3,958 matches
-
jos nici un moment. În Nishikikoji, trupele clanului Akechi demolau locuințele din vecinătate, În timp ce femei cu bebeluși În brațe, bătrâni și copii fugeau de sub ruine, ca niște crabi lepădându-și carapacele vechi. Astfel, soldații reușiră să astupe șanțul cu uși și scânduri de acoperiș. Imediat, toți se buluciră să escaladeze zidul. Pușcașii Își aliniară armele și, ochind de pe creasta zidului spre curte, traseră prima salvă. Între timp, În clădirile din incinta templului se lăsase o Încremenire nefirească. Toate ușile din fața templului principal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
niște vițe cu frunze roșii. Pajul și maestrul ceaiului stăteau nemișcați În timp ce focul Îi Învăluia și pe ei. În grajduri, se dezlănțuise un vacarm total. Cel puțin zece cai intraseră În panică și loveau cu copitele În pereții staulelor, smulgând scândurile. Doi dintre ei sparseră, În sfârșit, scândurile transversale care blocau intrarea și se repeziră violent afară. Alergând Înnebuniți, năvăliră În galop În mijlocul forțelor clanului Akechi, În timp ce alți cai nechezau tot mai violent, văzând flăcările. Samuraii de la grajduri Își părăsiră posturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
maestrul ceaiului stăteau nemișcați În timp ce focul Îi Învăluia și pe ei. În grajduri, se dezlănțuise un vacarm total. Cel puțin zece cai intraseră În panică și loveau cu copitele În pereții staulelor, smulgând scândurile. Doi dintre ei sparseră, În sfârșit, scândurile transversale care blocau intrarea și se repeziră violent afară. Alergând Înnebuniți, năvăliră În galop În mijlocul forțelor clanului Akechi, În timp ce alți cai nechezau tot mai violent, văzând flăcările. Samuraii de la grajduri Își părăsiră posturile, alergând să apere treptele curții unde fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
castelul. Unul dintre turnuri era aproape dărâmat, iar bombardamentul făcuse mulți morți și răniți. Pe lângă toate acestea, Încă mai era anotimpul ploios și tot mai mulți oameni se Îmbolnăveau, iar proviziile alimentare se stricau din cauza umezelii. Apărătorii adunaseră uși și scânduri și construiseră bărci ușoare, cu care să atace corăbiile de război ale lui Hideyoshi. Două sau trei dintre micile nave se scufundaseră, dar supraviețuitorii Înotaseră până Înapoi la castel și declanșaseră un al doilea atac. Când sosi armata clanului Mori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
incomparabilă. Dacă-l ucideți și-i trimiteți capul la Seniorul Hideyoshi, relația dumneavoastră cu Seniorul Hideyoshi se va reface fără greutate. Pe neanunțate, Inuchiyo Îl lovi În piept. — Tacă-ți gura! tună el. Murai se Împletici Înapoi, spre peretele de scânduri din spatele lui, abia ținându-se să nu cadă. Pălind la față, avu prezența de spirit de a nu rămâne În picioare, dar nici să se Întindă complet pe podea. Privindu-l crunt, Inuchiyo Îi vorbi cu o furie nedisimulată: — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cunoșteau punctele bune și pe cele rele ale caracterului lui Hideyoshi. Îi unea o prietenie care niciodată nu pusese preț pe obligații sau pe prefăcătorii. Soția lui Inuchiyo trase șnurul care-i ținea mânecile și se instală ea Însăși În fața scândurii de tăiat din bucătărie. Era bucătăria Întregului castel și lucrau acolo nenumărate servitoare, bucătărese și chiar funcționari. Dar Doamna Maeda nu era o femeie care să nu știe cum să prepare o mâncare savuroasă cât ai bate din palme. Atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
După ce săpară o groapă În pământ, pajii săi o căptușiră cu hârtii uleiate. Umplând groapa cu apă, Înroșiră apoi În foc o bucată de fier vechi și o aruncară În apă pentru a o Încălzi. În sfârșit, așternură În jurul gropii scânduri și Înconjurară locul cu perdele. — Ah, apa e minunată. În acea baie simplă În aer liber, stăpânul unui trup nu tocmai perfect se Înmuie În apa caldă, privind stelele de pe cerul Înserării. „E cea mai mare desfătare din lume,“ Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
izolator de bioxid de carbon. In fermentatoarele deschise aceasta se va realiza prin acoperire cu folii de mase plastice, foliile întinzîndu-se exact pe suprafața lichidului și fixîndu-se cu greutăți. Un procedeu mai puțin sigur și greoi, presupune acoperirea vaselor cu scînduri și întinderea peste acestea a unui strat de pămînt. Borhotul supus distilării este mai întîi examinat, în scopul determinării caracteristicilor, în primul rînd a extractului. Conținutul de extract al borhoturilor se determină prin filtrare și măsurare cu etalonatorul de zahăr
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
în 1980, an în care debutează cu poezii în revista „Convorbiri literare”. O perioadă este redactor la revista „Timpul”, colaborând apoi la „România literară”, „Cronica”, „Dialog”, „Opinia studențească”, „Convorbiri literare” ș.a. Publică volumele Întoarcerea cuvintelor (1983), Liber ca pasărea (1989), Scândura lui Afansol (1991), Patru plus îngerul (1994), Pătratul umbrei (1995). Obține Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1993), Premiul revistei „Cronica” (1994) și Marele Premiu al Festivalului de Poezie de la Petroșani (1995). Poet al generației ’80, G. cultivă mai multe tipuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287282_a_288611]
-
cărțile în jurul câte unei metafore, de aceea unele texte se resemantizează atunci când sunt recitite din perspectiva întregului, fapt vizibil mai ales în volumele Liber ca pasărea și Patru plus îngerul. Un loc aparte printre scrierile lui G. îl ocupă volumul Scândura lui Afansol. Cartea reprezintă o culegere de texte parodice scrise într-un limbaj concis. Imaginile sunt de cele mai multe ori abstracte, iar cititorul asistă la luarea în răspăr a tuturor mijloacelor clasicizate de expresie narativă (Memoria, Povestea lui Inel Pirinel, Mortul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287282_a_288611]
-
experiența avangardismului, scriitorul pare că vrea să se detașeze de ea, singura metodă fiind aceea de a ridiculiza însăși „lumea pe dos” a unor scriitori precum Urmuz sau Daniil Harms. SCRIERI: Întoarcerea cuvintelor, Iași, 1983; Liber ca pasărea, Iași, 1989; Scândura lui Afansol, Iași, 1991; Patru plus îngerul, Iași, 1994; Pătratul umbrei, Iași, 1995. Repere bibliografice: George Arion, Victor Niță, Trei debuturi la Junimea, FLC, 1984, 22; Constantin Pricop, Trei autori, CL, 1984, 5; Laurențiu Ulici, Trei plus doi, RL, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287282_a_288611]
-
rușine să vă spun, da’ era în fundu’ vagonului, în mijloc era o... așa o sobiță făcută așa, ca o dubă sau nu știu cum să-i spun, și într-un colț în vagon era făcută așa o gaură... și așa, din scândură, două scânduri așa, dacă Doamne ferește, te-apuca ceva, să faci pe-acolo. Aceleași sentimente au fost evocate și de Maria Cocârlă: în noapte ne-a încărcat, ne-a... pe mașină și ne-a dus la gară, acolo ne-așteptau vagoane
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vă spun, da’ era în fundu’ vagonului, în mijloc era o... așa o sobiță făcută așa, ca o dubă sau nu știu cum să-i spun, și într-un colț în vagon era făcută așa o gaură... și așa, din scândură, două scânduri așa, dacă Doamne ferește, te-apuca ceva, să faci pe-acolo. Aceleași sentimente au fost evocate și de Maria Cocârlă: în noapte ne-a încărcat, ne-a... pe mașină și ne-a dus la gară, acolo ne-așteptau vagoane de boi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
-o total din memorie, din moment ce nu este amintită în povestirile ei despre deportare. Ea și-a ordonat ierarhic în memorie acele lucruri care au ajutat-o să supraviețuiască - religia și Dumnezeu -, considerându-le la momentul discuției demne de amintit. 5. „Scânduri groase... pline de gheață”. Condițiile din lagăre Mulți deportați au ajuns în regiunea Donbas, lângă Nistru și Urali, iar unii dintre ei au fost duși în Siberia sau Bărăgan. Interviurile supuse analizei au avut ca subiecți foști deportați în Donbas
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lagăr, da’ când am ajuns acolo era o zăpadă înaltă, înaltă, înaltă, și ne-a tras de mâini așa ca să putem ieși din zăpadă, să mergem mai departe, și când am ajuns în lagăr... era tot prici din ăla, cu scânduri din aia groase, plin, plin cu gheață, plin, plin cu gheață. No, ce facem? Era o sobă făcută din cărămidă, aia era spartă, țăndări făcută... no, ce facem că pături aveam numai din aia slăbuțe, no Misi ce facem? Săracu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sora și prietenele ei, să izbucnească în lacrimi. Din păcate, rușii nu erau foarte înduioșați de astfel de situații: Era paturi suprapus, era gheața mai mare de un deget pe scândurele, ușile erau între zi așa, și așa vertical, o scândură bătută. Și eram cu sora și încă două fete din Sibiu și încă două cunoștințe, ne-am împrietenit, dar de la gară deja ne-a despărțit în două lagăre și aicea unde eram noi cazate nu era mulți cunoscuți. Cum plângeam
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu schiurile conține istoria semnificațiilor succesive ale schiului, ca lemn sau plasă, utilizată pentru a traversa o suprafață cu zăpadă, o transformare a modului de viață, într-un mod de joc și totodată o aventură a trecerii de la schiurile de scândură spre acele de fibre de sticlă, aventură a trecerii de la bocanci și legături, cu sau fără clape spre un produs modificat, de care pot dispune și sportivii și toți cetățenii, publicul sporturilor fiind capabil să remarce și la non-sportivi un
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de care pot dispune și sportivii și toți cetățenii, publicul sporturilor fiind capabil să remarce și la non-sportivi un posesor de echipament sportiv modern sau arhaic. Ca operă a spiritului, adjuvant al corpului sportiv, parte din acesta, echipamentul schiorului sau scândura din snowboard, concentrează o idee a alunecării pe zăpadă, pe gheață, a zborului în aer, al semnelor economice și politice, al semnalelor de vârstă și al negativului personalității, care o suportă, precum și semn al apartenenței de clasă, în funcție de context. Ca
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cu dizabilități - ce este diferit? Motto: ALBATROSUL Charles Baudelaire Adesea marinarii, voind să se desfete, Atrag pe punți în cursă gigantici albatroși Ce însoțesc corăbii, în legănate cete, Pe-abisuri îmblânzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe o ridicătură pe care o împodobește în forma unui amfiteatru. În mijlocul livezilor sale, dominate de clopotnițe strălucitoare ce reflectă până departe razele soarelui, această mică localitate are un aspect plăcut. Iluzia încetează de îndată ce intrăm în ea. Aceleași construcții din scânduri și chirpici, aceleași vite și zburătoare ce blochează străzile; porcii înșiși se plimbă aici într-o stare de domesticitate intimă, intrând în camerele hotelului nostru (lucru uimitor la un izraelit!). Cine ne va elibera oare de acest anturaj imund? Trebuie
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
lucru uimitor la un izraelit!). Cine ne va elibera oare de acest anturaj imund? Trebuie citat aici Turnul Pompierilor; e o schelărie înaltă cu un grilaj de șipci, semănând destul de bine cu stâlpii ridicați pentru racordarea Parisului; pe acoperișul din scânduri, unde nu se ajunge decât escaladând o scară abruptă, pompierul de serviciu veghează la siguranța publică, așezat sau culcat, cu pușca în mână; fie că plouă, că bate vântul sau grindina, că ninge sau e îngheț, își face garda cu
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Scriitorilor din București) el revine la satul Ocișor și creează un personaj feminin, Ruzalia, având ca model pe mama sa. Protagonista excelează prin respectarea tradițiilor, a rânduielii și moralei din comunitatea rurală românească. Și altă scriere romanescă, intitulată Căruța cu scânduri (1990), are în vedere lumea veche a moților și bihorenilor, proiectată tot printr-un destin aparte, atribuit unui personaj, Sabin. Drept fundal sunt introduse elemente reale, efigii ale vieții de la țară în prima jumătate a secolului al XX-lea, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
Serile-n sat la Ocișor, București, 1971; Curente estetice contemporane, București, 1972; Grünewald, București, 1972; La Rochefoucauld. Aventura orgoliului, București, 1973; Măreasa, București, 1975; Călătorie spre Soare-Răsare, București, 1976; Crișan, București, 1977; Vitralii, București, 1978; Temeri, București, 1985; Căruța cu scânduri, București, 1990; Memorii, I, București, 1991, II-III, Iași, 1994 - 1997; N. V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, pref. Luca Pițu, Iași, 1996; Drumuri întortocheate, Iași, 2001. Traduceri: Jean-Paul Sartre, Baudelaire, pref. trad., București, 1969; François Cali, Arta conchistadorilor, București, 1971; Galienne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
431-432; Cristea, Fereastra, 244-250; Constantin Hârlav, „Crișan”, ST, 1978, 4; Doina Uricariu, „Vitralii”, LCF, 1979, 9; Cornel Munteanu, „Temeri”, TR, 1985, 20; Valeriu Cristea, Ruzalia din Ocișor, RL, 1985, 51; Mircea Popa, „Temeri”, ST, 1986, 2; Val Condurache, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 1; Claudiu Constantinescu, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 9; Livia Fumurescu, „Fortul 13”, „Cuvântul liber”, 1992, 541; Ruxandra Cesereanu, Cavoul agonic, ST, 1993, 8-9; Radu Mareș, Un nou filon narativ, TR, 1994, 10; Eugen Evu, „Secretul Fortului 13
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
1978, 4; Doina Uricariu, „Vitralii”, LCF, 1979, 9; Cornel Munteanu, „Temeri”, TR, 1985, 20; Valeriu Cristea, Ruzalia din Ocișor, RL, 1985, 51; Mircea Popa, „Temeri”, ST, 1986, 2; Val Condurache, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 1; Claudiu Constantinescu, „Căruța cu scânduri”, RL, 1991, 9; Livia Fumurescu, „Fortul 13”, „Cuvântul liber”, 1992, 541; Ruxandra Cesereanu, Cavoul agonic, ST, 1993, 8-9; Radu Mareș, Un nou filon narativ, TR, 1994, 10; Eugen Evu, „Secretul Fortului 13”, „Ardealul literar și artistic”, 1997, 1; Gheorghe Grigurcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]