2,288 matches
-
sensul de durată. Ne vorbește despre evoluția lentă. „Trebuie să-i lași timp timpului”. Ca să Închei, voi cita o frază a astrologului Sylvie Beauget: „Acolo unde Saturn este disonant, se instalează Îndoiala”. Uneori (trigoane, sextile, unele conjuncții), această Îndoială este salvatoare. Alteori (conjuncții disonante, opoziții sau cuadraturi), este devastatoare... Dacă opozițiile și cuadraturile lui Saturn au, În general, un efect frustrant, iar sextilele și trigoanele unul echilibrant, tranzitele prin conjuncție se dovedesc cel mai greu de interpretat, Întrucât depind un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
umed”, conform tradiției, dar În realitate este o planetă foarte mare de natură gazoasă), efectele pe care le are În tranzit asupra individului sunt adesea subtile, nedefinite, purtătoare de inspirație, dar și de iluzii: ceea ce se Întrezărește este o oază salvatoare ori un miraj? Adesea este foarte greu de făcut diferența... Multe persoane abia resimt - sau chiar nu resimt deloc - influența lui Neptun. Printre cei care o resimt, se numără neptunienii (Neptun angular, În aspect cu un Luminariu sau un stăpân
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Majoritatea programelor antivirus se comportă foarte bine la detectarea și distrugerea viermilor, cu condiția de a fi actualizate săptămânal. Se recomandă apelarea la firmele producătoare de soft de aplicații - în cele mai multe cazuri, Microsoft, de unde se pot face descărcări de fișiere salvatoare. Cea mai simplă metodă constă în nedeschiderea fișierelor dubioase și neprimirea celor ce pot fi transmise prin chat-uri. 9.1.3.7. Virușii transmiși prin Internettc "9.1.3.7. Virușii transmiși prin Internet" Dacă în urmă cu puțini
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
accentuat diferit de la o enunțare la alta; de exemplu: Tare mi-e teamă că el nu va ajunge la timp! sensuri nuanțate corelate cu accentuarea unui anumit cuvânt: tare vs. teamă vs. el vs. nu vs. ajunge vs. timp; Intonația salvatoare o persoană comunică neinteligibil un mesaj (eventual, într-o limbă inventată sau folosind formule chimice/matematice în loc de cuvinte propriu-zise), însă cu intonația corespunzătoare sensului (informațional/emoțional etc.) pe care dorește să-l transmită; interlocutorii sunt provocați să decodeze mesajul etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
utilizarea armelor; acte și scene care supradimensionează reprezentarea violentă a lumii, societății, grupurilor, indivizilor; acte care redau viața și pericolele care o amenință, exercitând o funcție de avertizare; violuri, tâlhării, omucideri; violența ca pedeapsă sau recompensă; acte de violență atractivă (eroi salvatori etc.); limbaje: obscen, pornografic, jargon, argou, obraznic, insolent (de la înjurături la glume de mahala). Semnificativ este faptul că în programele difuzate de televiziunile din România, primul loc este deținut de violența verbală. ● Studiul permite, de asemenea, clasificarea emisiunilor după gradul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
De fapt, totul este o vastă „proiecție colectivă” a pulsiunilor acumulate într-o comunitate umană, care se „descarcă” periodic, realizând un act de catarsis colectiv. Este calea de „purificare” și de „regăsire” a originilor, fapt care corelează nebunia cu miturile salvatoare, ale „reparației” morale a unei lumi roasă de vicii, de păcate și care, după un ritual prestabilit, se restaurează periodic (M. Eliade, Y. Pelicier, J. Starobinski). Pentru Socrate nebunia este de două feluri: nebunia divină (theamania), dar al divinității, și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vieții. Acesta va genera idei de suicid, întrucât se corelează cu inutilitatea propriei sale persoane. Viața acestor bolnavi este percepută de ei ca un chin permanent din care nu mai pot ieși. În acest caz sinuciderea capătă semnificația unei acțiuni salvatoare, de eliberare. 4) Existența pasională Acest model de existență patologică este caracteristic persoanelor cu tulburări delirante sau delirant-halucinatorii. Existența lor se derulează diferit de cea reală. Ei trăiesc într-un univers imaginar, universul ideilor delirante și al experienței halucinatorii. Acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a substitui realității date, realitatea lor delirantă. Din aceste motive această categorie de persoane intră în conflict cu lumea, cu autoritățile. Se consideră neînțeleși, nedreptățiți, persecutați, deși ei simt că au „misiuni importante” de îndeplinit. Se simt investiți cu virtuți salvatoare, mesianice. Propun soluții utopice, reformatoare. Viața lor se desfășoară într-o continuă agitație tensională. Sunt expansivi până la agresivitatea deschisă. Pot să se manifeste ca reformatori sociali, politici, religioși, ca inventatori, erotomani etc. Deși trăiesc cu o mare intensitate aceste „idei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atitudini, conduite și convingeri mistice, care se pot organiza în final într-o structură delirantă mistică. Crizele paroxistice de derealizare, sunt interpretate ca momente în care sunt „transportați într-o altă realitate”. Ei sunt vizionari, sau persoane alese pentru misiuni salvatoare. Epilepsia și stările secunde isterice pot schimba complet modul de existență al unei persoane. Ei vor trăi și exprima imaginea beatitudinii dată de aceste experiențe extatice. Prin aceasta ei pot crea adepți dintre persoanele sugestibile și cu o constituție emoțională
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sfârși prin a construi un „curent de opinie” catastrofic, apocaliptic, absurd. Apare o nouă mentalitate: mentalitatea de criză, model de gândire negativă care combină conflictul cu salvarea, absurdul cu miracolul. Într-o a doua etapă, vom observa apariția unor soluții salvatoare. A unor veritabile „conduite de refugiu” prin care persoana sau grupele social-umane, vor cauta să se pună la adăpost, să evite pericolul. De regulă acestea sunt veritabile manifestări care configurează psihozele colective, manifestate prin apariția unor noi forme religioase, ideologii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
soluții exemplare și pe care masele le vor urma și imita în mod automat, fără nici o critică. Aceste modele sunt reprezentate prin personalități exaltate (lideri politici, reformatori religioși sau moraliști), personalități captative (staruri, vedete, idoli de cinema etc.), personalități mesianice, salvatoare (cu rol profetic), personalități enigmatice (vindecători, traumaturgi, persoane dotate cu forțe benefice sau malefice, vrăjitori, terapeuți bioenergeticieni etc.), în fine personalități oculte (diavolul, forțele răului, extratereștrii, organizații oculte mondiale etc.). Aceste modele umane de referință, exemplare, ajung să exercite o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și urma necondiționat. Liderul este un personaj simbolic asupra căruia masele vor proiecta propriile lor emoții, sentimente, idealuri, nevoi, frustări, complexe etc. La rândul său acesta se identifică cu „problemele” maselor, preluând asupra sa frustrările colective. Liderul apare ca „persoana salvatoare”, mesianică ce va „rezolva” problemele maselor. Prin aceasta el se va substitui Supra-Eului colectiv anulat prin degradarea valorilor sociale, culturale și moral-religioase. Existența cuplului liderului și a maselor, va face ca orice fel de comunicare să fie unidirecțională, de la lider
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
substitui Supra-Eului colectiv anulat prin degradarea valorilor sociale, culturale și moral-religioase. Existența cuplului liderului și a maselor, va face ca orice fel de comunicare să fie unidirecțională, de la lider la mase. Această comunicare are caracterul unei „așteptări” a unei soluții salvatoare. Aceste schimbări în planul relațiilor interumane se datoresc următorilor factori: Starea de nesiguranță, neîncredere, suspiciune, evitarea de contacte umane. Ea va fi compensată prin nevoia de asociere a indivizilor în scopul obținerii unei garanții de protecție prin siguranța oferită de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să elimine starea de boală și să-i redea sănătatea pierdută sau pusă sub semnul pericolului. Medicul sau psihologul sunt dublați de imaginea mitică a salvatorului în care pacientul își proiectează speranța. În felul acesta bolnavul „investește” terapeutul cu „virtuți salvatoare”. Acestea implică asumarea unei responsabilități în primul rând profesionale, dar, dincolo de aceasta, și morale din partea medicului și a personalului de îngrijire medicală. Dubla răspundere, medicală și morală, creează o anumită atitudine, dar și o anumită mentalitate atât pentru medic și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între medic și bolnav, dincolo de aspectele vizibile ale actului medical. Responsabilitatea este corelată cu încrederea. Ele sunt conjuncte și creează o alianță secretă, interioară, simpatetică între medic și bolnav, încrederea este o prelungire a speranței către certitudine, convingerea că medicul salvator poate reda sănătatea bolnavului. Acestea construiesc etica medicală. Înțelesul eticii medicale este însă o idee și o acțiune morală care se construiește plecând de la situația concretă pe care o oferă starea de boală. Schimbarea sau simpla alterare trecătoare a naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Roberto Benigni La vita e bella emoționează profund și ne obligă să ne întrebăm: ce posibile și ce imposibile transmit părinții copiilor lor? Este povestea unui tată care reușește să transmită băiatului său un imposibil monstruos și în același timp salvator: este imposibil ca Holocaustul să fie altceva decît un joc. Ce rost are acest imposibil? Acela de a salva din umanitate ceea ce are ea mai bun: inocența, grația de a fi, poezia, iubirea. Este povestea unui copil căruia îi este
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
sida, transfuziile de sînge din Franța au trecut deja la sistemul modern al concentratelor. În ciuda unei idei intens vehiculate, nu toate țările au procedat în același fel. Există o excepție notabilă. În Belgia a vut loc ceva șocant, scandalos, dar salvator: cîțiva oameni (responsabilii națiunii) au refuzat schimbarea, au respins inovația tehnologică, au spus nu progresului. Singura țară modernă care nu s-a supus imperativului modernizării a fost Belgia. Tocmai pentru că ea a refuzat tehnica concentratelor, n-a cedat în fața presiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să ne fie rușine de aceasta în fața 356 GÂNDITORUL SINGURATIC oamenilor.“65 Pentru ființe care aspiră la puritate morală, așa cum au fost Weininger și Wittgenstein, apropierea de creștinism are loc sub presiunea sentimentului apăsător al vinii și prin conștiința puterii salvatoare a umilinței, la capătul unei sforțări de a-și schimba orientarea vieții.66 Iată de ce punctul de vedere raționalist potrivit căruia putem câștiga, menține sau submina credința prin producerea unor temeiuri va apărea drept o iluzie. Din perspectiva lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Germane atât ca stat socialist, cât și ca stat german suveran 861. La 20 noiembrie, peste 200 000 de manifestanți au reclamat la Leipzig demisia lui Krenz, alegeri libere și reunificarea Germaniei 862. Egon Krenz crezuse că a găsit soluția salvatoare pentru consolidarea situației în RDG prin acordul în privința deschiderii Zidului 863. Problema reunificării Germaniei a devenit imediat una internațională, mai ales că fluxul de refugiați a crescut de la 1000-2000 pe zi la o jumătate de milion pe an864. La Bonn
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
întîlnesc pentru a satura de sensul descompunerii întregul cosmos. De unde această viziune catastrofică, mai rea decît orice dizgrație? De ce se așează el ca o cruce funerară peste toate speranțele și peste cosmosul transformat într-un mormînt viu?" Văduvit de credința salvatoare el este și rămîne un păgîn (Plumb de iarnă): ""O, vis... o, libertate..." conștiința antică, precreștină, ignora conflictul între Destin și libertate, dar la Bacovia există această antiteză dureroasă: eterna, triumfătoarea libertate pe care el nu o va ajunge vreodată
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
s-a abătut asupră-mi când am îndrăznit să-l întreb când are de gând să coboare să ia amprente sau să verifice urmele de copil, perfect vizibile, în praful lichefiat de pe cupola mașinii. Cum n-am dat curs soluției salvatoare, amical dezvăluită de sardonicul apărător al legii și ordinii ("Prinde-i mata și adu-i aici ca să închid dracului și dosarul ăsta!"), am pus mâna și am înlocuit trapa ruptă cu ranga și am făcut rost (cu pile) de 100
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în alb. Un alb al unei virginități emoționante, un alb al credinței intense, înălțătoare, un alb care ar fi trebuit să spele o casă regală bântuită de trădări și asasinate de păcate și să reconvertească energia publică în forță mântuitoare, salvatoare, a nației, în fața dezastrului cotropirii engleze. Crinul, revalorizat astfel, nu s-a ofilit secerat de înfrângere, ci a renăscut victorios, triumfător până la urmă, rezistând pe blazonul regal încă cinci veacuri. Prețul a fost minor pentru măreția țelului: asasinarea eroinei, executată
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
exemplare. De aceea, și pentru că a susținut, contrar prietenului Mircea Eliade, că cel mai potrivit mod de a obține rezonanța universală este prin idiomatic, prin trăsăturile unice ale culturii naționale, Noica a rămas în țară, în plină dictatură, refuzând soluțiile salvatoare care i-au fost propuse în Europa Occidentală, ducând, după puteri, o luptă culturală care i-a fost mai apoi răstălmăcită și a devenit azi un straniu cap de acuzare. Acuza că grupul de la Păltiniș ar fi fost o sectă
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
final de ciclu istoric și, poate, vom asista la zorii unui alt timp pentru România. "Au fost zile când, prins de valul amețitor al entuziasmului provocat de emulația stârnită de Noica, împărtășeam iluzia că nu există decât o singură cale - salvatoare - din capcana sufocantă a acelui real: cultura. Au fost zile când, îmi spuneam alături de un Kierkegaard, bunăoară, că "oamenii nu știu să se folosească de libertățile pe care le au: în locul libertății de gândire ei cer, drept despăgubire, libertatea cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mult aici, ca și în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, reușind, într-un moment dificil, să împiedice suprimarea definitivă a celor două foi și să preia direcția (1850). Până la retragerea din presă (1878), prudența și abilitatea lui au fost salvatoare pentru continuarea programului lui George Barițiu, întemeietorul acestor gazete. Militantismul lui M., de sorginte luministă, se definește prin moderație. Cărturarul este un adept al reformelor și acordă, firesc, o atenție aparte instrucției, școlilor: sprijină deschiderea unui gimnaziu românesc la Brașov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288313_a_289642]