6,861 matches
-
literar. Și ediția definitivă, din 1982, a romanului Scrisoarea de dragoste, apărut în 1938, este mult amplificată prin introducerea unei noi părți, constituită din scrisorile eroinei. Caracterul și eșecul tragic al arivistului (modelul Julien Sorel este menționat în text), care sacrifică iubirea pentru a parveni, sunt potențate prin contrapunerea confesiunilor personajului feminin. Epistolarul protagonistei, diferit net ca atitudine și stil de relatările eroului, dezvăluie o fermecătoare personalitate feminină. Spre final, narațiunea deviază către un romanesc ieftin și precipitat, cu exagerări ale
DRUMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
oscilează de la imaginea unei „jertfe absurde”, inutile, la aceea a unui „blestem” care chinuie și alienează, privându-l pe poet de o existență normală, de bucuriile vieții simple, dar care îl poate transforma într-un fel de Crist ce se sacrifică pentru oameni, oferindu-se ca „sfântă azimă”, după „momentul de reculegere sacră” al scrisului, când ar avea loc transsubstanțierea propriei ființe în vers. În paralel, are multe îndoieli cu privire la perenitatea poeziei sale, văzută când ca o palidă expresie a unor
DUMITRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286908_a_288237]
-
împotriva „tiraniei”. Printre alte compuneri dramatice au fost publicate piesa în versuri Blestemul unui țăran murind sau Timpul vechi și timpul nou (1868), drama - prelucrată după romanul Aldo și Aminta al lui Costache Boerescu - Danubiul și Bosforul sau Martirii se sacrifică ca să trăiască popoarele (1869), reluate într-un volum din 1893 împreună cu monologul în proză Martirul libertății. Nu sunt mai inspirate nici piesele istorice Dragomir Rucăreanul, vulturul munților (1885) și Mihai Bravul (1885). Asupra unora dintre ele, în treacăt, Mihai Eminescu
MIHAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288127_a_289456]
-
ele foiesc de inadvertențe, de anacronisme. Nu mai puțin artificială e limba. Chiar sumară, execuția lui Eminescu era cu totul îndreptățită. SCRIERI: Blestemul unui țăran murind sau Timpul vechi și timpul nou, București, [1868]; Danubiul și Bosforul sau Martirii se sacrifică ca să trăiască popoarele, București, 1869; Dragomir Rucăreanul, vulturul munților, București, 1885; Mihai Bravul, București, 1885; Mizeria, București, 1892; Blestemul unui bătrân țăran murind sau Timpul vechi și timpul nou, Martirul libertății, Danubiul și Bosforul sau Martirii se sacrifică ca să trăiască
MIHAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288127_a_289456]
-
Martirii se sacrifică ca să trăiască popoarele, București, 1869; Dragomir Rucăreanul, vulturul munților, București, 1885; Mihai Bravul, București, 1885; Mizeria, București, 1892; Blestemul unui bătrân țăran murind sau Timpul vechi și timpul nou, Martirul libertății, Danubiul și Bosforul sau Martirii se sacrifică ca să trăiască popoarele, București, 1893; Ultima lovitură, București, 1901; Două logodne, București, 1905; Neurastenic, București, 1907. Repere bibliografice: Mihai Eminescu, Scrieri politice și literare, București, 1905, 57; Ist. teatr. Rom., II, 526; Dicț. lit. 1900, 569-570. F.F.
MIHAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288127_a_289456]
-
Institului de Filologie Română „A. Philippide”, 1934; Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, București, 1943; Ovidiu Papadima, Neagoe Basarab, Meșterul Manole și „vânzătorii de umbre”, REF, 1962, 3-4; Mihai Pop, Nouvelles variantes roumaines du chant du Maître Manole (Le Sacrifice de l’emmurement), RSL, 1963, 1; Ist. lit., I, 125-128; Lucia Djamo, Tema Meșterului Manole în limba albaneză, RITL, 1965, 1; Adrian Fochi, Versiuni extracarpatice ale legendei despre „jertfa zidirii”, LL, 1966; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 69-108
MESTERUL MANOLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
autoritatea imperială. Tot din această perioadă este și Epistola de credință catolică în apărarea celor Trei Capitole (Epistola fidei catholicae in defensione trium capitulorum), trimisă tuturor catolicilor din Africa, unde sunt aspru criticați acei episcopi care nu erau dispuși să sacrifice unitatea Bisericii pentru a apăra doctrina pe care Facundus o considera a fi cea justă. Și în această epistolă episcopul de Hermiane continuă polemica cu papa Vigilius și cu succesorul său Pelagius. Ne face plăcere să încheiem această scurtă prezentare
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui G., se remarcă din nou joncțiunea dintre universul rural și cel mitic. Țăranul e văzut ca discipol „al unor preoți ce-au pierit demult”, ca făuritor și păstrător de cultură. Poemul La căpătâiul gigantului reprezintă portretul-hiperbolă al țăranului doborât, sacrificat de civilizație: „Zvârlit cu fața-n iarbă, ca o gânganie blândă și mare,/împilat de moarte, doarme țărănește și zace,/ de departe i se văd degetele de la picioare,/ cum stă trântit în plasa lumii, de insectă rapace;/ cu gura-n
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
de producție, protecționismul excesiv și corupția pe scară largă, toate având ca rezultat o rată a profitului superioară mediei din economiile dezvoltate ale Europei (Constantinescu, 1994). Această caracteristică o vom întâlni și în tranziția actuală. Capitalismul românesc, atunci și acum, sacrifică voit o serie de trăsături definitorii pentru varianta europeană, pentru că are posibilitatea să obțină o profitabilitate superioară printr-o astfel de remodelare. O asemenea observație poate fi o bază pentru dezvoltări teoretice interesante cu privire la diferențele dintre capitalismul dezvoltat prin evoluția
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a transforma prosperitatea astfel obținută a economiilor societăților occidentale într-un spor de performanță economică. Orice încercare de a eluda această relație reflexivă între prosperitate și performanță economică pare a fi sortită dinainte eșecului: orice tranziție care va încerca să sacrifice prosperitatea de dragul dezvoltării (sau invers) nu va obține nici prosperitate, nici dezvoltare. Într-o perioadă de timp foarte scurtă, România a experimentat, din păcate, ambele scenarii. Căci comunismul ultimului său deceniu de supraviețuire a ilustrat copios eșecul efortului de dezvoltare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în tranzițiile anterioare, o prioritate secundară a politicii și, în conscință, o prioritate secundară a proceselor de tranziție. De fapt, pentru a alimenta cu resurse procesele de dezvoltare a compatibilității instituționale și funcționale cu societățile occidentale dezvoltate, politicienii români au sacrificat cu bună știință acea latură a schimbărilor destinată creșterii prosperității populației. Această selecție de priorități devine, inevitabil, trăsătura definitorie a societăților în tranziție, cel puțin în condițiile globalizării actuale - care nu a început în ultimele două decenii, ci, mai degrabă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
societăți în tranziție sunt limitate, alocarea resurselor obținute prin dezvoltare către construcția acestei compatibilități intră în contradicție cu ideologia fundamentală a dezvoltării, produsă tot de societatea occidentală: orientarea spre prosperitatea populației. Neavând de ales, societățile în tranziție sunt nevoite să sacrifice prosperitatea populației în favoarea creării infrastructurii. Istoria României ilustrează cu prisosință această caracteristică a societăților în tranziție. Toate ideologiile tranziției, de la jumătatea secolului al XIX-lea și până în prezent, au fost ideologii ale sacrificării populației de dragul unor „interese naționale” sau politice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
această cale, a bunăstării acesteia era ultimul criteriu avut în vedere în adoptarea deciziilor politice referitoare la dezvoltare. În ultimii ani ai tranziției comuniste, prosperitatea populației a fost nu doar elementul ignorat de politicile economice și sociale, dar și cel sacrificat în mod deliberat pe altarul susținerii regimului politic și al structurii sociale indispensabile acestuia. Revoluția din decembrie 1989, care a distrus regimul politic comunist și a pus premisele unei noi forme de organizare socială și politică a societății românești, a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un mecanism de redistribuire care să producă prosperitatea populației, aceasta a rămas în afara procesului de dezvoltare, chiar și în acele puține perioade de timp care au produs dezvoltare. Cele două caracteristici ale organizării sociale specifice capitalismului dezvoltat care au fost sacrificate au fost piața și democrația, chiar dacă absolut toate elitele în competiție din țară, de la foștii nomenclaturiști la foștii proprietari și noii întreprinzători, și-au legitimat acțiunea politică prin discursuri în favoarea pieței și democrației. Piața a fost sacrificată prin dependența profitului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care au fost sacrificate au fost piața și democrația, chiar dacă absolut toate elitele în competiție din țară, de la foștii nomenclaturiști la foștii proprietari și noii întreprinzători, și-au legitimat acțiunea politică prin discursuri în favoarea pieței și democrației. Piața a fost sacrificată prin dependența profitului pe piață nu de eficiența economică a companiei, ci de relația preferențială cu statul. Când marile companii occidentale intrate pe piața românească au adoptat aceeași politică pentru obținerea de profituri, sistemul a fost legitimat prin „binecuvântare” internațională
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a decis în favoarea capitalului industrial. În schimb, guvernarea care rezultă din victoria CDR în alegerile din 1996 este orientată politic împotriva capitalului industrial. Legitimarea politică este întemeiată pe o ideologie a reformelor conform căreia capitalul de stat - prioritar industrial - trebuie sacrificat de dragul privatizării și al trecerii la economia de piață. În realitate, avem de a face cu un prim val al ofensivei capitalului occidental asupra economiei românești. Iar capitalul occidental care intervine în economie este, în această etapă, cel financiar. Capitalul
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Mobilizându-se pentru a combate astfel de excese ale revizuirilor, susținând necesitatea unei continuități în materie de valorizare a literaturii și convinsă de inoportunitatea politizării abuzive a comentariului critic, echipa de la L. a adoptat la rându-i o tactică ofensivă, sacrificând uneori nuanțarea în favoarea clarității mesajului. Într-un articol intitulat Revizuirea revizorilor, Răzvan Voncu opinează tranșant: „Ca atare, cu toate sforțările (penibile, dacă ne gândim că Gheorghe Grigurcu a scris peste treizeci de articole împotriva lui Nichita Stănescu!) ale demolatorilor, ierarhia
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
prețuirea și îngrijirea corpului), să cultive prietenia sinceră între ei, să nu se lase culpabilizați pentru nedreptățile istoriei (incluzând și dezavantajele femeilor) și, mai ales, să nu se lase antrenați de efectul suicidar al bărbatului puternic, rațional, gata să-și sacrifice sănătatea și viața potrivit mecanismului următor: direct sau indirect, cu mijloace femeiești insidioase, printre care trimiterea la comparații - „ce vilă frumoasă și-a făcut colegul tău” -, capul de familie își asumă eforturi și riscuri tot mai mari, până când nu puțini
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poate face acest lucru numai cu condiția ca el să urmeze masteratul și apoi doctoratul. Fata ar dori să urmeze și ea același drum, dar din motive financiare unul trebuie să renunțe. Are loc o înțelegere ca fata să se „sacrifice”, să se angajeze, să fie o nevastă grijulie (material și afectiv) pentru soțul dedicat studiului. Comportamentul ei pare altruist. Dar acest altruism nu este nicidecum un sacrificiu dezinteresat. El a fost indus de acordul implicit sau explicit (uneori chiar scris
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
traducere cuvânt cu cuvânt. În românește nu am găsit un termen rezonabil. Cel mai apropiat de conținutul noțiunii ar fi „blatist”. Pentru „bun colectiv” și free rider vezi Iluț, 1990.) 1. Familiile fără copii sau de talie mică trebuie să sacrifice o parte din venitul lor pentru familiile numeroase, deoarece acestea furnizează un bun public. Prin mai mulți copii se asigură forța de muncă (protejând astfel comunitatea de imigranți și întreținând sistemul de pensionare) și forța necesară apărării naționale. Se evită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Este considerată cea mai autentică școală de gândire sistemică. Actualmente s-a divizat în mai multe subșcoli. Sunt notabile următoarele principii teoretice: - familia este un sistem mai mult evolutiv decât homeostatic; - pentru a-și asigura supraviețuirea ca sistem, familia poate „sacrifica” unul dintre membrii săi; - dinamica familială înseamnă un permanent joc între membrii ei, bazat pe reguli și mituri ale grupului familial (vezi 9.3.5.); - pentru multe familii, funcționează o persoană (exterioară) de referință ce are o poziție nodală în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dă și titlul piesei, reprezentată în 1920 la Naționalul bucureștean), înfățișând-o pe soția sa pictată de un adorator platonic, îl incită la crimă. Piesa Pentru țară! (jucată la Teatrul Popular, în 1922), e dedicată celor care înțeleg să se sacrifice pentru interesul obștesc. O privire mai degrabă plină de umor decât de intenții satirice aruncă autorul asupra periferiei capitalei. Defecte mărunte, rivalități femeiești, ilare apucături de mahalagii, prejudecăți sociale sunt prezentate ca elemente care colorează viața, fără să o degradeze
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
roumaine et șes rapports avec le folklore), Anton Balotă (În legătură cu istoricitatea epicii orale românești și cântecul „ucrainean” al lui Ștefan Vodă), N. Ceredarec (Note despre „Cântecul lui Ștefan Vodă”), Mihai Pop (Nouvelles variantes roumaines du chant du Maître Manole. Le sacrifice de l’emmurement), Magdalena László-Kuțiuk ( Încă o dată despre colinda românească și cea ucraineană), Neda Pavlova (Sravnitelna harakteristika na bălgarskite samodivi, rumănskite zâne i srăbskite vili), Paula Tănăsescu (Motivat za svatbata na slănceto i lunata v bălgarskata i rumănskata mitologhia), Antoaneta
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
puternic și reprezentativ. Compus din două părți mari, Glasul pământului și Glasul iubirii, romanul urmărește destinul tragic al protagonistului, aflat sub imperiul unor porniri care îi hotărăsc existența. Ion al Glanetașului, un flăcău sărac, dar chipeș, isteț și tenace, își sacrifică dragostea pentru Florica, fată fără zestre, și o seduce pe fiica urâțică a bogătanului Vasile Baciu, ca să pună mâna pe ogoarele tatălui ei. După ce își atinge țelul - Ana, victima acestui șantaj marital, stâlcită în bătăi, devenind nevasta lui și aducându
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
locatarii sanatoriului, Olariu (pe numele real, Toma Ghimbășan), e un om sfârșit. „Revoluționar de profesie”, dur, inflexibil, dezumanizat, uscat sufletește, onest în orizontul propriei înțelegeri, Lică Cozmin încarnează dogmatismul și fanatismul leninist. Devotat „revoluției” cu o fervoare mistică, el îi sacrifică totul, ca unui moloh fascinant și înspăimântător, fiind în stare să extermine pentru ea întreaga omenire. În percepția lui, intelectualii sunt niște încurcă-lume, țărănimea e o „pleavă” în calea revoluției. Așa-zisa „revoluție” îl spulberă însă, curând, și pe el
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]