11,123 matches
-
sau familia întreagă ca având probleme, unități așezate în cercuri concentrice: familia numește pe unul dintre membrii săi „cu probleme”; familia lărgită (extinsă) numește astfel familia restrânsă (nucleară); comunitatea atribuie acest calificativ familiei extinse (în societățile tradiționale) sau numai familiei restrânse (în societatea modernă); societatea (Parlamentul, Guvernul, opinia publică etc.) consideră un anumit gen de familii ca fiind cu probleme. (Instituțiile, agențiile și oficiile de asistență socială le includem la nivel societal sau comunitar.) Se impun aici două constatări fundamentale: dat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
societatea (Parlamentul, Guvernul, opinia publică etc.) consideră un anumit gen de familii ca fiind cu probleme. (Instituțiile, agențiile și oficiile de asistență socială le includem la nivel societal sau comunitar.) Se impun aici două constatări fundamentale: dat fiind că familia (restrânsă) este o unitate cu un grad foarte ridicat de integralitate, de regulă, orice problemă mai serioasă a unui membru al său devine și problema familiei; indiferent dacă acest lucru se întâmplă sau nu, familia lărgită, comunitatea sau societatea au tendința
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dar netransparente (neexplicite); - dimensiunea fundamentală a interacțiunilor familiale este comunicarea. Determinată de o serie de caracteristici personale (cultură, inteligență, temperament) și de alți factori, se constituie ea însăși ca un element major al vieții de familie. Și într-un grup restrâns cum e familia, în afara conținutului informațional propriu-zis, contează foarte mult metacomunicarea, ansamblul de gesturi, semne și semnale despre cum trebuie înțeles, interpretat mesajul verbal sau nonverbal transmis. Altfel spus, aproape întotdeauna un mesaj este însoțit de un metamesaj. Dată fiind
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
REVISTA SCRIITORILOR ROMÂNI, publicație apărută la München între 1962 și 1990, anual (exceptând anii 1976-1977), editată de Societatea Academică Română. Apariția R.s.r. s-a decis în 1959, la Congresul al III-lea al Societății Academice Române, într-o ședință restrânsă, prezidată de N. I. Herescu, care i-a dat și titlul. Vintilă Horia, Virgil Ierunca și Mircea Popescu (secretarul general al Societății Academice Române) au fost desemnați pentru comitetul redacțional. După cum se precizează în numărul 2/1963, redactarea este asigurată la
REVISTA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
bucura de o justă apreciere”. Traduce o sumedenie de texte lirice (de V. Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga ș.a.), precum și din proza românească (I.L. Caragiale, I.A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu- Voinești), multe dintre aceste tălmăciri având o circulație totuși restrânsă, în periodicele academice în care au fost incluse: „Revista germaniștilor români”, „Stimmen aus dem Südosten”, buletinul Comisiei pentru Sud-Est al Academiei Germane din München. A transpus pastelurile lui Vasile Alecsandri, Ion de Liviu Rebreanu (versiunea sa a apărut în 1941
RICHTER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289282_a_290611]
-
sau pe un drum de țară. Istoricul Georges Duby ne spune că „În epoca medievală, hoinăritul solitar era un simptom al nebuniei. Nimeni nu ar fi riscat așa ceva dacă nu era deviant sau nebun”2. Viața era trăită În spații restrânse, lucru de Înțeles, deoarece dincolo de ziduri, de câmpuri și de pășuni erau păduri dese și impenetrabile, animale salbatice În căutare de pradă și briganzi. A trăi grupat era o strategie de supraviețuire, a cărei valoare fusese probată de multe ori
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Așadar, americanii au devenit nu numai cei mai entuziaști discipoli ai teologiei Reformei Protestante și cei mai ardenți suporteri ai ideologiei iluministe, ci și susținătorii cei mai Înfocați ai autonomiei individului. Datorită atât Îndelungatei lor istorii trăite În spații mai restrânse și mai dens populate, cât și a modului de viață comunal și paternalistic, europenii nu au Îmbrățișat complet ideea individului singur, În măsura În care ea a fost acceptată de americani pe frontiera puțin populată a vastului lor continent. Pe de altă parte
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de 500.000 de oameni puteau vorbi și citi În dialectul, care mai târziu a devenit limba germană oficială, iar mulți dintre aceștia erau actori care jucau În piese noi pe scenă sau cărturari care scriau pentru o elita intelectuală restrânsă 14. O mare parte din motivația pentru crearea limbilor naționale a avut mai puțin de a face cu formarea statului-națiune și mai mult cu situația demografică căreia industria tipografică a trebuit să-i facă față la Începuturile ei. Tipografii din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
criteriile, să fie admisă În Uniune. Natura deschisă și inclusivă a acestei noi instituții de guvernământ a cauzat neliniște În rândul membrilor și tensiuni Între țările candidate. Unii argumentează că, cu toate că apartenența se bazează pe criterii de valoare, ea trebuie restrânsă numai la acele țări care formează „Europa istorică”. Problema este că istoricii Înșiși nu pot cădea de acord asupra a ceea ce constituie Europa istorică. Geografii, pe de altă parte, spun că de fapt nu există un continent european. Alții Însă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
consultându-se Într-o gama largă de chestiuni; formulând, implementând și monitorizând politicile Împreună”9. Acest proces este ceea ce președintele Prodi numește „rețeaua Europa”10. Cu toate că reprezentarea formală a organizațiilor Societății civile În rețelele de politică publică este Încă destul de restrânsă, Însuși faptul că Uniunea Europeană recunoaște un parteneriat bazat pe trei sectoare are o mare semnificație istorică. Să ne reamintim că satul-națiune s-a aflat, de la bun Început, În serviciul intereselor comerciale. Misiunea lui a fost aceea de a proteja dreptul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acuză că practica este o modalitate prin care bărbații le mențin pe femei În sclavie. Ce face visul european atât de interesant și problematic, este faptul că Încearcă să Încorporeze atât drepturile universale ale omului, cât și cele culturale, mai restrânse, sub aceeași umbrelă politică. Această situație este foarte diferită de agenda statului-națiune, al cărui țel era limitat la protecția dreptului de proprietate individuală și a libertăților cetățenești și asimilarea și integrarea subgrupurilor Într-o singură identitate națională. A acomoda multiculturalismul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca mijloace pentru administrarea riscurilor și amenințărilor globale. Ce s-ar Întâmpla totuși dacă milioane - chiar miliarde - de ființe umane ar crede cu adevărat că amenințările globale la propria securitate sunt cel puțin la fel de reale și periculoase ca amenințările mai restrânse cărora le fac față zilnic. Contracararea acestor amenințări va necesita un nou legământ Între ființele umane, care să extindă atât obligațiile și loialitățile, cât și sentimentul de securitate, dincolo de limitele Înguste ale teritoriului și de protecția mai limitată pe care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
probabil că Europa ar fi fost În stare să adune suficiente forțe militare, pentru a opri ostilitățile, fără intervenția militară a Statelor Unite ale Americii. A fost umilitor să se bazeze pe forța militară americană, pentru ceea ce reprezenta În esență o acțiune militară restrânsă. Dacă Europa nu putea să mențină pacea la periferia ei, Împotriva unui inamic nu tocmai formidabil, cum poate să spere Uniunea Europeană să mențină pacea și securitatea celor 455 de milioane de oameni trăitori În douăzeci și cinci de națiuni diferite? Războiul din
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din PIB70. Nimeni, de pe ambele maluri ale Atlanticului, nu se așteaptă la așa ceva. În realitate bugetele pentru apărare au scăzut În toate țările Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei și Greciei 71. Într-o perioada de creștere economică lentă și bugete guvernamentale mai restrânse, este puțin probabil ca țările membre ale Uniunii Europene să aleagă să-și mărească bugetele militare În defavoarea beneficiilor sociale. Karl Zinsmeister de la American Entreprise Institute, un institut de studii american de nuanță conservatoare, a rezumat sentimentele multor conservatori din Statele Unite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pesticide, nu sunt deloc sortate și testate Înainte de a fi introduse pe piață. Cu toate ca Legea națională pentru politica de mediu (NEPA) mandatează declarația de impact asupra mediului Înaintea unor experimente științifice și aplicații tehnologice, ea a fost interpretată În mod restrâns de către curțile federale și limitându-se aplicabilitatea. Chiar și atunci când a fost folosită, pragul limită pentru satisfacerea cerințelor NEPA este atât de jos, Încât este ineficientă În majoritatea cazurilor. Abordarea reglementării În Uniunea Europeană, contrastează profund, fiind gândită să prevină efectele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
potrivesc, eventual, contextelor socioculturale mai simple și standardizate, și nu celor cu structuri socioumane complexe și variate. Nu putem stabili o corespondență punct cu punct între valorile, motivele umane și planul pragmatic al adaptării, conservării biologice sau al intereselor economico-sociale restrânse. Unele valori - chiar în afara celor ce transcriu mai rafinat interese fundamentale - nu sunt numai valori instrumentale; ele au statut de valori terminale, valori-scop, se bucură de autonomie funcțională. Trebuie să realizăm o fermă distincție între aspectul genetic și cel funcțional
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
niveluri: a) valori general umane; b) valori ale unui sistem sociopolitic; c) valori ce țin de o anume cultură și etnicitate; d) valori ale grupurilor sociale mari și medii (clase sociale, profesiuni etc.); e) valori ale microgrupurilor (familii, organizații, grupuri restrânse etc.); f) valori individuale. Trebuie specificat, în al doilea rând, că raportul dintre palierele socioaxiologice indicate sunt complexe, și nu perfect univoce. Astfel, deși avem în principal o particularizare în trepte de la general la individual, în special pentru palierele „b
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
recunoaștem cât de delicată este distincția cesepară omul de bestie; or, tocmai de aceea noi trebuie să nu contribuim la distrugerea ei” (ibidem, p. 46). Recunoașterea universului simbolico-axiologic ca fiind propriu ființei umane, definirea moralei într-un sens mult mai restrâns, ca relații conștiente ce transcend utilitatea biologică, nu duc cu necesitate la concluzia unei disjuncții, a unei rupturi funciare între biologic și valorile umane superioare. Iată care ar fi, în interpretarea noastră, principalele temeiuri ale respectivei afirmații. Probabil că anumite
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
modul cum pot fi ele complementarizate. Pe de altă parte, mai nou, chiar în câmpul psihologiei sociale ca disciplină academică se iau în considerare din ce în ce mai pronunțat o gamă largă de modalități de asamblare a persoanelor, de la grupurile propriu-zise în sens restrâns (relații nemijlocite) până la agregate difuze de tipul gloatelor sau al organizațiilor bine structurate (vezi Neculau, 2003). În acest din urmă areal se înscriu și grupurile de presiune, care sunt acele tipuri de grupuri ce urmăresc atingerea unor obiective social-politice prin
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în principiu, între două persoane) se petrece și în grupurile propriu-zise, dar, desigur, și între indivizi care nu aparțin aceluiași grup, iar cea grupală nu se reduce la cea interpersonală, întrucât există și comunicarea lider - membri. Însă comunicarea în grupurile restrânse ferm constituite are și alte note specifice, date de caracteristicile grupurilor primare. Să mai notăm că literatura de specialitate discută și conceptul de comunicare socială, mai extins ca sferă și conținut față de cel de „comunicare de masă”, comunicarea socială însemnând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și partener, constituind, în fond, o artă, de unde și expresia cu mare acoperire cotidiană „arta conversației”. 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupaletc "3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale" În viața comunicațională a grupurilor și colectivităților mai restrânse, câteva aspecte sunt mai pregnante. Astfel, ca structuri comunicaționale, există două forme fundamentale (Radu, coord., 1994): structura centralizată, în care un singur membru al grupului primește informații de la toți ceilalți, găsește soluția (ia decizia) și o comunică celorlalți; structura omogenă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a angajaților lor, nu doar pe planul salarial, ci și în alte dimensiuni ale condițiilor de muncă, precum și la faptul că oamenii fac judecăți asupra situației lor globale ca angajați. După cum s-a mai sugerat pe parcursul acestei lucrări, problema echității restrânse (interindividuale, în familie și în alte grupuri) a fost încorporată într-un concept mai larg, cel al justeței sociale, urmărindu-se mecanisme și efecte ale inechităților și la scară macrosocială. La noi în țară, S. Chelcea și colaboratorii săi (2000
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cel mai adesea, încorporată în una mai vastă, și anume aceea a rezolvării de probleme și a performanțelor de grup. Pe bună dreptate, întrucât în sens larg orice luare de decizie înseamnă rezolvarea unei probleme, apoi, chiar în sens mai restrâns, uneori luarea de decizii privește găsirea unei soluții corecte (de multe ori unice). În textul de față am acordat un spațiu special acestei chestiuni deoarece incumbă multiple subprobleme, pe care le vom analiza în continuare. Aceasta și întrucât, de cele mai multe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de lideri și stiluri de conduceretc "4.1. Fenomenul conducerii. Tipuri de lideri și stiluri de conducere" Viața grupurilor și colectivităților este de neînchipuit fără o minimă organizare, și deci conducere. Prin definiție, existența și funcționarea grupurilor mai mari sau restrânse presupun un conducător, lucru evident și în lumea animală, la primate funcționând o ierarhie socială destul de complexă, cu competiții și lupte în care se fac și se desfac alianțe, pentru a se ajunge în vârful ierarhiei și a se menține
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de existență mai extins, cu legăturile dintre ele și diferitele manifestări ale acestui cadru. Dintre aspectele mediului fizic în care își desfășoară grupurile activitatea, importantă este structura spațială a așezământului de muncă și viață: dacă e vorba de un loc restrâns și închis în condiții dure de muncă (submarin, platformă marină, mină de cărbuni, dar și o fermă agricolă izolată), grupurile sunt mult mai solidare, presiunea spre conformare este mai accentuată, ele dezvoltă și mențin o conducere autoritară. Cum e și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]