4,125 matches
-
Alte „dovezi“ care validează autenti citatea unor experiențe definitorii (iubirea, prietenia, războiul, boala, moartea etc.) sunt documentele nonficționale inserate în text (decupaje din ziarele vremii, scrisori, informații de orice natură din domenii nonliterare). Aceste inserții determină amestecul registrelor stilistice, conferind scriiturii un caracter anticalofil. - Romanul postmodern extinde imprevizibil tehnica inserțiilor, transformând textul întro construcție ingenioasă din „prefabricate“ - „decupaje“ nemarcate grafic din alte texte, literare sau nonliterare. Intertextualitatea și colajul devin astfel procedee menite să de construiască textul, săi distrugă unitatea. Epicul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare basm cult existente în opera literară studiată Basmul cult, asemeni celui popular, valorifică programatic categoria estetică a fabulosului. El imită relația de comunicare de tip oral, specifică eposului folcloric, dar scriitura poartă mărcile originalității autorului. Toate trăsăturile definitorii ale basmului cult sunt valorificate strălucit de către Ion Creangă, în Povestea lui HarapAlb (1877). Marele scriitor humuleștean preia tiparul narativ specific basmului popular, dar îl deconstruiește prin „originala alăturare a miraculosului cu cea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în noaptea de dinaintea plecării la Câmpulung - este inserată în romanul războiului. În Cartea a doua, discursul devine un adevărat jurnal de campanie, bazat pe experiența reală a autorului, cu notații fugitive, cu întâmplări relativ independente. Fiecare dintre aceste forme de scriitură nu poziționează fabula întro cronologie realistă, ci o fragmentează ca sumă de experiențe trăite de eul narator, ca „monografie a unui sentiment“ ori ca „dosare de existență“. O altă particularitate a prozei de analiză psihologică este motivarea acțiunii prin conflicte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
niciodată transformat în aur - devine în textul bacovian metaforă absolută a existenței apăsătoare, cenușii, mediocre, a unei vieți iremediabil captive în materie. În același timp, substantivul polisemantic din titlu sugerează (tehnica sugestiei este o altă caracteristică a simbolismului) și actul scriiturii, prin semnificațiile sale arhaice („condei“ și „matriță pentru litere de tipar“). Repetat obsesiv în cele două strofe ale poeziei, simbolul plumbului, care figurează și decorul funerar, deschide și o altă arie tematică - cea a morții. Item 2: prezentarea a două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
generației șaizeciste), modernismul poetic are ca trăsătură definitorie culti varea unui lirism intelectualizat, cu referințe din sfera culturii, cu funcție accentuat cognitivă, vizând explorarea orizontului existențial și a lumilor interioare ale omului modern. Întâiul orizont interogat este tocmai cel al scriiturii, tema creației și creatorului fiind o „matrice stilistică“ a poeților moderniști, confruntați cu o adevărată criză a limbajului. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
creatoare, de conștiința că devine robul propriei lumi ficționale și de epuizarea strivitoare din final. Întreaga secvență dezvăluie nu numai treptele actului creator, ci și personalitatea unui artist care își „radiografiază“ cu luciditate trăirile, pentru a le converti apoi în scriitură. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Influența evenimentelor din viața personală a artistului asupra operei sale Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Pornind de la premisa că artistul se „zidește“ pe sine în operă, cu toată făp tura modelată și de zestrea genetică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Arghezi, Flori de mucigai INTRODUCERE: Lirica modernistă interbelică În sincronie cu „spiritul veacului“ (Eugen Lovinescu), scriitorii interbelici au deschis poeziei românești noi orizonturi tematice, au creat limbaje lirice inedite. Prin numeroase arte poetice, prin teme și motive vizând scriitorul și scriitura, poeții moderniști au pus în dezbatere limitele limbajului și criza comunicării. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau întro orientare tematică O asemenea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poetului care creează întrun spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală. Prima secvență surprinde condiția neobișnuită a artistului modern, imaginând actul scriiturii întrun uni vers carceral. În acest context, motivul întunericului și motivul singurătății devin simboluri ale condiției umane și, implicit, ale existenței poetului. Solitudinea ființei întrun orizont al nesfârșitei nopți este reliefată prin opoziție cu evangheliștii ce au fost mereu sprijiniți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
până la mistuire. Secvența a treia readuce eul creator în centrul discursului, surprinzând actul trudnic al creației. Noul mod de a scrie presupune fronda, răzvrătirea împotriva stilului clasic, „ca lofil“. Acesta este sugerat prin metonimia și epitetul metaforic, unghia îngerească, simbolizând scriitura serafică, delicată, turnată în tiparul frumuseții și al perfecțiunii poetice. Metafora „tocirii“ unghiei îngerești exprimă ideea neputinței limbajului poetic tra dițional de a exprima dilemele omului modern și absurdul lumii contemporane. Scrii tura anticalofilă, voit „stângace“ (unghiile de la mâna stângă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de evoluție către o altă stare a lucrurilor. Metafora drumului invită cititorul la meditație asupra caracterului nestatornic al existenței umane. 7. Poezia Drum își construiește semnificațiile pe mai multe paliere tematice (caracteristică a neomodernismului). Unul dintre paliere vizează artistul și scriitura, deci poezia poate fi considerată o artă poetică, fiindcă dezvoltă tema singularității creatorului și pe cea a metamorfozelor scriiturii în relație cu „vârstele“ poetului, dar și cu cele ale literaturii. Sub semnul metaforeisimbol din titlu, Cezar Baltag își structurează viziunea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
umane. 7. Poezia Drum își construiește semnificațiile pe mai multe paliere tematice (caracteristică a neomodernismului). Unul dintre paliere vizează artistul și scriitura, deci poezia poate fi considerată o artă poetică, fiindcă dezvoltă tema singularității creatorului și pe cea a metamorfozelor scriiturii în relație cu „vârstele“ poetului, dar și cu cele ale literaturii. Sub semnul metaforeisimbol din titlu, Cezar Baltag își structurează viziunea poe tică pe simboluri și imagini care exprimă starea sa existențială și estetică. Aceste argumente sunt întărite prin ideile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sic!: peste 1.400 p.!) -, un loc aparte revine studiului primelor secole ale creștinismului în teritoriul dintre Dunărea de Jos și Marea Neagră. În afara menționatelor volume, circumstanțiate istoriei Dobrogei, părintele-profesor Runcan a relevat într-un altul (apărut în 2006), de elevată scriitură - cum sunt, în general, lucrările domniei sale -, Valențele universale ale creștinismului dobrogean în primele șase secole; este o carte ce surprinde - pe baza unei documentații ce-l indică drept un veritabil om al cărții în agutenberghiana eră a Internetului -, capacitatea sa
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este, însă, doar un truc, care, în final, nu numai că nu are rolul de a devia atenția de la cei numiți în text, ci, dimpotrivă, sporește efectele satirei la fel cum o face și adoptarea unor mijloace care țin de scriitura eroică, epopeică. În fapt, textul poate fi subsumat categoriei eroicomicului prin stabilirea unui contrast între stilul și mijloacele abordate și subiectul avut în vedere. Prin această proiectare comică sub auspiciile grandiosului, se evidențiază și mai mult meschinăria conflictului propriu-zis. De
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
ritm interior al textului, îndeosebi prin unele repetiții parțiale de structuri, îmbinînd tendința de repetare ca lege imuabilă a acțiunilor omenești semnificative cu permanente îmbogățiri ideatice în forma unei creații permanente. Va fi fost influențat în realizarea acestui mod de scriitură de constatarea că în Biblie există o rimă de conținut, adică versuri duble care exprimă același sens în jocuri de cuvinte paralele. Oricum, scrisul lui Blaga este intens particularizat și apreciat, atît ca stil, cît și ca fond ideatic, așa cum
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Noica, o reconstrucție a filozofiei, ceea ce ar presupune și reconstrucția noțiunilor, ci numai o reconstrucție de forme lingvistice predispuse la interpretări intuitive. Dar, printr-o asemenea atitudine nu se poate crea, desigur, un stil de gîndire, alături de un stil al scriiturii, ceea ce asigură textului lui Noica un înalt coeficient de originalitate, care însă nu concordă cu coeficientul valoric ce i s-ar putea atribui. Valențele ontologice ale cuvîntului Potrivit concepției lui Constantin N o i c a, limba omului nu este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
particularizarea stilului filozofic prin realizările individuale, la nivelul vorbirii). Din neînțelegerea manifestării acestor relații decurg atît interminabilele clasificări în care discursul individual, tipul de discurs și stilul sînt privite nediferențiat, cît și conceperea textului filozofic ca fiind ceva incomparabil cu scriitura caracteristică altor tipuri de opere culturale. Particularizarea scrisului filozofic după învățații alcătuitori de sisteme se realizează în mod eficient, nu prin diferențele pasionale, volitive sau de fantezie, ci prin manierele diversificate și multilaterale, dar întotdeauna coerente, ale manifestării rațiunii. B
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Iliescu, Filosofia limbajului și limbajul filosofiei, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, p.185. 335 Există situații, îndeosebi la gînditorii cu putere de creație redusă pe terenul filozofiei, de a manifesta o atenție excesivă în legătură cu folosirea mijloacelor limbii, cu particularizarea scriiturii, cu stilul etc. 336 Matematica este construită într-o manieră asemănătoare, adică printr-o obiectivitate ce decurge din coeziunea structurală, dar ea vizează obiectivismul de tip științific în construirea discursului. Nu întîmplător Im. Kant și-a pus problema posibilității întemeierii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
relația structurală dintre elementele precis conturate și în sine banale și nesemnificative ale piesei care numai întreagă poate da efectul artistic". Marginalii la volume de versuri, pagini memorialistice ori de ficțiune (pe fundaluri felurite), monologuri și aforisme veritabile eșantioane de scriitură artistă constituie materia unei cărți de vădit rafinament: Zidirea (1978, reeditare întregită 2004). Eseistul cu imaginație glosează vioi despre "construcția" prin limbaj; termenul "zidire", străvechi, îi pare mai elocvent: "O adevărată construcție impune un fel de ritual, o succesiune exactă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
românești și străine, ecouri orientale și extrem occidentale, lexic citadin, marinăresc, geologic și din alte arii duc la impresia de redundanță. Într-un "dulap bătut de amurg" dintr-un canton de cale ferată "netrecut pe hartă" stau grămădiți, "turtiți între scriitură și scriiturare", autori contemporani: "Cărțile lui Herbert Read și Tzvetan Todorov / Ori, ca să le luăm la hazard, / Volume de Girard, / de Richard, de Hazard / Dar (Observați ritmul tentacular / La care vă oblig să meditați;)". Am citat din Linia moartă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de contact rămân "vocile și chiotele, codrul și lupii, cimitirul"! Printr-o secretă meșteșugire a sorții, poetului i-a fost dat să facă literatură la oraș, dar un oraș cu antecedențe rurale: Satu-Mare!; a fondat și conduce acolo revista Poesis. "Scriitura crede el e îndepărtarea de prima literă. Prelungire. Detașare. Mai ești tu cel care ai început să scrii? Cel care ajunge e scrisul. El a devenit tu" ( În așteptarea poetului blestemat). Te poți descoperi în câteva stihuri (inspirate); respiri în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
semn" și nici gîndul de scriere. Termenul de deconstrucție, care îl caracterizează în chip notoriu, nu a fost niciodată definit de autor. Rămîn la părerea că e un simplu joc mental care, în loc să flexibilizeze gîndirea, mai mult o încurcă, în timp ce scriitura sa e o superbă bolboroseală, iar exprimările sale publice frizează impostura. Derrida nu poate fi rezumat, esențializat, explicat, el cultivă deliberat absconsul, ambiguitatea, paradoxul, deși are și poziții tranșante referitoare la Marx bunăoară, la Heidegger sau la Paul de Man
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
precum Cruciadele din 1096, anii ciumei din Europa, perioada premergătoare expulzării evreilor din Spania sau masacrele comise asupra evreilor de cazaci în Polonia și Ucraina în 1648. Aria culturală așkenază nu a rămas, bineînțeles, departe de aceste așteptări mesianice, dar scriitura sefardă a suferinței, în cronici, povestiri și meditații diverse, este în mod deosebit influențată de ele. Conținutul și tonalitatea discursurilor așkenaze și sefarde au coincis, într-adevăr, cu încercări istorice diferite. Exilul sefarzilor a căpătat imaginea rătăcirii. Ei l-au
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
nu trădează încă puternica așteptare mesianică exprimată mai târziu într-o "istoriografie" a suferinței produsă după expulzare. Istoria în slujba memoriei Potrivit lui Y.H. Yerushalmi, ruptura constituită de expulzarea din Spania în 1492 ar fi dat naștere unei forme de scriitură mai apropiată de istoria în sensul în care o înțelegem astăzi. "Primul stimul al emergenței unei istoriografii evreiești în secolul al XVI-lea, scrie el în Zakhor, a fost marea catastrofă care a pus capăt în mod brutal vieții publice
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Acest corpus evocă, de asemenea, elegiile și rugăciunile de penitență în formă mai tradițională. Însă, în general, noile povestiri nu se mai integrează în liturgic precum alte componente ale istoriei de suferință. Și, în afara anumitor caracteristici care le apropie de scriitura istorică propriu-zisă, ceea ce ne interesează în cazul de față este mai degrabă să știm cum au fost ele percepute și folosite de evreii înșiși. Le priveau ei oare din punctul de vedere al acelei continuități care face din poporul evreu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
un registru într-adevăr mai distanțat, mai puțin emoțional, mai ales că fusese rareori liturgizat, în contrast cu uzul care prevalase în sfera așkenază? Fapt este că, atunci când, în secolul al XIX-lea, începe să se elaboreze istoria modernă a evreilor, această scriitură nouă incorporează istoriografia sefardă produsă în secolul al XVI-lea. Traducerile acestor surse în germană le face și mai accesibile și accentuează schița istoriei de suferință și a memoriei ei, remodelând totodată conștiința istorică a evreilor contemporani. Paradoxal, totuși, în
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]