3,323 matches
-
în luptă. Nici într-o altă parte sufletul excesiv al lui Ahile nu ajunge atât de departe în excesele lui ca în nălucirea aceasta sinistră a unei glorii atotnimicitoare și pustii. Dar clipa trece, Ahile înalță către Zeus o altă rugă, să-l ocrotească pe Patrocles și să-i dea izbândă. Izbânzi a avut destule Patrocles, l-a omorât și pe 142 Sarpedon, fiu al lui Zeus, dar zeii i-au vrut moartea, în plănuitul lor joc fără inimă cu patimile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
o pădure de plopi și sălcii pletoase, cu frunze tremurătoare, printre care se află și falnici peri sălbatici, iar pe sub coroanele lor înalte , ca niște chioșcuri cu dulciuri care stârnesc mai ales pofta copiilor, se află poroambe, gheorghine, măcieși și rugi de mure. Pământul de sub vegetația luxuriantă, mai produce și ciuperci albe, foarte gustoase, pe care le adună cu plăcere copiii și tineretul, dar printre culegătorii de ciuperci se află adesea și babe și moșnegi dar și oameni în puterea vârstei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
înverzit, au legat rod, de s-a dus vestea în toată comuna, dar în iulie au uscat toți, deși tata le-a turnat apă la rădăcină plângând și cerând o minune de al Dumnezeu. „Așa vă treceți dragi, bătrni, cu rugi la Preacurata”. La vârsta de 70 de ani tata s-a operat de cataractă la un ochi. Ambii părinți au fost pensionați de la colectivă. Tata avea pensia de 140 de lei iar mama numai de 70 de lei pentru că avea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
nenorocirile existenței umane. El știe deja. A trecut și El prin ele. Le‑a experimentat. Pe scurt, El simpatizează cu noi. Și aceasta aduce o nouă profunzime, intensitate și căldură rugăciunii noastre adresate lui Hristos În aceste situații. Ne putem ruga Lui cu nădejde, știind că El deja ne cunoaște nevoile, pentru că le‑a experimentat Înaintea noastră. Atunci când suntem tulburați de boală, Încercare, necaz, putem medita la faptul că Hristos a trecut printr‑o durere mai gravă și mai profundă decât
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
momente În care ne vom simți singuri și neajutorați pe calea crucii, când aceasta din urmă ni se va părea grea, epuizantă până la prăbușire și cu anevoie de dus, de mare și imediat folos ne este a Înălța o atare rugă‑ ciune către El, În care să‑I cerem, În adâncă smerenie, să aducă umărul Lui cel sfânt și puternic lângă umărul nostru slab și să ne ajute s‑o ducem până la capăt, așa cum și Simon Cirineanul - smerit pământean și unul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
găsească un leac la doctori. Ea a mers la sfânt, care a rostit o rugăciune ce a avut efect vindecător pentru dânsa. Un bărbat din Lamia, care suferea de nebu‑ nie, a mers la sfânt. După ce Sfântul Nectarie a citit rugă‑ ciuni de exorcizare deasupra capului său, el a fost mântuit și s‑a Întors În patria sa natală sănătos și slăvindu‑l pe Dumnezeu. Una dintre maici suferea de o paralizie care Îi afecta capul. Când sfântul ținea Sfânta Liturghie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
delir. Sfântul a simțit că ea era victima Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 239 magiei și a unei energii și influențe satanice. Ea a mers la sfânt și s‑a spovedit. După ce sfântul a citit anumite rugă‑ ciuni deasupra capului ei și și‑a pus veșmintele arhierești deasupra ei, ea a fost mântuită prin darul lui Dumnezeu invocat de Sfântul Nectarie, făcătorul de minuni. Au fost consemnate nenumărate vindecări miraculoase ale unor boli considerate incurabile. Unele dintre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
deosebit de rugăciune. Sufletul care iubește pe Dumnezeu nu poate să nu se roage, fiindcă iubirea izvorăște din rugăciune și rugăciunea Între‑ ține iubirea. „Cel ce iubește pe Domnul Își aduce aminte pururea de El și aducerea aminte de Dumnezeu naște rugă‑ ciunea”274. Dumnezeu ne‑a Înzestrat cu ceva cu care să putem men‑ ține legătura permanentă cu El, să ne dezlipim sufletul de lume și de cele lumești, pentru a‑l pune În dialog cu Dumnezeu, ca să ne umplem de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
rege al creației, Hristos Domnul acționează imediat În atot‑ puternicia Sa. El este prezent acolo unde este și bolnavul, rămâne lângă el, vrea să Îl ajute, dar Întâlnirea dintre ei, cel din urmă o poate propune sau invoca insistent prin rugă‑ ciune sau o poate refuza. De aceea El rămâne Într‑o aștep‑ tare smerită (Apocalipsa 3, 20) și nu săvârșește minuni care fie I‑ar slăvi Persoana, fie ar constrânge pe om la o credință servilă, eludând poate personalitatea omului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
recunoașterea păcatelor și abia după aceasta trebuie Înfățișate cererile noastre Înain‑ tea Lui. Când ne gândim la rugăciunea de cerere, ne aducem aminte cu precădere de psalmistul David care cerea Îndu‑ rarea și milostivirea lui Dumnezeu din varii motive. În rugă‑ ciunile de cerere către Dumnezeu, era formulat mai Întâi motivul cererii, apoi promisiunea că vor fi păzite poruncile lui Dumnezeu. „Graiurile mele, ascultă‑le Doamne ! Înțelege strâmtorarea (strigarea) mea ! Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
glasul rugăciunii mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu, căci către Tine mă voi ruga Doamne” (Psalmul 5, 1‑2). La gândul că ar fi putut fi trecută cu vederea cererea sa, psalmistul insistă la Dumnezeu să‑și „plece urechea” la rugă‑ ciunea lui : „Până când, Doamne, mă vei uita până În sfârșit ? Până când vei Întoarce fața Ta de la mine ? Până când voi grămădi gânduri În sufletul meu, durere În inima mea ziua și noaptea ?” (Psalmul 12, 1‑2). În clipele de grea Încercare, când
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Întorci fața Ta de la mine ?” (Psalmul 87, 3, 4, 13, 15). Există la unii creștini obiceiul ca atunci când cer ceva de la Dumnezeu prin rugăciune, să făgăduiască Înaintea Lui o schimbare a lor proprie În bine, o lepădare de rele, o rugă‑ ciune mai atentă și mai intensă, Însoțită de practicarea 264 Suferința și creșterea spirituală virtuților și o perpetuă unire cu El, toate acestea ca să le fie auzite rugăciunile, Însă e de stringentă nevoie de a Împlini cu seriozitate maximă și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suferind, paradigmă de dăruire În rugăciune, poate fi și marele scriitor bisericesc, Fericitul Augustin. La tronul Marelui Duhovnic, scriitorul apusean Îi Înfățișează Întreaga‑i viață zbuciumată. El cere de la Dumnezeu ajutor cu căldura și avântul de care sunt impregnate toate rugă‑ ciunile sale, atât de profund gândite, trăite și cu măiestrie și sensibilitate formulate. „O, Adevăr, lumină a inimii mele, nu Întunericul meu să‑mi vorbească ! Am lunecat la acest Întuneric și m‑am Întunecat, dar și de acolo Te‑am
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Înțelesului lor, iar În faza rugăciunii mentale, cuvintele Încetează, rămâne doar sensul lor și acest fel de rugăciune devine neîntrerupt și nu poate fi deranjat de nimeni și nimic”288. Pentru mulți dintre cei ce o practică, după o vreme, rugă‑ ciunea lui Iisus coboară În inimă, astfel Încât aceasta nu mai necesită un efort conștient, ci curge de la sine. Mai ales În zilele noastre este de folos această rugăciune, când omul modern pretinde că nu mai are timp să se roage
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
doar pen‑ tru simplu fapt că erau preoți de vocație, intelectuali creștini sau credincioși fervenți ai Bisericii, au subliniat aproape la unison, că singurul suport, sprijin, Întărire și mângâiere pentru ei În răstimpul acela de chin și groază a fost rugă‑ ciunea lui Iisus. Cu toții s‑au simțit atrași de liniștea, bucu‑ ria, pacea și mângâierea oferite de rugăciune. În acea lume a Închisorii, rugăciunea minții a Însemnat o evadare, o regăsire a echilibrului spiritual, o reconfortare sufletească ce i‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la rugăciune În ceasul pătimirii tale, ca să se risipească mai degrabă amă‑ răciunea ta”293. Rugăciunea aduce celui ce se roagă ajutor harismatic. Prin rugăciune se purifică Întreaga noastră conștiință. Lacri‑ mile de pocăință și conștiința trează sunt roade ale rugă‑ ciunii, cel mai mare dar al rugăciunii fiind deplina transfor mare sau transfigurare a celui ce se roagă. Duhul omului ce se unește În rugăciune desăvârșită cu Duhul lui Dumnezeu, dobândește de la El luminare, Întărire și curățire de păcate. Credință
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
activitatea prin‑ cipală a bolnavului. La ceasul morții, credinciosul lasă În urmă toate lucrurile pământești și păstrează numai rugă‑ ciunea. Ea singură Îl va conduce spre viața cea veșnică, căci Dumnezeu este veșnic și numai În unirea cu El, prin rugă‑ ciune smerită și intensă, va avea credinciosul parte de veșnicie. X.5. Dumnezeul meu, fă‑l bine pe acela și dăruiește‑mi mie boala ! În viața Sfântului Pahomie se scrie că Într‑una din zile el a visat că membrii
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
face bolnavul credin‑ cios către altul : „Roagă‑te pentru mine, frate (sau părinte) !”, subliniem că acest apel este manifestarea conștiinței lui că depinde simultan de Dumnezeu și de aproapele. Bolnavul se angajează el Însuși să se roage, când apelează la rugă‑ ciunea celuilalt ; sau cel la care se face apelul pentru rugă‑ ciune adresează și el, la rândul său, un apel celui dintâi să se roage pentru el lui Dumnezeu 302. Credință și vindecare 279 Cu toții știm că se caută diverse
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sau părinte) !”, subliniem că acest apel este manifestarea conștiinței lui că depinde simultan de Dumnezeu și de aproapele. Bolnavul se angajează el Însuși să se roage, când apelează la rugă‑ ciunea celuilalt ; sau cel la care se face apelul pentru rugă‑ ciune adresează și el, la rândul său, un apel celui dintâi să se roage pentru el lui Dumnezeu 302. Credință și vindecare 279 Cu toții știm că se caută diverse modalități pentru a veni În ajutorul bolnavilor, și acestea constau, printre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
se produce acest efect principal, ci numai celelalte. Prin ungerea cu untdelemn sfințit, simțurile sunt curățite, sfințite, Întărite În ele Înseși Împotriva ispitelor ce vin de la lucrurile din afară și de la forțele rele nevăzute prin mijlocirea lor”313. Astfel, În rugă‑ ciunile Maslului În care se cer deodată tămăduirea trupului, iertarea de păcate și tămăduirea de patimi, „eliberarea sim‑ țurilor de influențele rele și alungarea vrăjmașului, toate acestea se cer pentru ca bolnavul, devenit sănătos trupește și sufletește, să poată trăi o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
le vor fi îndeplinite în anul ce vine. Drumul către această veche biserică trebuie parcurs în tăcere. Obiceiul este ca, de oriunde ai pleca, mergând până la biserica aceasta, până acolo e bine să nu rostești nici un cuvânt, dacă vrei ca ruga să-ți fie ascultată. E bine, se zice, să te rogi tot drumul, cu privirea în pământ, să te rogi după priceperea ta, ocolind grijile și gândurile negre, și oricine te-ar striga, să nu întorci capul. Se spune căi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vă convingeți, Poftiți de vedeți Și-acu la urmă Vă zic „poftă bună!” La început, li se dă mirilor să mănânce un ou fiert împărțit în două. Când li se dau darurile, vornicul glăsuiește (pentru naș): "Deci te rog, cu rugă, Să-ți bagi mâna-n pungă Să- mi dai câțiva lei în dar, Să-ți dau și eu un pahar Cu vin de la Oncești. De pungă să te gătești Cu vin de la Baban Să-ți bagi mâna-n buzunar Și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nu plânge atât de tare. Maica Domnului a binecuvântat-o și a plecat mai departe. A ajuns la o apă pe malul căreia se afla o salcie pe care a rugat-o să se facă punte. Salcia i-a ascultat ruga, iar Maica Domnului, trecând peste ea, a binecuvântat-o să nu se facă din ea cărbuni, ci să fie dusă în fiecare an la biserică. Cea mai importantă sărbătoare a primăverii este Paștele. Săptămâna premergătoare acestei sărbători este săptămâna Deniilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
am amintit cum sub sumanul tatei, împreună cu frații cei mai mici, ne jucam cu puii de pisică și cum mama ne privea râzând, în timp ce potrivea în vatră, jarul sub oalele ce dădeau în clopot. Tăcut, și împlinit ca după o rugă, ies și colind prin bătrâna livadă. Mă opresc tăcut, întrun loc care-mi servea cândva de adăpost. Rămas fără glas, simțind o scurtă senzație de fericire, reconfortat, parcă uitasem pe moment toate necazurile vieții. Ridicându-mă să plec de acolo
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dătător de moarte.” (M. Eminescu, I, p. 177), pronumele tu, din cuvântul Luceafărului, stă pentru substantivul Doamne, din același context. În versurile din poemul Călin (file din poveste): „Ea-l oprește-n loc cu ochii și c-o mult smerită rugă:/O rămâi, rămâi la mine, tu cu viers duios de foc,/Sburător cu plete negre, umbră fără de noroc.” (Idem, p. 80), conținutul semantic concret al pronumelui tu este fixat de substantivele pe care le reprezintă: sburător și umbră, în relație
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]