12,084 matches
-
scădea pH-ul plasmatic. Creșterea concentrației de CO2 în sânge și deci în celulele tubulare stimulează secreția de protoni, ceea ce va crește rata reabsorbției bicarbonatului la nivelul tubului proximal și titrarea tampoanelor fosfat și amoniu în tubul distal. Dacă tulburarea respiratorie persistă, va crește și rata producției de amoniu în celulele tubulare, îndreptând echilibrul acidobazic dezechilibrat de o cantitate prea mare de CO2. Acidoza metabolică Reprezintă scăderea pH-ului plasmatic datorită ingestiei de substanțe acide sau producerii metabolice în cantități crescute
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
sau producerii metabolice în cantități crescute a acestora, ca urmare a alterării unor procese biochimice din organism (sinteza de corpi cetonici în diabetul zaharat, sinteza de metaboliți acizi în dietele hiperproteice, etc.). Răspunsul renal este similar cu cel din acidoza respiratorie, la care se adaugă și funcția reglatorie a pH-ului pe care o are plămânul. Alcaloza metabolică Este o condiție ce poate rezulta din ingestia cronică de substanțe bazice sau prin pierderea cronică de acizi prin vărsături. Concentrația de bicarbonat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
concentrația din urina primară. Parte din bicarbonat este neutralizat de protonii preexistenți, parte de sistemele fosfatului și amoniului, în așa fel încât se extrage bicarbonat din plasmă, se formează o urină alcalină iar pH-ul plasmatic coboară către normal. Alcaloza respiratorie Este o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
o condiție tranzitorie, datorată hiperventilației, care elimină mai mult CO2 din sânge decât este necesar. Nu poate evolua către o situație patologică, deoarece hiperventilația voluntară poate fi menținută doar atâta vreme cât persoana este conștientă. Pierderea cunoștinței determinată de alcaloză readuce frecvența respiratorie la normal iar alcaloza dispare. 27. Fiziologia căilor urinare La nivelul porțiunii medulare a tubului colector, urina nu mai suferă nici un fel de modificări de compoziție, alcătuind ceea ce se numește urina finală. De la acest nivel, trebuie condusă până la exteriorul corpului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ce poate ajunge la 50/ 1. Bila este de asemeni unica modalitate de excreție a produșilor de metabolism ai hemoglobinei. Deficitele de secreție sau eliminare a bilei produc acumularea acestor produși în țesuturi. Plămânul este organ esențial în excreția gazelor respiratorii, precum și a substanțelor gazoase și volatile, precum anestezicele gazoase, corpii cetonici sau alcoolii. Excreția salivară nu este o formă reală de excreție, pentru că de obicei substanțele eliminate prin salivă sunt înghițite. Excreția este dependentă de pH-ul salivar și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
una dintre puținele țările europene care mai are păduri virgine. 311 www.epnet.com/ehost;www.fplc.edu/tfield/profRisk;www.ipc.apc.org; www.med.harvard. edu (consultate pe 20 mai 2012). 312 Pulberile cu acțiune la nivelul căilor respiratorii ce pot provoca inflamații, rinite, faringite, laringite, bronșite sau alveolite; când acțiunea lor este îndelungată, apar afecțiuni cornice-bronho-pneumopatiile, de exemplu; oxizii de sulf rezultați din arderea combustibililor fosili produc iritații ale căilor respiratorii, salivație excesivă, expectorații, spasme, dificultăți de respirație
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
312 Pulberile cu acțiune la nivelul căilor respiratorii ce pot provoca inflamații, rinite, faringite, laringite, bronșite sau alveolite; când acțiunea lor este îndelungată, apar afecțiuni cornice-bronho-pneumopatiile, de exemplu; oxizii de sulf rezultați din arderea combustibililor fosili produc iritații ale căilor respiratorii, salivație excesivă, expectorații, spasme, dificultăți de respirație etc. 313 Oxizii de azot, sulf, carbon, insecticidele, detergenții, masele plastice etc. care pot produce rinite, traheite, astm, conjunctivite, eczeme, urticarii etc. 314 Provoacă difteria, scarlatina, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
azot, sulf, carbon, insecticidele, detergenții, masele plastice etc. care pot produce rinite, traheite, astm, conjunctivite, eczeme, urticarii etc. 314 Provoacă difteria, scarlatina, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, varicela, variola, gripa, guturaiul etc. Plumbul sub formă de vapori pătrunde în organism pe cale respiratorie și pe cale digestivă, ajunge direct în sânge, provoacă anemii, atinge sistemul nervos, provoacă întârzierea dezvoltării intelectuale etc. 315 Toate tipurile de pulberi care determină scăderea elasticității pulmonare și apariția fibrozei. 316 Oxidul de carbon rezultat din arderile incomplete ale combustibilului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
gallico, 1539; De Contagione et Contagiosis Morbis, 1546. 333 De altfel și medicii au considerat, mult timp, că penitența și purificarea sufletului erau remediile cele mai bune în caz de boală... 334 Boală infecțioasă și contagioasă ce se transmite pe cale respiratorie. Pe suprafata pielii apar pustule care (după vindecare) lasă cicatrici definitive. Boala începe cu febră ridicată, dureri de cap, dureri musculare etc., după care urmează erupția. Riscul transmiterii este ridicat mai ales în prima săptămână. 335 Rujeola (sau pojarul) este
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de sodiu, chitosan (Wang și Hu, 2007; Wang și al., 2008). Microalga Scenedesmus quadricauda eficientă în biosorbția unor coloranți reactivi a fost utilizată în formă viabilă, entrapată în sfere de alginat de calciu cu conservarea la +4șC a activităților sale respiratorii și fotosintetice timp îndelungat (Ergene și al., 2009). Detalii asupra obținerii preparatelor imobilizate viabile vor fi prezentate în subcapitolul 4.2.5. 4.2.3. Obținerea biomasei neviabile. Pretratament fizic. Caracterizare Rezultatele experimentale au arătat că anumite procedee de pretratament
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
înlăturată prin utilizarea algelor imobilizate. O variantă propune entraparea în sfere de alginat, metoda fiind simplă, ieftină, disponibilă. Datorită structurii dense a matricii de imobilizare bazate pe acest gel polimeric, în decursul imobilizării, celulele de alge își mențin activitățile lor respiratorii și fotosintetice. Algele imobilizate pot fi păstrate la temperaturi scăzute (+4șC), la întuneric, fiind capabile de a relua creșterea normală după mai mult de 12 luni de imobilizare. Microalga Scenedesmus quadricauda prezintă un interes deosebit în studii de biosorbție. Alginatul
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
circulației limfatice 136 16.4. Rolul circulației limfatice 137 FIZIOLOGIA RESPIRATIEI I. L. Serban, D. N. Serban 17. Introducere în fiziologia respirației 138 18. Ventilația alveolară 138 18.1. Date de anatomie funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
funcțională a aparatului respirator 138 18.2. Funcțiile căilor respiratorii 140 18.3. Forțe care acționează asupra plămânului 144 18.4. Ciclul respirator 147 18.4.1. Inspirul 148 18.4.2. Expirul 149 18.4.3. Volume și debite respiratorii 150 18.4.4. Lucrul mecanic respirator 152 18.5. Efectul ventilator alveolar al aerului vehiculat 152 18.6. Controlul ventilației 155 18.6.1. Chemoreceptorii centrali 155 18.6.2. Chemoreceptorii periferici 156 18.6.3. Receptorii pulmonari 157
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pulmonari 157 18.6.4. Receptorii de iritație din căile aeriene 158 18.6.5. Alți receptori implicați în controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
receptori implicați în controlul ventilației 159 18.6.6. Centrii nervoși 159 18.6.7. Efectorii 162 18.6.8. Controlul integrativ al mișcarilor respiratorii 162 19. Hematoza pulmonară și alte funcții ale plămânului 167 19.1. Schimbul de gaze respiratorii la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular 178 20.1. Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular 178 20.1. Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188 21.1. Funcțiile rinichiului 188 22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
secvență predeterminată, a unui număr mare de mușchi striați de la nivelul cavității bucale, faringelui și esofagului (excepție, mușchiul esofagian distal care este un mușchi neted). La fătul uman, deglutiția apare în a 12-a săptămână de viață intrauterină, deși mișcările respiratorii și de sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de transport la nivel molecular, bazat pe gradientul de concentrație, nefiind influențată de filtrare sau reabsorbție. Substanțele liposolubile trec ușor prin plasmalemă (coeficientul de partiție ulei/plasmă este un bun indicator pentru rata de difuzie). Acesta este și cazul gazelor respiratorii. Astfel, aportul de O2 la nivel celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în multe țesuturi conținutul de O2 al sângelui este deja scăzut la 80% la intrarea în capilar, ca urmare a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și mai rapidă. In insuficiența cardiacă dreaptă și în cea globală unda a crește foarte mult, iar depresiunea y diminuă. 15.4. Factori ce determină și influențează circulația venoasă Energia necesară pentru returul venos este furnizată de activitatea inimii, mișcările respiratorii, contracția mușchilor membrelor. Activitatea de pompă a inimii este factorul determinant major. Intoarcerea venoasă este rezultatul diferenței de presiune dintre capilare și atriul de destinație, curgerea sângelui în vene spre cord fiind deci în ultimă instanță determinată de pompa ventriculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care apoi este distribuit la țesuturi prin intermediul circulației. Omul și alte animale superioare preiau oxigen din aer și eliberează bioxid de carbon în vederea satisfacerii nevoilor metabolice ale țesuturilor, fenomen care se numește schimb de gaze și care reprezintă esența fiziologiei respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
respiratorii. Se descriu următoarele procese implicate în schimbul gazos: ventilația alveolară, procesul prin care aerul alveolar este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
este permanent împrospătat cu aer de proveniență atmosferică, permițând aducerea unor noi cantități de oxigen și îndepărtarea bioxidului de carbon produs de organism; difuzia gazelor respiratorii (oxigen și bioxid de carbon) prin peretele alveolelor pulmonare, de fapt schimbul de gaze respiratorii între aerul alveolar și sângele din capilarele pulmonare, prin “bariera alveolo-capilară”; transportul gazelor respiratorii de câtre sângele circulant ; transferul de gaze respiratorii între capilarele sistemice și celule; respirația celulară, adică utilizarea oxigenului de către celule și producera de bioxid de carbon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]