KorAP: Find »[drukola/base=rom & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...87 88 89 ...416 >

10,383 matches

Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807

keren nesave manuśa personàlo indùstria laça.” „Limba români nu este posesiunea unor oameni, nici a vreunei grupe; ea este bogăția tuturor romilor din toată lumea și nu poate fi obiectul pe care să se îmbogățească structuri ne-rome/gaje în pagubă romilor. Trebuie să se găsească o formă prin care să fie folosită limba romilor pentru binele copiilor romilor și să nu facă oarecare oameni industrie personală cu ea.” Câtă dualitate din partea acestor distinși erai ai limbii români! La Varșovia s-a

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
nici a vreunei grupe; ea este bogăția tuturor romilor din toată lumea și nu poate fi obiectul pe care să se îmbogățească structuri ne-rome/gaje în pagubă romilor. Trebuie să se găsească o formă prin care să fie folosită limba romilor pentru binele copiilor romilor și să nu facă oarecare oameni industrie personală cu ea.” Câtă dualitate din partea acestor distinși erai ai limbii români! La Varșovia s-a adoptat alfabetul fără să fie consultați democratic romii din România. Într-adevăr, concurența

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
ea este bogăția tuturor romilor din toată lumea și nu poate fi obiectul pe care să se îmbogățească structuri ne-rome/gaje în pagubă romilor. Trebuie să se găsească o formă prin care să fie folosită limba romilor pentru binele copiilor romilor și să nu facă oarecare oameni industrie personală cu ea.” Câtă dualitate din partea acestor distinși erai ai limbii români! La Varșovia s-a adoptat alfabetul fără să fie consultați democratic romii din România. Într-adevăr, concurența este acerbă, iar limba

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
oarecare oameni industrie personală cu ea.” Câtă dualitate din partea acestor distinși erai ai limbii români! La Varșovia s-a adoptat alfabetul fără să fie consultați democratic romii din România. Într-adevăr, concurența este acerbă, iar limba nu mai este proprietatea romilor ci a kashtaleilor și a gajeilor, așa cum strălucit ei o și recunosc în „From victimhood to citizenship : the path of Romă integration”: „Unul din acești markeri culturali cel mai adesea amintiți ca bază pentru identitate este limba. În ceea ce privește discursul romilor

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
fără să fie consultați democratic romii din România. Într-adevăr, concurența este acerbă, iar limba nu mai este proprietatea romilor ci a kashtaleilor și a gajeilor, așa cum strălucit ei o și recunosc în „From victimhood to citizenship : the path of Romă integration”: „Unul din acești markeri culturali cel mai adesea amintiți ca bază pentru identitate este limba. În ceea ce privește discursul romilor, referirea frecvență este la limba români. Cu toate acestea, limba români NU este limba „romilor”.”(pag. 129, traducerea de Dinu Adam

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
romilor ci a kashtaleilor și a gajeilor, așa cum strălucit ei o și recunosc în „From victimhood to citizenship : the path of Romă integration”: „Unul din acești markeri culturali cel mai adesea amintiți ca bază pentru identitate este limba. În ceea ce privește discursul romilor, referirea frecvență este la limba români. Cu toate acestea, limba români NU este limba „romilor”.”(pag. 129, traducerea de Dinu Adam, Pakiv Europa- Fondul European al Romilor) Propoziția „limba români NU este limba „romilor””, poate fi interpretată și că o

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
victimhood to citizenship : the path of Romă integration”: „Unul din acești markeri culturali cel mai adesea amintiți ca bază pentru identitate este limba. În ceea ce privește discursul romilor, referirea frecvență este la limba români. Cu toate acestea, limba români NU este limba „romilor”.”(pag. 129, traducerea de Dinu Adam, Pakiv Europa- Fondul European al Romilor) Propoziția „limba români NU este limba „romilor””, poate fi interpretată și că o recunoaștere subtilă a faptului că cei care se declară romi, nu sunt romi autentici. Iar

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
culturali cel mai adesea amintiți ca bază pentru identitate este limba. În ceea ce privește discursul romilor, referirea frecvență este la limba români. Cu toate acestea, limba români NU este limba „romilor”.”(pag. 129, traducerea de Dinu Adam, Pakiv Europa- Fondul European al Romilor) Propoziția „limba români NU este limba „romilor””, poate fi interpretată și că o recunoaștere subtilă a faptului că cei care se declară romi, nu sunt romi autentici. Iar îmbogățirea structurilor ne-rome pe baza limbii romilor, este un subiect de

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
pentru identitate este limba. În ceea ce privește discursul romilor, referirea frecvență este la limba români. Cu toate acestea, limba români NU este limba „romilor”.”(pag. 129, traducerea de Dinu Adam, Pakiv Europa- Fondul European al Romilor) Propoziția „limba români NU este limba „romilor””, poate fi interpretată și că o recunoaștere subtilă a faptului că cei care se declară romi, nu sunt romi autentici. Iar îmbogățirea structurilor ne-rome pe baza limbii romilor, este un subiect de discuție interesant, știut fiind faptul că majoritatea

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
de Dinu Adam, Pakiv Europa- Fondul European al Romilor) Propoziția „limba români NU este limba „romilor””, poate fi interpretată și că o recunoaștere subtilă a faptului că cei care se declară romi, nu sunt romi autentici. Iar îmbogățirea structurilor ne-rome pe baza limbii romilor, este un subiect de discuție interesant, știut fiind faptul că majoritatea profesorilor de români nu sunt romi nativi. Articolul III are ca plan obligarea UNESCO să accepte ce spun acești distinși reprezentanți nealeși ai romilor: „Te

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
Europa- Fondul European al Romilor) Propoziția „limba români NU este limba „romilor””, poate fi interpretată și că o recunoaștere subtilă a faptului că cei care se declară romi, nu sunt romi autentici. Iar îmbogățirea structurilor ne-rome pe baza limbii romilor, este un subiect de discuție interesant, știut fiind faptul că majoritatea profesorilor de români nu sunt romi nativi. Articolul III are ca plan obligarea UNESCO să accepte ce spun acești distinși reprezentanți nealeși ai romilor: „Te ispidas o UNESCO aj

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
ne-rome pe baza limbii romilor, este un subiect de discuție interesant, știut fiind faptul că majoritatea profesorilor de români nu sunt romi nativi. Articolul III are ca plan obligarea UNESCO să accepte ce spun acești distinși reprezentanți nealeși ai romilor: „Te ispidas o UNESCO aj i CIEMEN kaj te ovel buxlărdo an-i avindi Deklaràcia vaś-e Ćhibutne Hakaja kotar-i Barcelòna o than e rromane ćhibăqo thaj avere ćhiběnqo bi kompaktone teritoriaqo.” „Să obligam/împingem UNESCO și CIEMEN să fie mărit

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
rromane ćhibăqo thaj avere ćhiběnqo bi kompaktone teritoriaqo.” „Să obligam/împingem UNESCO și CIEMEN să fie mărit în viitoarea declarație pentru drepturile limbilor din Barcelona, locul limbii români și al altor limbi fără teritoriu.” Articolul IV are ca scop obligarea romilor să accepte limba și alfabetul contrar voinței lor, doar pt că acești domni au experență în mulsul limbii (o dushlipen la chibiako): „Te kerdǒl implementàcia e khetane rromane alfabetaqi, nakhindor prdal personàlo thaj politikane ćingara an-e verver Thema, odolesqe șo

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
Șerbia, an-i Albània, an-i Kosòva thaj kola sikavdas șo akaja alfabèta și la evroputni dimènsia thaj baro rendimènto an-i relàcia lekhavipen-drabaripen. Lokhărel i komunikàcia thaj del pativ să e lektenqe.” „Să se facă implementarea alfabetului unic al romilor, trecând peste certuri personale și politice din alte țări, pentru că avem experiență bogată, de exemplu în România, în Italia, si Franța, în Șerbia, în Albania, în Kosovo, etc, a demonstrat că acest alfabet are dimensiuni europene și mare randament în

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
vrea ca domnul Gheorghe Sărau să corecteze lucrarea și să-i dea o notă după merit scriitorului beat de verva olimpiana. De fapt, „alfabeta” nu dă onoare nici unui dialect, din simplul fapt că nu poate cuprinde fonologia tuturor dialectelor. Dialectele romilor sunt foarte variate. Exemple de cuvinte care (nu) pot fi scrise cu alfabeta Curtiade, dar romii nu le înțeleg, pt. că nu le-au auzit niciodată pronunțate așa în comunitatea de origine: Makhi, maci, mathi-muscă/beata. Buți/buci/buki/butsi-

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
mathi-muscă/beata. Buți/buci/buki/butsi- lucru. Ghi, ji, dzi, vogi, ogi, vogi, odzi-suflet. Bahtalo, bastalo- norocos. Lista ar putea continua la nesfârșit. Ceea ce domnul Courthiade nu știe, este ca in India se spune la fel, adică avem toate pronunțiile rome. Adică în India se spune la „musca” și “makhii”, si “macii”. Cu alte cuvinte, dogmă adoptării unui alphabet și dialect rom unic este nulă. Pentru că romii au venit cu dialectele în forma actuală din India. Lovește în miezul teoriei lui

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
limba români în trei straturi lingivistice, dintre care, ultimul strat, cel mai corupt și nedemn de a fi limba literară, după părerea lui, este cel căldărăresc și lovari. Courthiade a putut să dogmatizeze asta după compararea a doar 9 cuvinte rome cu variante dialectale. Fără să le fi comparat cu idiomurile indiene. Vorba aia, decanu minte, decanu minte luminoasă. Articolul VIII vorbește despre BIG BROTHER în varianta romă: “Te vazdinǒl jekh rromane-ćhibăqo kontèksto, kana barǒl o ćhavorro, te ovel leș śajutnipen

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
lovari. Courthiade a putut să dogmatizeze asta după compararea a doar 9 cuvinte rome cu variante dialectale. Fără să le fi comparat cu idiomurile indiene. Vorba aia, decanu minte, decanu minte luminoasă. Articolul VIII vorbește despre BIG BROTHER în varianta romă: “Te vazdinǒl jekh rromane-ćhibăqo kontèksto, kana barǒl o ćhavorro, te ovel leș śajutnipen te lel ʒanimàta, siklǒmàta thaj khelimàta vi p-i rromani ćhib, vi p-e gaʒikane ćhibă, kaj te dikhǒl normal e dadenqe aj e dajenqe te vakăren

ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813

Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ucigașul hindușilor refugiați în Armenia acum 2166 de ani, Sfântul Grigorie Luminătorul Armeniei ne privește din icoana sa (a). Toți cercetătorii romologi sunt de acord că populația romă a trăit o perioadă lungă de timp în Armenia, pentru că limba romani are o mulțime de cuvinte armenești. Acest lucru îi induce în eroare pe romi. Este foarte curios faptul că cercetătorii romologi nu au văzut o parte foarte interesantă

ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
3). Ele au fost distruse de către Grigorie Luminătorul, care a ridicat un martirion pentru a adăposti rămășițele Sfinților Atinoghen și Ioan Botezătorul pe care le-a adus din Cezareea (4). Acum, revenind la presupunerea devenită dogmă în manualele de istoria romilor aprobate de Ministerul Educației și Învățământului, că primii romi s-au depărțit în trei grupuri, un grup fiind stabilit în Armenia (Lom), altul în Europa (Rom), iar altul ( Dom) în Israel, Siria sau Sudan, vedem că aici este o nepotrivire

ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
Educației și Învățământului, că primii romi s-au depărțit în trei grupuri, un grup fiind stabilit în Armenia (Lom), altul în Europa (Rom), iar altul ( Dom) în Israel, Siria sau Sudan, vedem că aici este o nepotrivire. De ce? Deoarece profesorii romi Marcel Courthiade și Ian Hancock cred că romii sunt descendenții hindușilor capturați de Muhammad al Ghazna din Kanauj, India, în iarna lui 1018-1019. Ori, orașul indian Kanauj a fost jefuit acum de 1000 de ani, iar prima colonie hindusa din

ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
erau ereticii din Bizanț. La 1740 în catastihul mănăstirii Căldărușani printre robii țigani era pomenită "Armenca cu doi nepoți"(8). Prigoanele contra armenilor în Țările Române sunt pomenite în aceeași lucrare a lui Hașdeu. Nota: PENTRU ISTORICII KASHTALE ÎN ISTORIA ROMILOR - Nu am nevoie de doctorat dat de români să rescriu istoria poporului rom. Voi, cercetători formați de școala românească nu ați fost capabili să citiți nici măcar istoria Armeniei, dar îi obligați pe romi să învețe că romii au stat în

ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
poporului rom. Voi, cercetători formați de școala românească nu ați fost capabili să citiți nici măcar istoria Armeniei, dar îi obligați pe romi să învețe că romii au stat în Armenia doar pe baza a 28 de cuvinte presupus-armene în limba romilor. Iată că glotocronologia a produs confuzie, că citiți puțin. Ați îmbrățișat teoria propusă în 1923 de John Sampson, adică despărțirea strămoșilor romilor în trei grupuri Lom/ Dom/Rom. -------------------------------------- 1-The Asiatic journal and monthly register for British and foreign India, China

ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
să învețe că romii au stat în Armenia doar pe baza a 28 de cuvinte presupus-armene în limba romilor. Iată că glotocronologia a produs confuzie, că citiți puțin. Ați îmbrățișat teoria propusă în 1923 de John Sampson, adică despărțirea strămoșilor romilor în trei grupuri Lom/ Dom/Rom. -------------------------------------- 1-The Asiatic journal and monthly register for British and foreign India, China and Australasia, Volume 22, London 1837, pag. 181 2-Idem, page 182 3-http://www.worldlibrary.org/article/whebn 0008818176/hinduism%20in%20armenia 4-https

ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816

Acasa > Impact > Istorie > B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Biserica nu a abolit sclavia! Țiganii sunt considerați încă sclavi după Pidalion

B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]