11,435 matches
-
de sinteză artistică bogăția sufletească a poporului român. Poetul s-a format și a trăit într-o epocă de adânci frământări sociale, politice și ideologice, în condițiile procesului de desăvârșire a statului național român, astfel că, operă lui, adânc patriotică, relevă o conștiință frământata de problemele veacului sau, de aspirațiile de dreptate și libertate ale poporului nostru. Orientarea lui Eminescu a fost influențată de această situație și explică oscilarea să intre optimism și pesimism, protest și resemnare, în fond fiind un
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]
-
firesc și integral. Și s-ar putea să facă școală, atrăgând prin autenticitatea lui și prin inteligența sa luminată de Duh. Este un apologet strălucit. - p. 10). Volumul Cine suntem (2008), conceput și alcătuit de apologetul creștin Dan Puric, își relevă în corolă zece „petale de aur“: Mătur poteca spre Biserică (interviu acordat de Dan Puric lui Claudiu Târziu, publicat, mai întâi, în Formula AS, XVII, nr. 754/2007, angajând o interesantă „gamă tematică/problematică“: „turismul bisericesc“ al lui Dan Puric
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
titlurile acestui capitol: 1. Adevărul păcătosului; 2. Setea; 3. Sfântul din inimă; 4. Monahul; 5. Câinele din Montargis; 6. Stupul; Capitolul IV (sau alte povești și eseuri pregătitoare pentru a ne obișnui cu actul mărturisirii creștine); Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
cu această liturghie, motivând că ea nu era după Carte. Dar Cartea nu fusese scrisă în închisoarea de la Gherla!” (Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Ed. Stephanus, București, 2007, p. 275). În afară de botezul lui Nicolae Steinhardt, memorialistica închisorilor ne mai relevă cîteva astfel de evenimente. Spre exemplu un botez la închisoarea Mislea, când micuța Zoe, nou născută, acolo în închisoare dă semne de boală și deținutele se decid să o boteze: „Până la un an, Zoe a trăit printre noi, fiind după
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
complet. Și l-am scris. Încă simt toate acele vârtejuri ale furtunii, încă simt acea bucurie, încă simt sarea lacrimilor atinse cu limba însetată, lipită aproape de stânci. Nu știu cum am trecut lanțul de stânci cenușii. Voi descoperi sau mi se va releva cândva. Poate în al doisprezecelea an care va trece. Atunci voi regăsi cascada sau se va naște alta, anume pentru privirea mea. Domnul știe! 4 iulie 2014 Referință Bibliografică: Visul / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1281
VISUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349162_a_350491]
-
fost practicată din fragedă copilărie de către generații întregi care au reprezentat toate păturile sociale, toți apreciindu-i deopotrivă valențele ce o caracterizează”. Participarea sau implicarea într-un fel sau altul la jocul oinei, în trecut și azi, a unor personalități, relevă, fără tăgadă, o fundamentată elocință o frumuseții și importanței acestui sport. Printre ele sunt menționabile: Nicolae Iorga, Tache Ionescu, I. L. Caragiale, Petre Ispirescu, Dumitru Almaș, Constantin Kirițescu, Ion Creangă, Alexandru Davila, Ionel Teodoreanu, Demostene Botez, Constantin Giurescu, Mihail Sadoveanu, Fănuș
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
Cluj: - Cine a cerut-o? S-au supărat puțin. Iliescu a zis: Mi se pare o idee foarte bună și se face! E clar că Iliescu a pus punctual pe i la Cluj.” Entuziasmul apariției primului număr al revistei este relevat într-un articol editorial de prima pagină - Sumus: „Cel mai prețios capital al nostru este entuziasmul și tinerețea. Trăim timpul unor mari prefaceri și nimeni nu are dreptul să renunțe la participarea sa activă în toate domeniile vieții noastre socialiste
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
creație afectivă, cu certitudine că poetul are nevoie în mod fundamental de aprecierile valorizatoare ale cititorului afectiv de la care se hrănește cu realitate afectivă, realitate ce este, în fapt spiritual, profunzimea sufletească de dimensiunile unui cosmos umbros în care se relevă lumina meditativă a sentimentelor unice și pure, pe care poetul este menit să le ordoneze și să le exprime în creația sa artistică, în formă de actualitate aflată în mișcare, creație care are atât sens cât și structură, care susțin
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
plină de principii vizionare, de emoții purificatoare și de reprezentări edificatoare. Însă, poetul este dator să se întrebe, căutând permanent: - Dincolo de principii, emoții și reprezentări, ce se află? Și, căutând, dă peste viața tainică a cititorului afectiv în care se relevă și umbra poetului. Ajuns în această taină, poetul simte, cu o blândă și profundă durere, că între principiile, emoțiile și reprezentările realitații, luate împreună, și el, se statornicesc relații de comunicare spirituală ce inspiră starea de satisfacție atât pentru el
CITITORUL ȘI POETUL SĂU AFECTIV de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348608_a_349937]
-
purpura, ca focul verii în priviri, și cu stea luminoasă în frunte, lăsa să se reflecte în aripile ei, soarele. Acum ca niciodată, astrul coborî mai aproape, până doborî măiastra sub flacăra-i prăbușită în asfințit.” Motive fantastice tipice sunt relevate în limbaj liricizat dar concret întrerupător realității recunoscute: metamorfoza soarelui, tabloul însuflețit de pasărea Phoenix, oglindirea imaginilor transformate prin gestul prezent al fotografierii ritmice și surprinderii detaliilor de către Marian. O altă povestire Potopul de seară, o calific cea mai reprezentativă
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
ani, în format electronic). În plus, mi-am conturat ideea de frumusețe umană asupra celui pe care îndrăznesc (cu sfială) să vi-l dezvălui aici, nepermis de sumar, și prin intermedierea câtorva întâlniri directe cu Domnia Sa, privilegiu care mi-a relevat și omul spontan - nu omul elaborat sever, precum alter ego-ul său din laboratorul scriitorului, savantului, ci pe omul dintre noi, omul întreg, cu trup și cu fulguieli (echivalentul minutelor hărăzite mie pentru asta) din ceea ce-l definește pe om ca
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
urmate de altele care îi consacră statura, cum ar fi: academician, poet, scriitor, publicist, redactor-șef, tribun ș.a. Eu am să vi-l dezvălui, ca într-o șaradă, prin intermediul câtorva cuvinte grele ale limbii române, cuvinte care chiar ni-l relevă nouă, cititorilor săi, pe cel căruia îi dedic aici modestul meu omagiu: Neam, Inimă, Carte, Ochi, Limbă, Adevăr, Eminescu; Dumnezeu, Artă, Basarabia, Imn, Jertfă, Acasă La mulți ani, distinsului Omagiat de azi din inima mea! (Și iertare, că îndrăznesc!) Gheorghe
OMAGIATUL DE AZI DIN INIMA MEA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349280_a_350609]
-
recuperatorie, prin el Calciu chiar dacă nu l-a salvat pe Oprișan, s-a salvat pe sine, pe el cel care în „moara dracilor”(cum o numește un memorialist) de la Pitești făcuse toate câte i se ceruseră. Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în sistem (gardieni, anchetatori, directori de penitenciare) dar care produc o serie de „disfuncțiuni”. Ei nu se comportă după normele îndoctrinării primite ci demonstrează, prin atitudinea lor, că fondul creștin îi este propriu persoanei
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
cu această liturghie, motivând că ea nu era după Carte. Dar Cartea nu fusese scrisă în închisoarea de la Gherla!” (Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Ed. Stephanus, București, 2007, p. 275). În afară de botezul lui Nicolae Steinhardt, memorialistica închisorilor ne mai relevă cîteva astfel de evenimente. Spre exemplu un botez la închisoarea Mislea, când micuța Zoe, nou născută, acolo în închisoare dă semne de boală și deținutele se decid să o boteze: „Până la un an, Zoe a trăit printre noi, fiind după
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
apreciindu-i ca și dansatori, cât și ca muncitori onești în cadrul sectoarelor miniere unde activau. Chiar dacă autorul Mihai LEONTE a primit permisiunea de a vorbi mult mai mult despre scrierile sale, mi-am permis să fiu scurt în alocuțiunea mea, relevând doar strictul necesar despre biografia și scrierile mele. Am relevat doar activitatea mea literară, cu trimitere la ceea ce am realizat în 2014. Nominalizând cel 2 antologii personale; AMINTIRI MINIERE și MOZAIC AFECTIV premiată la Festivalul de poezie de la Geoagiu, dar
CULTURĂ CONTINUĂ LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349376_a_350705]
-
în cadrul sectoarelor miniere unde activau. Chiar dacă autorul Mihai LEONTE a primit permisiunea de a vorbi mult mai mult despre scrierile sale, mi-am permis să fiu scurt în alocuțiunea mea, relevând doar strictul necesar despre biografia și scrierile mele. Am relevat doar activitatea mea literară, cu trimitere la ceea ce am realizat în 2014. Nominalizând cel 2 antologii personale; AMINTIRI MINIERE și MOZAIC AFECTIV premiată la Festivalul de poezie de la Geoagiu, dar și antologia AMETISTE MOLDAVE lansată la inaugurarea Bibliotecii Mihai LEONTE
CULTURĂ CONTINUĂ LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349376_a_350705]
-
concise și pe-nțelesul tuturor. Uneori, constatările sale sunt simple propoziții-panseuri de tipul : „Gândul este trup iar cuvântul haină”(pag.59-Gândul și cuvântul), sau „Înțelepciunea este înțelegerea în duh și adevăr a tainelor lui Dumnezeu.”(pag.68-Înțelepciunea). Desigur că adevărurile relevate de poet, părți din Adevărul de aur, numit Dumnezeu, sunt numeroase, fiindu-mi imposibil să mă refer la toate. Las plăcerea oricărui cititor, de a gusta din miezul lor dulce, dar îmi rezerv, totuși, câteva felii din aceasta, în scopul
DINCOLO DE POEZIE (NOTE DE CITITOR) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349378_a_350707]
-
ape, puțin hazy, neclar, nici urmă de Fuji. Și numai ce-l aud pe Marin zicând: „Iacătă-l!”, mă uit să vad în ce parte privește, mă uit și tot nu-l văd. Apoi, prin ceață și nori, mi se relevă și mie silueta impunătoare a muntelui și tresar. Ce priveliște! Făceam poze cu muntele, care nu se lăsa prins pe peliculă, încercam diverse, și numai ce apare o japoneză. Se uită și ea roată, și atunci am folosit prilejul să
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
apărut, apar și vor mai apărea, au dispărut, dispar și vor dispărea! Atât de la cele dintâi, cât și de la cele din urmă popoare, românii au de preluat exemple. Unii dintre noi nu o vor face, câtă vreme exemplele nu sunt relevate și fructificate de către ei. Aceștia, plângând în clocote, ori râzând în hăhăieli, trăiesc azi acționând la experimentarea propriei disoluții, ca neam. Dacă surâsurile și suspinele unui popor sunt în măsură să-i zugrăvească ponderat și demn spiritualitatea și condiția socială
IUBIREA PENTRU NADIA NU POATE FI ÎNCENUŞATĂ ŞI ÎNNOROIATĂ DE NIMENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349787_a_351116]
-
mai multe (care, la rându-le, pot induce verbe și adjective). Grefa e o prelungire (o extensie) a metaforizării inițiale, o acumulare semantică (nu o contaminare). Aceasta ni se pare a fi schema ideală a metaforei, în ce privește structurile formale. Analiza relevă, firește, o seamă de abateri de la acest tipar, abateri care, până la un punct, pot fi, ele însele, ordonate: coalescențe difuze, serii sinonimice, constelații metaforice, metafore implicate cu termenul figurat eliptic. Cât privește structura semantică, ne oprim la trei mari capitole
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
Avraam și continuând cu șederea în Egipt, poporul lui Israel, ce avea să se formeze ca națiune istorică abia în Egipt nu a pierdut conștiința apartenenței la Dumnezeul părinților. Un exemplu în acest sens este „frica de Dumnezeu” ce se relevă în atitudinea moașelor evreice cărora li s-a impus de către faraon „practicarea” unui adevărat genocid în rândul copiilor evrei de parte bărbătească ce aveau să se nască (Ieș. 1, 17 ș.u). Ca o consecință a acestui fapt mâna protectoare
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
expus de către Moise în Cartea Deuteronomului: Că ești popor sfânt al Domnului Dumnezeului tău și te-a ales Domnul Dumnezeuul tău ca să-I fii poporul Lui dintre toate popoarele de pe pământ” (7, 6; 14, 2). Expresia ,,am gadoș” - popor sfânt, relevată în acest text, nu vine să justifice actul grației divine, deoarece alegerea lui Israel de către Iahve nu este consecința unei stări morale aparte, ci ea ,,sugerează mai degrabă separarea lui Israel de celelalte neamuri, o punere de o parte, ca
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
și este. Pentru el nu există decât cele expuse de vorbitor, repet, în esența lor nu în cuvinte și pleacă cu lecția pe veci învățată. Meditația în acest sens nu este un dar al naturii. Cu atât mai mult unul relevat de Dumnezeire. Elevul trebuie învățat să asculte. Din fragedă copilărie ascultarea unei povești, chiar repetată, produce o gimnastică a minții care compară feți frumoși și acțiunile lor într-atât încât povestitorul poate fi surprins cu cele mai trăsnite întrebări la
INTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 8 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349854_a_351183]
-
Ele implică un ceremonial amplu, varietate repertorială și originalitate poetică și muzicală. În general, după origine și funcție, în colinde apare poezia unui străvechi ritual practicat în sărbătorile de iarnă, într-un anumit context ceremonial 1. Studiul aprofundat al colindelor relevă în primul rând indiscutabila lor vechime manifestată în straturi arhaice suprapuse, bine conservate. Colindele sunt atât religioase, cât și laice și își au originile în era precreștină, reproducând ,,datina păgână a cultului soarelui în forma mithracismului, religie adaptată de romani
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
mult despre disidență fără o zi de închisoare, eludându-se sacrificiul sutelor de mii de deținuți cu adevărat anti-comuniști. Lucrarea din care redăm mai jos câteva extrase, a fost lansată la Patriarhia Română în Săptămâna Mare (parcă nu întâmplător) și relevă adevăratul caracter al regimului comunist: de sistem supranațional, anticreștin, antiuman, impus popoarelor prin forța militară a imperiului sovietic și prin forța ideologic-represivă a internaționalelor comuniste. Acestui monstru i s-au opus destui preoți și episcopi, monahi și teologi, militari și
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]