3,827 matches
-
păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins pe cel de foc. A șa să crape ochii Care l-au deochiat Pe(cutare). Iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
măsurii, ești dușmanul declarat al excentricităților gratuite. Nu revii asupra hotărârilor luate atunci când ești rănită de persoana iubită. Trăsătură definitorie: sensibilitatea. Plopul. Poți dovedi uneori un dezvoltat simț practic, dar, atenție, să nu cazi în păcatul lăcomiei. Trăsătură definitorie: pesimismul. Salcia. Dorința de libertate este foarte importantă în concepția ta și nu accepți nicodată persoanele care ți-o nesocotesc. Ești foarte senzuală și romantică. Trăsătură definitorie: melancolia. Castanul. Contează foarte mult să nu fii singură ori într-un anturaj ostil. Tendințele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și arome care ne îmbată simțurile. Crengi de pomi roditori se gârbovesc sub povara fructelor zemoase. În câmpuri, orizonturile se deschid ca niște ferestre spre zări îndepărtate. Luncile se scufundă în culorile și miresmele grădinilor cu legume proaspete. Biciuiți de sălcii plângătoare, cai sălbatici aleargă nestingheriți. În împrejurimi, cerul se reflectă în bălți formate din preaplinul râurilor care se revarsă. Între ape, stau camuflate știuci hrăpărețe, pândind spre bibani și carași nătărăi. Crângurile sunt scufundate de cântecul duios al privighetorilor. Purtate
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Poate că unicitatea și unitatea spațiului românesc, din punct de vedere cultural, sunt reflectate cel mai fidel de Călușari. Acest dans ritualic, moștenit de la complexul daco neolitic, este specific doar locurilor noastre și se joacă în toate provinciile istorice. Din salcia plângătoare, la trunchiul căreia se așezau pentru a hodini, strămoșii noștri au rupt o ramură. Cu un cuțit, au curățat-o și crestat-o până au meșteșugit un fluier. Doinind, au început să-și cânte jalea și dorul care le
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
turcească, mai ales). 132 De pildă, ne referim la: Reni (care provine din latinescul renie / arina nisip și înseamnă grindurile de nisip), gârla Repedea, care leagă lacul Ialpuh de Dunăre, culmile deluruoase Malu Mare, Pietroasa sau numele cursurilor de apă Salcia, Lunga, Larga, Spinoasa, Sărata, Valea Adâncă, Frasin. În Dobrogea există și o toponimie slavă de tip sud dunărean, dovadă a unei influențe bulgărești mai puternice, similară cu cea din Muntenia, infuzată mai ales în timpul imperiului vlaho bulgar. 133 Până în ziua
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ș.a. (Constantin Titel Petrescu), Însemnările unui fost socialist (Ioan Georgescu Stoașe). Sporadic apar rubricile „Literatura sovietică” (unde intră un fragment din proza Verei Inber) și „Religia sovietică”. Se publică versuri de Octavian Goga, George Voevidca, Al. Iacobescu, Eugen Constant, Const. Salcia, Scarlat Callimachi, Petre Frânculescu ș.a., proză de Neagu Rădulescu, Ștefan Ivanovici-Terențiu, Alice Gabrielescu, Ion Pas, Lucian Bildirescu (O excursie pe Marea Mediterană). În sumar sunt incluse și traduceri din autori precum Anatole France, Carl Sandburg, Ernst Toller, Pearl Buck, Magdaleine Marx
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289836_a_291165]
-
de a se reintegra, în prezent, în ritmurile fericite ale naturii: Nu-mi mai surâde mie / câmpu-nsorit și din cerească poartă / lucoarea dimineților, nici cantul / de păsări colorate nu mă știe / ori murmurul de fagi; și unde-n umbră / din salciile pletoase își desface / izvorul sânul pur, el tălpii mele / șovăitoare malurile-i neagă / și unda-ntortocheată, / fugind grăbit pe valea-nmiresmată (Ultimul cânt al lui Safo, vv. 27-36). Râul, salciile, păsările se feresc de atingerea nefericitei Safo, alter-egoul poetului, semn
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
știe / ori murmurul de fagi; și unde-n umbră / din salciile pletoase își desface / izvorul sânul pur, el tălpii mele / șovăitoare malurile-i neagă / și unda-ntortocheată, / fugind grăbit pe valea-nmiresmată (Ultimul cânt al lui Safo, vv. 27-36). Râul, salciile, păsările se feresc de atingerea nefericitei Safo, alter-egoul poetului, semn că armonia inițială s-a destrămat.368 Filtrul quasimodian a exclus numeroase concluzii ale romanticului cu privire la Natură, păstrând numai imaginea ei de mama binefăcătoare, deoarece aceasta se plia pe sensibilitatea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
relicvelor din jur, dar și bucuriei cu care întâmpina musafirii. Atunci când avea, îi plăcea să-i trateze cu bucate bătrânești , pregătite de buna doamnă Eugenia, tovarășa sa de viață sau să-i îmbie cu faguri din știubeiele încropite în tulpina sălciilor găunoase buduroaie ce năpădiseră ograda pe vremea războiului , zahărul fiind pe sponci.. Și bine înțeles, le făcea cunoștință cu comoara de cărți și dicționare în toate limbile, din prețioasa sa bibliotecă . între ele fiind și ierbare cu plante presate, nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
parte, și tehnici constructiviste, simultaneiste, produce imagini de tip suprarealist („moara mănâncă râul”, „Luceafărul schimbă garda”), scrie versuri în monorimă, inventează caligrame, practică exhibiționisme grafice. Cu Ion Vinea are în comun imagismul. Astfel, „străzile cântă ca un pian”, crengile unei sălcii aplecate peste râu „atârnă ca niște sfori lungi”, sturionii sunt „fluierele mute prin care cântă marea”, într-o anume seară „stelele sunt ca înflorite” și „șuvițe de nori, hașurate secret de lună, le dau ceva tandru”. În unele poeme se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
navighează pe această mare interioară în care erosul și thanatosul se suprapun într-o zbatere a trupului și a sufletului: "Iată chemarea:/ o mie de lănci bătute în scuturi/ te așteaptă la țărmul apei din piatra mea de inel,/ lângă sălcii alergând în vânt cu coame de iepe./ O mască de aur mârâie la stele/ umbrită de vulturi/ dincotro patria mea tăcută începe;/ sporind întunericul peste toate/ rar tresaltă ajunse la furtuni/ căderi și urcări sub lacăte./ În nerostita dimineață de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
olandez”. Și totuși, multe dintre experimentele sale, care vizau împăcarea dintre spirit (archaeus) și materie, erau ingenioase. A pus, de exemplu, 200 pounds de pământ uscat într-un vas de ceramică, l-a udat și a plantat în el o salcie cântărind 5 pounds. A adăugat zilnic apă timp de 5 ani, după care salcia a cântărit 169 pounds, în timp ce pământul a pierdut o cantitate neglijabilă. De aici a tras concluzia că plantele sunt compuse numai din apă, acesta fiind elementul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
materie, erau ingenioase. A pus, de exemplu, 200 pounds de pământ uscat într-un vas de ceramică, l-a udat și a plantat în el o salcie cântărind 5 pounds. A adăugat zilnic apă timp de 5 ani, după care salcia a cântărit 169 pounds, în timp ce pământul a pierdut o cantitate neglijabilă. De aici a tras concluzia că plantele sunt compuse numai din apă, acesta fiind elementul lor primar. Helmont pare că a introdus noțiunea de „gaz”, pe care îl înțelege
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
frunze uscate, își linge labele pentru a le umezi și a le face să alunece astfel încât să se poată apropia fără a fi detectat din cauza sunetului. Au fost raportate cazuri în care un lup a fost văzut cărând ramuri de salcie în gură pentru a-și camufla prezența, în timp ce punea la cale o ambuscadă dintre sălcii și, având doar nasul ieșit în afară și înșelând o turmă de capre care se hrănea cu frunzele".34 E clar, un lup nu atacă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
astfel încât să se poată apropia fără a fi detectat din cauza sunetului. Au fost raportate cazuri în care un lup a fost văzut cărând ramuri de salcie în gură pentru a-și camufla prezența, în timp ce punea la cale o ambuscadă dintre sălcii și, având doar nasul ieșit în afară și înșelând o turmă de capre care se hrănea cu frunzele".34 E clar, un lup nu atacă oricum, nu lasă nimic în voia întâmplării, ci se bizuie pe propria capacitate de a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ironic cu numele de Leul Veneției. Act IV Cameră Desdemonei. În timp ce Emilia o ajută să-și facă pregătirile de noapte, Desdemona cântă un cântec pe care servitoarea mamei sale, Barbara, părăsita de iubitul ei, obișnuia adesea să-l cânte (Cântecul salciei: "Salce! Salce!"). Din timp în timp Desdemona se întrerupe pentru a face comentarii referitoare la Barbara și pentru a da instrucțiuni Emiliei. La un moment dat vuietul vântului o face să tresară de teamă. Desdemona îi urează noapte bună Emiliei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lieto! Tu alfin, Clemenza, pio genio immortal dal roseo riso, copri îl tuo viso sânto coll'orrida larva infernal! Ah! Dannazione! Pria confessi îl delitto e poscia muoia! Confession! Confession! La prova! Aria Mia madre aveva una povera ancella (Cântecul salciei) - din actul IV Rol : Desdemona, soția lui Otello Voce : soprana Fach : soprana lirica Loc de desfășurare : Desdemona relatează Emiliei povestea servitoarei mamei sale, Barabara, care fusese părăsita de iubitul ei. Mia madre aveva una povera ancella, Mi părea. M'ingiungse
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
echipă corespunzătoare de interpreți pentru a prezenta opera Otello în Franța, într-o traducere în limba franceză care a fost realizată de Du Locle și Boito la care Pierre Gaillard, directorul operei, a contribuit cu o versiune personală pentru Cântecul salciei - spre iritarea lui Verdi. Cu multă diplomație Boito l-a convins pe Verdi că totuși aceasta este acceptabilă. Mai rămăsese chestiunea cu odiosul balet care încă mai era obligatoriu la Grand Opéra. Verdi și Boito au decis în sila să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
efecte asupra coagulării sângelui, vasoconstricție și În reducerea tensiunii arteriale. Acțiunea coagulantă a acestei plante era cunoscută de multă vreme. În timpul primului război mondial, În lipsa medicamentelor, soldații foloseau infuzia de traista ciobanului pentru spălarea rănilor sângerânde. -Infuzie din scoarță de salcie (Salix alba) din care se beau 1-2 căni pe zi (cu excepția persoanelor care sunt alergice la aspirină). -Infuzie de rădăcini uscate de troscot (Polygonum aviculare) din care se beau 2-3 căni pe zi, În cură de lungă durată, având efecte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și alun, luate În părți egale. Rețeta autorilor frunze de urzică vie (Urtica dioica) și nuc (Juglans regia), herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris), coada racului (Potentilla anserina) și răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de brusture (Arctium lappa) și scoarță de salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur). În uz extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
extern se folosesc: -infuzie din flori de mușețel și frunze de patlagină (Plantago lanceolata) și urzică vie (Urtica dioica) pentru comprese pe abdomen; -decoct din herba de răchitan (Lythrum salicaria), rădăcini de ciuboțica cucului, scoarță de castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), salcie (Salix alba) și stejar (Quercus robur) pentru cataplasme călduțe pe abdomen; -Infuzie din flori de coada șoricelului (Achillea millefolium) care se aplică sub formă de cataplasme pe frunte și tâmple sau ca tampoane de vată puse În nara sângerândă. Datorită
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
zi, după mesele principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se beau 2-3 căni pe zi. *Decoct din scoarță de stejar, salcie, salcâm sau fag care se bea Între mese. *Tinctură din coarne sau rizomi de obligeană, macerate timp de 7-8 zile În alcool 700, din care se iau câte 20 picături de 3 ori pe zi. *Suc de afine băut În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
călduțe, timp de 20 minute, după care se unge cu ulei de ricin sau cu alifie de gălbenele. Ameliorarea bolii se datorește proprietăților hemostatice, cicatrizante și puternic astringente, explicate prin conținutul ridicat de taninuri și rezine. * Decoctul din scoarță de salcie (Salix alba) are aceleași proprietăți vindicative ca și decoctul din scoarța de stejar. *Infuzie concentrată de plop negru (Populus nigra) (15-20 g muguri zdrobiți În 1 litru apă clocotită); se infuzează 10 minute, se strecoară și se toarnă În baia
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
apă cu: -frunze de mur, pelin și viță de vie cu struguri roșii; -muguri de plop negru; - fructe de anason și fenicul; -semințe de gutui (cu efect emolient); -rădăcini de cicoare, cerențel, pir, păpădie și tătăneasă; -scoarță de stejar sau salcie (100 g la 1 litru apă, se fierbe 10-15 minute și se adaugă 100 ml oțet). Infuziile se prepară din câte 1 lingură plantă uscată la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute, se adaugă o
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
3-4 căni pe zi cu ceai de crețișoară, adăugând câte o linguriță de Bitter suedez. Amestecul de plante cu mare eficiență conține : flori de gălbenele (6 părți), flori de coada șoricelului (4 părți), herba de cimbrișor (3 părți), scoarță de salcie (2 părți), flori de soc (2 părți) și frunze de mesteacăn (1 parte) ; se prepară decoct din 1 lingură la 250 ml apă, se fierbe 5 minute și se beau 3-4 ceaiuri pe zi, În locul apei potabile. Extern se fac
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]