2,855 matches
-
are o psihologie specială ce se caracterizează prin capacitatea de a reuni Într-un fascicul noțiuni de origine foarte diferită și de a le face să conveargă spre același scop. Creația intelectuală de orice fel, tehnică, literară, artistică, științifică etc. rezidă În Încolțirea unei idei sintetice, formată prin combinație nouă din elemente existând deja În spirit, cel puțin În parte. În spirit are loc o frământare Între elementele existente. Pentru a avea loc această țâșnire a ideii sintezei noi, este necesar
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
act de comunicare poate fi corect dacă răspunde la întrebările: Cine? (Emițător) ; Ce spune? (Mesaj); Cum? (Mijloc); Cui? (Receptor); Cu ce efect? (Efectul de comunicare) b) școala semiotică descrie comunicarea ca producere și înțelegere de sensuri (semnificații), iar studiul comunicării rezidă în studiul textului și al culturii. Mesajul este o construcție a semnelor care, în interacțiunea cu receptorii, produc semnificații. Dacă școala proces interpreta un efect diferit de intenția comunicațională drept eșec, a cărui cauză se afla în parcursul procesului de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
numărul funcțiilor găsite sporește, „descrierea mecanismului și a efectelor lor se complică, și nu totdeauna cu folos”. În ceea ce privește reprezentarea funcțiilor în comunicare, Roman Jakobson sublinia că e greu de găsit un mesaj verbal cu o singură funcție. Varietatea mesajelor nu rezidă în monopolul uneia dintre aceste multiple funcțiuni, ci în ordinea ierarhică diferită a funcțiunilor. Structura verbală a unui mesaj depinde, în primul rând, de funcțiunea predominant. Între funcțiile limbii, care se manifestă într-un discurs prin trăsăturile lor proprii, există
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
scăderea funcțiilor de socializare și control exercitate de comunitate și vecinătate, destabilizarea ordinii sociale și a coeziunii grupurilor datorită eterogenității populației și varietății normelor de conduită, ca și multiplicării fenomenelor aculturale ale orașului. În consecință, cauzele primare ale delicvenței juvenile rezidă în interiorul comunității urbane care, datorită aglomerării de populație, a diversificării spațiilor și serviciilor comerciale și sociale, devine ea însăși o sursă criminogenă, prin atragerea și ispitirea unor tineri de a comite acte și delicte penale. "În majoritatea orașelor mari ale
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
întreaga viață națională. În fața societății, artistul e responsabil ca și preotul. Cu atât mai responsabil cu cât darul ce i s-a dat e mai mare. Libertatea ontologică e substanța intimă a spiritului omenesc, e însăși măduva personalității. În ea rezidă toată demnitatea omului de purtător al chipului lui Dumnezeu, dar și toată responsabilitatea lui morală. Teoria, care apără libertatea nelimitată în artă, apără de fapt iresponsabilitatea creatorilor de artă. Dar cum putem socoti iresponsabili moralmente tocmai pe cei investiți de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în acest proces"55. Avantajul unei asemenea abordări, care reunește sociolingvistica lui Mihail Bahtin, diverse doctrine filozofice, pragmatica actuală ș.a., este că ea ține cont de "cadrele" specifice care contribuie la configurarea sensului textemelor (și, implicit, al textelor însele); dezavantajul rezidă, însă, în faptul că Boris Gasparov tinde să reducă "materia lingvistică" propriu-zisă la planul vorbirii individuale, pe care îl ridică la rangul de unică realitate a limbajului: "Vorbirea e făcută din vorbire, și nu din prescripții generale. Noile fapte de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lucrurile", pentru adjective, "pozitiv" și "negativ", iar pentru verbe "tranzitiv" și "intranzitiv". 4.3.1.2. În cadrul integralismului lingvistic, structurile paradigmatice secundare corespund domeniului tradițional al "formării cuvintelor", pe care Coșeriu l-a reformat în mod fundamental. Caracterul lor "secundar" rezidă în faptul că "un termen primar primește o determinare gramaticală și, cu această determinare gramaticală implicită, este redat din nou lexicului"261. În mod concret, există trei tipuri de structuri paradigmatice secundare: modificarea, determinarea și compunerea 262. Dintre acestea, modificarea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
al unităților "discursului repetat" (în special al textemelor) în raport cu unitățile din "tehnica liberă" a vorbirii; identificarea, clasificarea și descrierea tipurilor de "structuri" ale "discursului repetat" în plan "idiomatic". 7.2.1. Dificultatea de a duce la bun sfârșit asemenea sarcini rezidă, printre altele, în faptul că planul "idiomatic" al "discursului repetat" reprezintă domeniul în care restricțiile semantice coșeriene s-au manifestat cu cea mai mare fermitate. Astfel, toate distincțiile semnalate la punctul 7.0. au avut tocmai scopul de a exclude
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
că elevul Ionescu nu mai chiulește de la ore). Avem de-a face, în acest caz, cu un textem modificat printr-o operație de reconfigurare, și nu doar prin simplă determinare discursivă. Prin urmare, diferența dintre determinarea (forte) și restructurarea textemelor rezidă în faptul că, dacă prima acțiune "blochează" orice sens figurat al elementelor asupra cărora se exercită, cealaltă le permite să-și manifeste în continuare "conținutul" lor dual. 5. Clasificarea textemelor în funcție de configurația lor 5.0. O altă clasificare a textemelor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
valoarea lor culturală. 1.3.1. În cazul semanticii configurative, opoziția dintre configurațiile paradigmatice "primare" și cele "secundare", pe care Coșeriu a stabilit-o în cazul structurilor lexematice (v. supra, II.4.3.1.), își pierde valabilitatea. Explicația acestui fapt rezidă în aceea că, deși putem determina, la rândul nostru, configurații paradigmatice "secundare" (care coincid, în ultimă instanță, cu ceea ce am numit "texteme diatropice", de tipul molti amici, molto disonore în raport cu textemul italian molti nemici, molto onore), acestea se manifestă doar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
3. Lumea romanului sadovenian se structurează, așadar, în funcție de șase câmpuri referențiale. Totuși, ar fi greșit să deducem de aici că sensul de ansamblu al romanului ar consta (doar) în articularea cuantelor și/sau a câmpurilor referențiale. În realitate, sensul nu rezidă în "unitățile" semantico-referențiale (fie ele de nivel macro- sau micro-) pe care poiesis-ul textual-discursiv le configurează în cadrul unui text, ci în activitatea (enérgeia) care face posibilă existența unităților respective. Cu alte cuvinte, construcția sensului trebuie descrisă nu ca produs, ci
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
alteori nu; pentru unii da pentru alții nu. Frumos ce nu se înfățișează cu față, cu brațe sau alte întruchipări trupești, frumos ce nu-i cutare gând sau cutare știință; ce nu sălășluiește în altă ființă decât în sine; nu rezidă într-un viețuitor pe pământ, în cer sau oriunde aiurea; frumos ce rămâne el însuși întru sine pururea identic sieși ca fiind de un singur chip frumos din care se împărtășește tot ce-i pe lume frumos fără ca prin apariția
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aceasta fiind singura tumoră ce nu necesită examen morfologic) a fost stabilit înainte de introducerea noilor agenți terapeutici. Mulți specialiști se întreabă dacă eficiența limitată a sorafenibului și incapacitatea unor studii de a dovedi eficienta altor terapii sistemice în CHC nu rezidă tocmai în lipsa informațiilor oferite de examenul morfologic [49]. Multitudinea de studii clinice privind terapia sistemică în CHC vor trebui să utilizeze informațiile histologice, moleculare și genetice oferite de fragmentul histologic în scopul stabilirii corecte a prognosticului și individualizării terapiei [43
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92135_a_92630]
-
afectiv al unei opere literare sau artistice; temă, cuprins, miez; 2. Formă: categorie care desemnează structura internă și externă a unui conținut, modul de organizare din care se compune un obiect sau proces; - efectul estetic al unei opere literare nu rezidă în ceea ce se numește, în mod obișnuit, conținutul ei; - prin conținut înțelegem ideile și emoțiile transpuse într-o operă literară; - conținutul operei literare îl formează realitatea obiectivă, transpusă subiectiv (într-o imagine unică, inconfundabilă); - conținutul (ideologic, emoțional etc.) provine Ț
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
surorii) pierdut(e) în condiții de obicei, tragice; - se evită la momentul potrivit o greșeală ireparabilă (ex.: incestul); 2. motivul răpirii fetelor;uneori sunt salvate, alteori nu (sau devin soții ale răpitorilor); 3. motivul incompatibilității anoroase între două personaje; - piedicile rezidă în diferența socială, de vârstă, de loc, de credință etc.; 4. soacra rea. Clasificări, cicluri: 1. ciclul domnesc; 2. ciclul codrenilor; 3. ciclul dobrogean; 4. ciclul transdunărean; 5. ciclul haiducesc.etc. Personajul; personajele: - întruchipează un anumit ideal uman; deci, el
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
cea de membru al regenței s-a pronunțat și Ministerul Cultelor care a decis înființarea unei locotenențe patriarhale care să gireze afacerile Patriarhiei pe tot timpul cât Înaltul Ierarh al Bisericii Ortodoxe va împlini funcția de factor constituțional. Imposibilitatea Patriarhului-Regent rezidă tocmai în contradicția dublei sale ipostaze: pe de o parte, deținător al prerogativelor regale, deasupra autorității ministeriale, iar pe de altă parte, arhiepiscop, mitropolit și patriarh, sub această autoritate 2. Ministerul Cultelor, recte Guvernul, credea că putea ocoli această situație
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
presupoziție eronată: ignorarea faptului că ecumenicitatea este limita către care tinde veacul, istoria, autorul crezând că aceasta poate fi realizată hic et nunc. Prima consecință a presupoziției greșite a lui Radu Dragnea vizează teoria mântuirii în veac, a cărei origine rezidă într-o confuzie: se confundă "cuvântul lui Dumnezeu, care este absolut, cu trăirea cuvântului lui Dumnezeu de către oameni, care trăire, fiind un fapt istoric, nu poate fi decât relativă. Este adevărat că Dumnezeu, în atotputernicia LUI, poate, prin har, să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Predaniei sau al Tradiției care nu este decât modul de aplicare practică sau de transmitere a lucrării înseși a lui Hristos. De aceea, vom aborda această problemă a Tradiției creștine, din perspectiva hermeneuticii teologice a Părintelui Dumitru Stăniloae. Tradiția nu rezidă numai într-o sumă de învățături teoretice ale Revelației necuprinse în Sfânta Scriptură, transmise printr-o comunicare intelectuală, ci "într-o transmisie a unor învățături practice despre mântuire, din generație în generație, prin însăși aplicarea lor practică"; "tradiția nu e
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
continuuă cu El și în El prin Duhul Sfânt"8. Prin urmare, Tradiția este Revelația sau Hristos cel mântuitor trăit în cursul generațiilor în mod corespunzător. Traditio est Christum vere tradere et in Christo vere vivere. Cu alte cuvinte, Tradiția rezidă în cunoașterea persoanei lui Hristos și a actelor sale mântuitoare sau a dogmelor în înțelesul lor adevărat, și în aplicarea lor practică prin mărturisire, rugăciune, Taine, viață creștină după voia și pilda lui Hristos. Tradiția este continuarea lui Hristos prin
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o idee de viitor". Diagnosticul pus Ortodoxiei de strălucitul filosof Vasile Băncilă este mai actual ca oricând astfel încât merită citat in extenso, atât pentru ideatica sa profundă, cât și pentru surprinderea exemplară a profilului ei5. Distincția dintre Catolicism și Ortodoxie rezidă și în pretenția de universalitate a Bisericii de la Roma care anulează ideea de națiune. Pentru Ortodoxie, modelul christic, vestitor prin Evanghelie a veștii minunate privitoare la o "nouă îndrumare a omenirii" este singurul model ecumenic și, prin urmare, universal. Astfel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nefericire, persistă referitoare la interacțiunea dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic: creștinul ortodox răsăritean "iese mai întotdeauna cu un sentiment supărător de umilință și de inferioritate" în urma unei convorbiri cu fratele său catolic. Explicația acestei umiliri este una extrem de veche, rezidând în "pretinsa inferioritate" a Ortodoxiei în plan strict intelectual (teoretic). Pe urmele gândirii lui Berdiaev, Mircea Vulcănescu dezvoltă mai multe ipoteze cu privire la existența acestei sensibilități la nivelul discursului interconfesional. Prima motivație ar consta în faptul că Ortodoxia nu a cunoscut
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ortodox singurul îndreptar al gândirii religioase. Chiar dacă Occidentul nu neagă axiologia patristică, se întreabă totuși de ce vreme de mai bine de zece veacuri învățătura Ecclesiei ortodoxe nu a mai cunoscut o minimă dezvoltare 4. Motivația reală a acestui mal entendu rezidă, potrivit teoriei lui Berdiaev, în structura de profunzime a vieții religioase a Ortodoxiei 5. O explicație pertinentă constă în faptul esențial că Occidentul este impregnat de spiritul aristotelismului nu numai la nivelul teologal, ci și la nivelul structurii formelor sale
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
simțurilor"6. În schimb, Ortodoxia a delimitat cu precizie între ceea ce înseamnă Împărăția lui Dumnezeu și cea a Cezarului. Actualizarea permanentă în Occident își are propria rațiune istorică, absolut indeniabilă, dar care nu scapă unei critici riguroase. Slăbiciunea argumentului occidental rezidă la nivelul vieții spirituale, îndeosebi a valorilor sale duhovnicești care au riscat de multe ori să fie puse între paranteze, ca urmare a încercării utopice, neîncetate de a construi "o societate creștină", asemenea împărăției lui Dumnezeu. Aceasta nu împietează cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe caracterul ontologic al participării lui Dumnezeu prin intermediul chipului. Creată după chipul lui Dumnezeu, natura umană este bună; de aceea Răscumpărarea readuce natura vindecată, nu la supranatură, ci la starea sa inițială, la adevărul său supranatural-natural. Expresia primordială a chipului rezidă în structura ierarhică a omului, având proiectată viața duhovnicească în centru. Antropologia patristică demonstrează că ființa umană este deiformă chiar în structura sa, că este menită comuniunii îndumnezeitoare și cunoașterii lui Dumnezeu pe măsura capacității proprii de a-L putea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
care s-a înălțat spre Dumnezeu peste păcat. Cu siguranță, aici conlucrează și Harul, dar Maica Domnului purcede din lume către Dumnezeu în aceeași măsură în care primește Darul lui Dumnezeu către lume în Ființa Domnului Hristos. O deosebire similară rezidă în percepția ortodoxă referitoare la relația dintre libertate și autoritate. Admiterea acelui homo naturalis care există în sine presupune negarea dimensiunii spirituale. În Ortodoxie, autoritatea nu se regăsește la papalitate; Ecclesia nu este nici monarhie văzută, nici aristocrație văzută, nici
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]