2,358 matches
-
altul care să măsoare intensitatea ajutorului primit de la bunici, obținut prin medierea ultimilor 2 itemi. Așa cum era de așteptat cele două scoruri calculate corelează semnificativ (Spearman Rho = 0,476, p < 0,001). Cele două scoruri nu sunt dependente de sexul respondentului. Atât bărbații, cât și femeile acordă sau primesc ajutor cu aceeași intensitate. În conformitate cu testul Kruskal-Wallis (H = 10,211, df = 2, p = 0,006 < 0,05), nivelul de instruire determină o diferențiere semnificativă în ceea ce privește ajutorul primit. Pe măsură ce nivelul de instruire crește
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
p = 0 < 0,001). Grupa de vârstă 25-29 este cea mai permisivă cu privire la noile metode, iar pe măsură ce se înaintează spre 60 de ani, gradul de acord scade semnificativ (Kruskal-Wallis H = 20,10, df = 7, p = 0 < 0,001). În opinia respondenților, tehnologiile de reproducere ar trebui folosite în principal de persoanele căsătorite. În ceea ce privește persoanele care trăiesc în concubinaj sau persoanele singure, opiniile nu sunt ferme în favoarea sau defavoarea utilizării acestor tehnologii (Tabelul 42). De cine apreciați că pot fi folosite aceste
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
asimilarea acestuia la nivel local ca urmare a specificității sistemelor morale, culturale și religioase [1, 3]. De obicei se susține că dreptul la reproducerea asistată, dacă acesta există, aparține mai mult cuplurilor căsătorite, fapt care se reflectă și în opinia respondenților noștri, care au apreciat în majoritate că aceasta ar trebui utilizată de persoane căsătorite (82,2%). Pornind de la faptul că dreptul la reproducere se bazează pe presupunerea că dorința de reproducere este expresia bazică a autonomiei morale, nu este clar
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
copilului și nu numai. În România, ca și în alte țări dezvoltate, noile tehnologii reproductive au fost puse în practică înainte ca acestea să fi fost pe larg dezbătute, riscurile lor evaluate și înainte de a fi responsabil reglementate legislativ. Opinia respondenților poate fi o bază pentru colectarea de informații, planificarea și trasarea de recomandări legislative cu scopul elaborării unor strategii privind aceste activități. Managementul tehnologiilor implică furnizarea de informații personale sensibile și presupune un sistem robust de păstrare a datelor și
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
colectarea de informații, planificarea și trasarea de recomandări legislative cu scopul elaborării unor strategii privind aceste activități. Managementul tehnologiilor implică furnizarea de informații personale sensibile și presupune un sistem robust de păstrare a datelor și informațiilor private și confidențiale, mulți respondenți simțind nevoia să-și exprime anxietatea privind aceste aspecte. Luând în considerare maturitatea biologică, profesională și socială de-a lungul timpului, momentul optim pentru procreare a fost apreciat diferit. Pentru spațiul european contemporan, ca și pentru alte populații de pe alte
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
disponibile. În eșantionul studiat, percepția cea mai ridicată asupra metodelor de contracepție a fost despre: prezervativ (92,69%), calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09% (Figura 33). Figura 33. Mijloacele de contracepție de care au auzit respondenții Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține: prezervativul (88,2%), calendarul (70
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
calendar (85,75%) și pilulele contraceptive (85,64%). Capișonul cervical și bureții vaginali sunt metodele de care au auzit cel mai puțin respondenții, respectiv 18,01% și 24,09% (Figura 33). Figura 33. Mijloacele de contracepție de care au auzit respondenții Atunci când se testează nivelul de cunoștințe despre fiecare metodă sau procedură, deși ponderea scade, ordinea se menține: prezervativul (88,2%), calendarul (70,3%), și pilulele contraceptive (70,1%). De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului cervical
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
prezervativul (88,2%), calendarul (70,3%), și pilulele contraceptive (70,1%). De asemenea, se cunoaște mai puțin modul de utilizare a capișonului cervical și a bureților vaginali (Figura 34). Știți cum se utilizează? Figura 34. Mijloacele de contracepție pe care respondenții știu să le utilizeze Diferența dintre percepție și cunoștințe despre utilizare scade odată cu creșterea nivelului de instruire. Informațiile despre procurarea mijloacelor de contracepție respectă aceleași proporții ca la itemul referitor la cunoașterea utilizării acestor mijloace (Tabelul 48). Știți de unde se
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
s-a cerut să-și exprime acordul sau dezacordul cu un număr de 12 afirmații făcute despre pilulele contraceptive. Afirmațiile se referă la avantajele și riscurile legate de utilizarea pilulelor contraceptive. Se poate observa că în majoritatea celor 12 afirmații respondenții nu au o opinie, cele mai frecvente răspunsuri fiind Nu știu. În cazul afirmațiilor în care există un procentaj ridicat pentru Total de acord, aceste afirmații se referă la avantajele practice: sex spontan, ușor de utilizat, ușor de procurat. Efectele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
iei pastilele 46,1 21,0 24,8 8,1 100 Prea scumpe 47,3 19,8 24,1 8,8 100 Tabelul 51. Opinii privind pilulele contraceptive 6.2. Utilizarea trecută și curentă a contraceptivelor experiență și satisfacție Dintre respondenții noștri, 75,6% au declarat că au folosit în trecut sau că folosesc în prezent mijloace de contracepție. Tabelul 52 cuprinde în ordine descrescătoare mijloacele de contracepție folosite în trecut și în prezent. Mijloace de contracepție folosite Procent Prezervativul 41
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual în momentul studiului, nu aveau nevoie de contracepție. Rata prevalenței contracepției la femei a crescut în mod constat în România după 1989, când s-a permis accesul legal la acestea, mai ales după abrogarea decretului 770 care interzicea avortul. Respondenții au avut de numit două metode de contracepție pe care le-au folosit în trecut. În eșantionul supus cercetării 25,2% dintre respondenți nu au folosit în trecut metode de contracepție. Prima metodă raportată a fost prezervativul, iar a doua
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
când s-a permis accesul legal la acestea, mai ales după abrogarea decretului 770 care interzicea avortul. Respondenții au avut de numit două metode de contracepție pe care le-au folosit în trecut. În eșantionul supus cercetării 25,2% dintre respondenți nu au folosit în trecut metode de contracepție. Prima metodă raportată a fost prezervativul, iar a doua metodă numită a fost tot prezervativul. Cea mai folosită metodă de contracepție în trecut a fost prezervativul, urmat la distanță mare de pilulele
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4 Ligatura tubară 0,2 0,1 0,15 Non răspuns 0,5 33,6 17 Nu a folosit metode contraceptive 25,2 25,2 25,2 Total 100 100 100 Tabelul 53. Metodele contraceptive folosite în trecut specificate de respondenți Între utilizarea curentă și cea trecută a metodelor de contracepție apar unele diferențe: * prezervativul rămâne cea mai folosită metodă, urmat de pilulele contraceptive la mare distanță; * ponderea utilizării calendarului scade în medie de 3 ori; * prezervativul și pilulele dețin ponderea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Vasectomia 0 0,1 0,05 Non răspuns 0,4 31.2 15.8 Nu a folosește metode contraceptive 46,5 46,5 46,5 Total 100,0 100,0 100 Tabelul 54. Metodele contraceptive folosite în prezent specificate de respondenți Cei care nu folosesc metode contraceptive în prezent (aproape jumătate) sunt reprezentați nu numai de persoane aflate la vârste infertile, ci și de tineri expuși riscului unei sarcini nedorite. Femeile căsătorite sau aflate în uniune consensuală au probabilitatea mai mare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
fertilitate, chiar în lipsa unui partener sexual stabil. Din întregul eșantion, în jur de 11% nu începuseră viața sexuală, aproape 100% fiind între 15-24 de ani, așadar putem spune că aproximativ 21% dintre aceștia pot avea o sarcină (respondenta sau partenera respondentului). Folosirea metodelor contraceptive în prezent Grupe de vârstă Total 15-24 25-34 35-49 peste 50 Nu 47,0 25,6 35,3 82,6 47,1 Da 53,0 74,4 64,7 17,4 52,9 Total 10 100 100
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
întreg eșantionul cercetat. Diferența până la 100% este reprezentată de persoane care nu au început viața sexuală și non-răspunsuri (Figura 40). Figura 40. Variabilitatea pe sexe a amintirii experienței primului raport sexual 7.2. Protecția primului și ultimului contact sexual Majoritatea respondenților care au început viața sexuală, 67,8%, declară că primul lor contact sexual nu a fost neprotejat și 32,2% declară că primul lor contact sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin riscant l-au avut cei din Ploiești, unde 56% din respondenți au avut contacte sexuale neprotejate. Relația dintre orașul de rezidență și comportamentul sexual este semnificativă: Pearson χ2 = 61,177, df = 7, p < 0,001. Figura 41. Protecția primului contact sexual pe patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
patru grupe de vârstă Vârsta. Un al doilea factor de diferențiere a comportamentului protectiv la debutul vieții sexuale îl reprezintă vârsta subiectului. Folosind o segmentare pe 4 grupe de vârstă, testul χ2 indică diferențe semnificative pe grupele de vârstă ale respondenților (Pearson χ2 = 192,610, df = 3, p < 0,001). Din reprezentarea grafică (Figura 41) se poate constata că, atât în valoare procentuală absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
absolută, cât și ca proporții pe fiecare grupă de vârstă, persoanele mai tinere au raportat un comportament sexual mai prudent la primul contact sexual. La grupa de vârstă 15-24 ani, mai mult de 50% (aceștia reprezintă 9,91% din totalul respondenților) au raportat contact sexual protejat. La extrema cealaltă, la grupa de vârstă de peste 50 de ani avem cea mai scăzută raportare de contact protejat. Graficul sugerează faptul că procesul de adoptare a unui comportament sexual mai puțin riscant a avut
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexuală și 78,5% au o viață sexuală curentă. Dintre subiecții care au început viața sexuală, 77,2% declară că au un partener sexual stabil. Referitor la numărul partenerilor sexuali de-a lungul vieții, pe ansamblul eșantionului, 37,5% din respondenți declară că au avut un singur partener, 31,8% că au avut 4-6 parteneri, iar 14,3% declară că au avut peste 6 parteneri sexuali. După cum se poate observa din prezentarea grafică (Figura 44), majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au avut peste 6 parteneri sexuali. După cum se poate observa din prezentarea grafică (Figura 44), majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul partenerilor declarați crește, ponderea femeilor scade. Asocierea între sexul respondenților și numărul partenerilor sexuali este una semnificativă, confirmată statistic de testul Pearson χ2 (Pearson χ2 = 386,759, df = 3, p < 0,001). În eșantionul cercetat
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
majoritatea femeilor intervievate (56,74%) declară că au avut un singur partener de-a lungul vieții, în contrast cu bărbații, care reprezintă numai 17,47% din totalul respondenților de sex masculin. Pe măsură ce numărul partenerilor declarați crește, ponderea femeilor scade. Asocierea între sexul respondenților și numărul partenerilor sexuali este una semnificativă, confirmată statistic de testul Pearson χ2 (Pearson χ2 = 386,759, df = 3, p < 0,001). În eșantionul cercetat, se poate observa o influență regională semnificativă. Testul Pearson χ2 indică asocierea semnificativă între numărul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
orașe mai conservatoare (Târgu-Mureș, Ploiești), unde ponderea celor care au raportat mai mult de 6 parteneri sexuali este în jur de 7%, adică jumătate din media eșantionului (14,3%), și orașe mai libertine, cum este Baia Mare, unde 22,0% din respondenți au declarat ca au avut peste 6 parteneri sexuali. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și 8,5
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
adică jumătate din media eșantionului (14,3%), și orașe mai libertine, cum este Baia Mare, unde 22,0% din respondenți au declarat ca au avut peste 6 parteneri sexuali. Referitor la numărul partenerilor sexuali în ultimele trei luni, 5,5% din respondenți declară că nu au avut partener, 86,0% raportează că au avut un singur partener și 8,5% au avut cel puțin 2 parteneri. Figura 44. Variabilitatea pe sexe a numărului de parteneri sexuali Localitatea de rezidență Numărul partenerilor sexuali
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]