valoare intrinsecă 51. În mod tradițional, valoarea era înțeleasă ca o proprietate relațională, în sensul că valoarea depinde de relația pe care evaluatorul o are cu obiectul evaluat. Pe baza noțiunii de valoare intrinsecă se susține că o anumită entitate are valoare indiferent dacă cineva o evaluează sau nu. Susținătorii teoriei instrumentale definesc
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu pot fi scopuri prin ele însele, ci tot ca urmare a unei evaluări sau a unor preferințe. Concluzia ar fi că nu am avea alternativă la teoria instrumentală a valorii. Rolston propune o clasificare a valorilor care depășește dihotomia relațional/ intrinsec. Clasificarea sa neutrală ar împărți valorile în: valoare individuală, valoare economică, valoare care susține viața, valori recreaționale, valoare științifică, valoare estetică, valoarea vieții, valoarea diversității genetice, valoarea simbolică culturală, valoare istorică, valoarea constructivă de caracter, valoare terapeutică, valoare religioasă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a aceleia dintre stabilitate și spontaneitate. Ipoteza lui Rolston a posibilității unei clasificări neutre nu rezolvă nimic, întrucât, la un nivel metateoretic, ne putem întreba, pentru fiecare tip de valoare în parte din lista lui Rolston, dacă are o natură relațională sau una intrinsecă. Mai mult decât atât, apare și problema posibilității comparării valorilor. Ei bine, întrebarea ar fi dacă pot fi comparate valorile intrinseci? Dacă nu putem să le comparăm, atunci nu le mai putem ierarhiza și apar probleme ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vor fi perfect egale între ele. Oare este posibil un cadru obiectiv din perspectiva căruia să facem evaluări? Desigur, recunoaștem că apare astfel nevoia stabilirii unei ierarhii, problemă asupra căreia voi reveni în capitolul imediat următor al acestei secțiuni. Valoarea relațională și valoarea intrinsecă depind de felul în care este concepută relația dintre om și natură, dar și de felul în care este concepută noțiunea de valoare. Cea mai importantă provocare teoretică este aceea în care argumentăm că putem acorda naturii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
doar valoare instrumentală. Rolston introduce noțiunea de "valoare sistemică", cu un statut intermediar între valoarea instrumentală și valoarea intrinsecă. Ecosistemele au valoare sistemică, adică mai mult decât valoare instrumentală, deoarece ele produc organisme individuale care au valoare intrinsecă 56. Nefiind relațională, valoarea intrinsecă este concepută asemenea unei proprietăți obiective 57, caz în care pot fi formulate trei tipuri de obiecții filosofice, și anume, din perspectivă metafizică, epistemologică și motivațională 58. Obiecția metafizică constă în exprimarea îndoielii cu privire la posibilitatea existenței unei asemenea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a unei teorii estetice, de tipul de valoare asupra căruia teoretizăm. Eticienii mediului își fundamentează pretențiile teoretice pe noțiunea de valoare intrinsecă și susțin că obiectele naturale au valoare intrinsecă, pe când în cazul operelor de artă invocăm valori de tip relațional, în sensul că omul este cel ce prețuiește operele de artă și le dă valoare. Valoarea unei opere de artă depinde de cel care o valorizează. Analogia dintre etica mediului și estetica operei de artă poate fi aplicată și în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
perspectiva unor valori. Aceasta ar însemna că alterarea a ceea ce este natural ar duce la o diminuare valorică, ceea ce ne-ar conduce la consecințe paradoxale și inadmisibile cu privire la prezența omului în lume, dat fiind faptul că, din perspectiva unei concepții relaționale despre valoare, tocmai ființa umană este aceea care dă valoare lucrurilor lumii. Omul, prin acțiunile sale, ar deveni o prezență rea în lumea naturală, el fiind factor de alteritate și de pierdere a autenticității naturale. Un teoretician al mediului va
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-i apreciere atunci când, contemplându-le fără să țină seama de forma lor, se lasă în voia imaginației și a unei rațiuni unite cu ea fără un scop determinat [...]"167. Dacă înțelegem astfel subiectivitatea umană și dăm valorilor estetice un înțeles relațional, ceea ce îi este propriu modernității, atunci devine firească întrebarea cu privire la posibilitatea trecerii de la experiențe estetice la o apreciere etică a naturii. Mai mult chiar, poate fi chestionat însuși faptul dacă natura poate fi obiect al aprecierii estetice. Despre acest aspect
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și își cunosc interesele. Dualismele cultură versus natură și spirit versus corp duc la asocierea domeniului moralității numai cu una dintre părți. Leopold respinge această diviziune. • Leopold propune o altă perspectivă asupra ființei umane, înțeleasă drept o ființă esențial emoțională, relațională, contextuală și ambientală, cu apartenență deopotrivă la comunitatea umană și la comunitatea biotică. Diferențele dintre om și restul naturii sunt mai puțin importante decât aceste aspecte. • Regândirea valorilor etice, a procesului de luare a deciziilor și a acțiunii practice. Integritatea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Cu cât înțelegem mai bine natura și înțelegem interdependențele, cu atât o prețuim mai mult. În fine, o altă discuție poate lua în considerare aspecte ce țin de valorizarea estetică. În acest caz, un critic poate pune accentul pe aspectul relațional al valorii și să susțină că omul este cel ce dă valoare lucrurilor și că un lucru are valoare dacă este prețuit. Dar eticienii mediului mizează pe valoarea intrinsecă, ceea ce înseamnă că nu se poate susține că un lucru nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au o încărcătură speculativă profundă, pot fi ușor clarificate în termenii unei teorii care nu conține nimic mistic. În condițiile în care acceptăm că relația de interconectivitate este constitutivă lumii ca întreg, atunci orice parte a întregului va fi definită relațional, prin interdependențele cu celelalte părți, în condițiile în care întregul are prioritate ontologică. Din punct de vedere etic rezultă că grija față de sine este grijă față de întregul cu care s-a produs identificarea. Așadar, dintr-o perspectivă metafizică ne situăm
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acestuia. Teza indiscernabilității poate reprezenta o tentație și pentru filosofia feministă în măsura în care duce la negarea unor distincții. Dar feminismul nu trebuie să ajungă la un asemenea rezultat doar pe temeiul că dualismul trebuie respins. O alternativă la holism este abordarea relațională a sinelui, caz în care nu ajungem la consecințe inacceptabile. Abordarea relațională asigură respingerea dualismului dintre umanitate și natură fără a nega independența sau caracterul distinct al celorlalți. Și cum feminismul a exersat deja abordarea relațională, rezultă că poate reprezenta
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
duce la negarea unor distincții. Dar feminismul nu trebuie să ajungă la un asemenea rezultat doar pe temeiul că dualismul trebuie respins. O alternativă la holism este abordarea relațională a sinelui, caz în care nu ajungem la consecințe inacceptabile. Abordarea relațională asigură respingerea dualismului dintre umanitate și natură fără a nega independența sau caracterul distinct al celorlalți. Și cum feminismul a exersat deja abordarea relațională, rezultă că poate reprezenta în această privință o sursă de inspirație pentru ecologism. În al doilea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la holism este abordarea relațională a sinelui, caz în care nu ajungem la consecințe inacceptabile. Abordarea relațională asigură respingerea dualismului dintre umanitate și natură fără a nega independența sau caracterul distinct al celorlalți. Și cum feminismul a exersat deja abordarea relațională, rezultă că poate reprezenta în această privință o sursă de inspirație pentru ecologism. În al doilea rând, "ecologia profundă" oscilează între sinele holistic, conceput mistic și indiscernabil, și sinele expansiv. Această oscilare este generată din felul în care este concepută
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în subtextul ori mai degrabă în pretextul în care ea se ivește și semnifică înainte de a fi. O imagine transparentă a inaparentului care joacă rolul fondului de spațiu ce luminează - pune în lumină - materia imaginii poetice propriu-zise, iar acest spațiu relațional nu e iluzia creată de un trompe-l'œil, ci mediul real al perspectivei deschise de posibilul însuși al luminării, interspațiu al manifestării, distanța care unește și strălucește. E mai mult decât structura de palimpsest, unde imaginea acoperită răzbate prin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
op. cit., p. 24. 12 Henri Bergson, Gândirea și mișcarea, Editura Polirom, Iași, 1995, p. 195. 13 Vol. Locul sâmburelui (1973), în Sorin Mărculescu, Carte singură, Editura Cartea Românească, București, 1982, p. 171. 14 Într-o "rețea în mișcare de suprasemnificanți relaționali", astfel încât, plăsmuirea odată încheiată, "Semnificatul s-ar întrupa în văzduhul vital turnat între zidurile isprăvite. Semnului i s-ar da astfel șansa de a respira" (Sorin Mărculescu, " În loc de prefață" la Fluviul întâmplător, Editura Cartea Românească, București, 1985, p. 6). 15
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
patologice, primare sau secundare afecțiunilor cronice, extrem de frecvente la pacientul în vârstă. 53.1. Îmbătrânirea normală (1) Îmbătrânirea normală a sistemului nervos se caracterizează prin: scăderea numărului de neuroni și creșterea numărului de nevroglii; scăderea consumului de oxigen; scăderea nivelului relațional și socio-profesional; scăderea performanței senzoriale; involuție inegală și neliniară a diverselor funcții psihice cu importante diferențe individuale; scăderea memoriei și a timpului de reacție; afectarea variabilă a atenției, capacității de comunicare (inclusiv vocabularul), capacității de a urmări conversația și de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
nivelul mesajului, a cărui valoare informativă ar trebui să aibă în mod ideal, un grad înalt de relevanță. Interacțiunea nu se manifestă însă, întotdeauna, la acest nivel. Există titluri al căror mesaj are o valoare informativă scăzută, dar o deschidere relațională deosebită prin formule-ritualizate (de regulă, cu substrat cultural): "Ce frumoasă este viața, când te-apucă dimineața" (Cancan); Șocul nostru cel de toate zilele" (Cancan); prin structuri livrești, de o ironie spumoasă: ,,Pupat Piața Dependenței" (Academia Cațavencu). Sunt "mărci" prin care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
destructurare a raporturilor individ/societate În situații concrete. Interacțiunea umană Își pierde conotația constructivă, fie că vorbim de structuri sociale (instituții, organizații) sau de relațiile cotidiene, procesele sociale de stabilizare și de schimbare socială alunecă În uzură, se ruinează. Omul relațional, individul care progresează prin socializare, Învățând norme și practici sociale inovative, de comunicare și nego ciere, coboară Într-un sincretism care-l face manipulabil. Ce pot face psihosociologii În situații de criză? Cum pot ei conlucra cu alți specialiști, cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Psihosociologul implicat privilegiază interacțiunea umană În procesele sociale de stabilizare, de schimbare, de inovare socială, se pune la dispoziția individului aflat În interacțiune cu mediul social, cu alții, funcționând În structuri.sociale (instituții, organizații), dar și În relațiile cotidiene; omul relațional, individul În proces de socializare, de inserare Într-o situație dată, supus normelor și practicilor sociale, În proces de comunicare și negociere cu ceilalți, cu grupuri, cu mediul social și ideologic. Profesionistul cetățean nu poate fi produs În fabrici de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
-l obligă să-și conducă acțiunile conform altor scopuri decât realizarea interesului propriu este moral. Moralitatea e cu atât mai solidă cu cât aceste constrângeri sunt mai numeroase și mai puternice. În postmodernism, știinta cea mai căutată pentru achiziționarea puterii relaționale și a celei decizionale este tehnologia. Adoptarea principiilor etice, în acest caz, constă nu în prescrierea politicilor și acțiunilor corective științei, ci în construirea unor proiecte generative de valoare adăugată pentru ameliorarea problemelor lumii. Este, de altminteri, și singura cale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ca sistem care reglementează relațiile de producție și pe cele umane în interiorul organizației, precum și structura funcțională a acesteia. Relațiile funcționale fac referire la distribuirea de drepturi și obligații între directori, personal de conducere de nivel mediu și acționariat. Din perspectivă relațională, guvernarea corporativă reprezintă un model asociativ mutual, precum și unul juridic de asociere între părți în vederea atingerii obiectivelor organizaționale. În raporturile juridice, acționariatul are statut privilegiat. Teoriile economice neoclasice despre proprietate argumentează dreptul acționarilor de a-și apăra/proteja instituția și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
face publice informații despre subiecte unilateral alese; * o contrareacție defensivă a managementului la stimuli negativi din mediu (ex. comunicate media); Excepțiile, care se regăsesc îndeosebi printre concernele multinaționale, au verificat consecințele practice (pozitive și negative) ale axiomei antice: cunoașterea este relațională și interactivă. Ceea ce are următoarea semnificație: cu cât mai largă și mai diversă este relaționarea, cu atât mai multe idei novatoare vor fi descoperite pentru nevoile și dorințele umane. Cu cât dialogul afacere-părți interesate este mai sistematic, cu atât crește
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ONG-urilor pot fi organizate acțiuni concrete destinate persoanelor vârstnice, prin elaborarea și desfășurarea unor programe privind aspectele de geriatrie în teritoriu, deschiderea unor centre de protecție, alimentație, suport psihologic etc., contribuind astfel la antrenarea vârstnicilor în viața socială și relațională. De asemenea, un rol important pentru persoana vârstnică îl are biserica. Religia adesea aste acel pilon de sprijin al vârstnicului. Familia și rudele, rețeaua medicală (medicul de familie, surori medicale de patronaj), rețeaua de asistența socială (asistenți sociali, lucrători sociali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]