3,068 matches
-
la Ministerul de Externe se îmbracă altfel decât unul care lucrează la Institutul de Bibliografie, iar în dimineața zilei de 15 august 1964 m-am prezentat în fața ambasadorului Doron care m-a primit cu multă bunăvoință și mi-a zis: "Secretara te va conduce în biroul tău și, pentru a intra în temă, te apuci să citești dosarele noastre din arhiva Direcțiunii. Dacă ai întrebări referitoare la cele citite, vino și întreabă-mă. Și acum, la treabă!". Timp de trei zile
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
dar mulțumit de întorsătura luată de viață și de micile progrese obținute zi de zi, am primit la numai zece zile după intrarea în noua mea condiție un apel telefonic care m-a uimit prin absența oricărei referințe la obiect. Secretara Serviciului de Securitate din minister m-a întrebat dacă sunt liber să vin chiar atunci la o întrevedere cu șeful ei. În timp ce mă îndreptam spre biroul șefului Securității aflat în baraca vecină cu baraca noastră, mă întrebam care să fi
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
vizită de curtoazie, noul secretar de presă al României la Bruxelles. Era foarte cald și foarte umed, iar cerul invadat de nori negri slobozea, cu mici întreruperi, ploi torențiale care se revărsau răcoritor peste oraș și împrejurimi. La ora convenită, secretara a introdus în biroul meu un tânăr înalt și slăbănog care, transpirând și de căldură, dar și de emoție, ferecat într-un costum ceremonial parcă de împrumut și cu cămașa și cravata de rigoare, a început să se prezinte bâlbâindu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ajuns la concluzia că acum circumstanțele create sunt favorabile realizării aspirației mele de a deveni student la Universitatea din Cluj. Am luat din nou examenul de admitere și, când m-am prezentat la secretariatul facultății să mă înscriu la cursuri, secretara mi-a spus că eram îndreptățit să mă înscriu pe baza examenului din anul trecut și că, prin urmare, m-am ostenit de pomană trecând examenul a doua oară. "Dacă știam" am zis "dar n-am știut și nici măcar nu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
început de septembrie m-am întors la București pentru continuarea studiilor, iar vestea care a adus asupra-mi a doua lovitură de grație din scurta perioadă universitară mă aștepta la secretariatul facultății unde venisem să mă înscriu în anul III. Secretara s-a uitat la mine cu o privire rece și, după ce m-a identificat răsfoind timp de câteva secunde niște hârtii de pe masă, zise: "Nu pot să te înscriu, căci tu nu ești autorizat să continui studiile la facultatea noastră
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
minima expresie de eventuală compătimire s-a ciocnit de capul meu ca o lovitură strivitoare de ciocan, voalându-mi privirea invadată spontan de umezeală. Și totuși nu mi-am pierdut prezența de spirit nici nu mă gândisem să comentez comunicarea secretarei care, oricum, nu avea un cuvânt de spus în probleme de natură academică. Atunci am părăsit-o fără să-i adresez o vorbă și am ieșit pe culoar copleșit de gravitatea situației în care mă aflam din nou. Acolo am
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și încep să fiu calm. De pe stradă se aud răcnete: Vor șpagă, cu pămîntul meu. Hoții! Hoții! După un timp se reașterne liniștea. Mai avem o bătrînă care vă roagă s-o primiți. Nu este înscrisă la audiențe, îmi spune secretara. Să intre și bătrîna, spun cu un glas obosit. În sala de audiențe își face intrarea o bătrînică, impecabil îmbrăcată. Sînt Catinca Căpușă... Tresar ca atunci cînd te sperii în somn. Fiul meu, Ionuț, continuă aceasta, își bate joc de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
care necesită timp pentru a fi remediate. De asemenea, se creează posibilitatea de a invita pe altcineva, în situația în care cel invitat nu mai poate onora solicitarea. Deci le transmit că acceptați invitația pentru vineri, 29 aprilie 2005, întărește secretara răspunsul meu. Da, comunică acceptul nostru. Ajuns la reședință, o anunț și pe soție că avem o invitație de la ambasadorul cutare. Dar este Vinerea Mare, îmi aduce aminte soția. Problema apărută a necesitat tratative suplimentare și am fost asigurat că mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
intendentul, spun sec. Este plecat după costum, mi se răspunde. Să-l ducă consilierul... Mașina cealaltă nu merge, are pană. Ocupați-vă de dumnealui, este vecinul meu, spun eu mergînd cu spatele înainte. Mă uit la ceas. O oră întîrziere. Secretara mă anunță: A fost, a așteptat și a plecat. Foarte supărat. I-am spus ce și cum, dar degeaba. La cît trebuie să fiu acolo? La și jumătate. Mai sînt cinci minute. N-am costum, adică am, dar cu ceva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Frustrat, lacom de compensații târzii, incapabil să convertească morala teoretică (proclamată romanțios, cu citate, prost asimilate, din „clasici“) într-un comportament pe măsură, omul nostru alunecă, lent, spre promiscuitate. Dacă ajunge, în ceasul al doisprezecelea, la vreo demnitate lucrativă (cu secretară, mașină, indemnizație și pașaport), el vrea, în sfârșit, să profite. S-a chinuit destul, a aspirat, perdant, la purități utopice. Merită și el, în final, un pic de confort. Nu-i este ușor. Urme încăpățânate ale vechilor idealuri îl șicanează
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
terminarea facultății, o singură dată am mai avut ocazia să-l întâlnesc, la un simpozion organizat de catedra de geografie. În toamna lui ’89 am internat-o pe mama la „Spitalul Parhon”, iar acolo m-am întâlnit cu doamna Bălan, secretara facultății noastre. Venise în vizită la domnul profesor, starea generală era critică și m-a încredințat c-ar fi mult mai bine să nu-l vizitez. Cred că atunci mi-am dorit respectarea acelui cod valoric ce statuează principiile intimității
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Domente, a revenit în țară. 112.Budac Anisia, stabilită în America. 113.Budac Petru, a lui Lăică, a revenit în țară, 114.Budac Anisia, sora învățătorului Nicu Budac, stabilită în America, se căsătorește cu un localnic și are o fiică, secretară a unui senator american la Washington. 115.Budac Ioan a lui Arsinie, plecat fără pașaport, stabilit în America. 116.Hălmaghe Ion, Prună, a revenit în țară. 117.Boșcă Filip din Tinărog-Streza, a revenit în țară. 118.Stoica Aron din Streza
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
lucram, cu cele mai bune creșe și grădinițe. Doamne, parcă văd și acum lupta bieților avocați cu mine, ba mai mult, solicitând judecătoarei să mă întrebe dacă sunt avocată, am răspuns cu mândrie, nu distinsă instanță, sunt numai o modestă secretară la un birou, de le-am rupt gura la domnii avocați. M-am dus apoi cu drăguța nora mea acasă la țară, la părinții ei că duseseră copilul acolo, ne-am pupat cu toții, am rămas în cele mai frumoase
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
s-au repartizat în normă cursurile și seminariile la Metodica predării istoriei și orele de îndrumare a practicii pedagogice. "A! Foarte bine! Nici unul dintre noi nu era obligat să cedeze ceva, ci, dimpotrivă, putea să păstreze tot ceea ce avea. Perfect!". Secretara de la Rectorat a venit cu o tavă plină cu ceșcuțe cu cafele aburinde, ademenitoare. Am servit cafelele. Și noua noastră colegă ne-a dat unele informații despre dânsa. A terminat Facultatea de Istorie-Filozofie la Iași, la fără frecvență. A lucrat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
așezat câteva minute pe scaunul unde șezusem, înainte de-a mă fi invitat Ea, să stau în birou cu dânsa. Du-te la Rectorat!, m-au îndemnat colegii. Noi nu-ți putem da mai multe lămuriri. M-am prezentat la secretara șefă, Olguța Huțanu. Altădată volubilă, expansivă, zâmbind mereu și adresându-ni-se numai cu diminutivul "Puiuțule" (aceasta îi era și porecla în Institut), acum făcea fețe-fețe, se bâlbâia și abia își găsea cuvintele, ca atunci când trebuie să anunți cuiva apropiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
am plecat de-acasă cu noaptea-n cap și m-am tot plimbat pe câteva străzi lăturalnice și-am încercat să-mi ordonez gândurile la orele zece fără câteva minute am bătut la ușa secretarului cu propaganda. Mi-a deschis secretara din anticameră. Mi-a zâmbit ușor și m-a poftit în încăperea din dreapta, însoțindu-mă cu o tavă cu trei cafele. Am intrat într-o încăpere largă, spațioasă, elegantă, cu o mochetă vișinie. La biroul din mijlocul încăperii ședea Panaiotache
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
12 scaune pentru ședințele de lucru, cu activul. Panaiotache s-a uitat la mine, m-a măsurat atent, apoi s-a ridicat și mi-a indicat scaunul din dreapta, întinzându-mi mâna, politicos și privindu-mă serios, sentențios. A așteptat ca secretara să ne așeze fiecăruia în față farfurioara cu ceșcuța de cafea, apoi, după ce doamna a ieșit din birou, și-a început perorația, vezi nevoie mare, cu o întrebare, părând el însuși afectat. Ce ne facem noi, cu dumitale, tovărășele dragă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mijloc, cu o salbă de tablouri de jur-împrejur, ale unor personalități, oameni de știință, rectori, savanți, ce s-au afirmat din 1860 și până-n zilele noastre... Cu câteva minute înainte de ora fixată în program, 12, pe ușă intră mai întâi secretara Paiu, de la Serviciul de Doctorate. Are o condică mare sub braț și un pachet cu diplome, pe care le așează în capătul mesei lungi din fața noastră. După dânsa, vine o femeie de serviciu cu o tavă imensă, cu pahare înalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să-ți rup urechile, doamnă. Ești prea obraznică pentru funcția și statura pe care o ai. Am ieșit trântind ușa, fără să-i mai aștept replica. Nu sunt un laș, dar huiduma asta de femeie e ca o piază rea. Secretara Îmi spune că tovarășul director e ocupat momentan, Însă pot să-l aștept dacă am ceva urgent. Iau de bun ce-mi spune, deși n-am crezut niciodată În amabilitatea celor de pe-aici. De o jumătate de ceas așteptam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
potrivit ca să-l operăm fără să simtă pe stăpânul nostru și să-l vindecăm definitiv. Atunci o să ne vindecăm și noi de urât și mizerie și parcă presimt că nu mai e mult, ar cam fi momentul, da’ uite că secretara mă cheamă și uite-l pe Restoiu. Tocmai ți-am citit manuscrisul, Îmi spune el, iar asta are darul să mă bucure enorm. Va trebui să tai unele pasaje din textul dumitale, domnu’ Golea, care să-ți spun drept mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
picioarele lui, ca director și acționar multi milionar al celui mai puternic trust de presă din acest ținut de verdeață și răcoare. Urmând direcția imprimată de reculul restaurației, redacția Editurii Calende era alcătuită În cea mai mare parte din fostele secretare și femei de serviciu de dinainte de Revoluție, fiind condusă de o fostă corectoare șefă care-și asumase răspunderea funcției de directoare amânându-și pensionarea pe termen nelimitat. N-ar fi fost mare lucru altminteri să observ și să consimt că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
O.P.C.P. va fi constituit din minimum 15 angajați: directorul O.P.C.P., 8 experți (responsabili pentru licitații, contractări, plăti, contabilitate, administrarea contractelor și raportări financiare), un contabil-șef, un specialist în tehnică de calcul, un administrator/casier, un asistent, o secretară și un șofer. Guvernul României trebuie să suporte toate cheltuielile legate de personal. Personalul va fi angajat prin concurs, conform legii române. Asistență tehnică furnizată prin Programul PHARE va oferi sprijin pentru înființarea structurilor și operaționalizarea procedurilor necesare. Părțile implicate
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE din 16 iulie 1998 între Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Oficiului de Plati şi Contractare PHARE (O.P.C.P.). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126397_a_127726]
-
le observe și să facă a le observa și Ministru Nostru Secretar de Stat la Departamentul Justiției, Cultelor și Instructiunei Publice, este însărcinat a priveghea publicarea lor. Dat în Bucuresci, la 19 August, anul 1864. ALECSANDRU IOAN (L. S.) Ministru Secretare de Stat la Departamentul Justisiei, Cultelor și Instrucsiunii Publice. N. Cresulescu. ------------
LEGE nr. 1.051 din 19 august 1864 pentru Dreptul acordat străinilor de a cumpara imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125705_a_127034]
-
O.P.C.P. va fi constituit din minimum 15 angajați: directorul O.P.C.P., 8 experți (responsabili pentru licitații, contractări, plăti, contabilitate, administrarea contractelor și raportări financiare), un contabil-șef, un specialist în tehnică de calcul, un administrator/casier, un asistent, o secretară și un șofer. Guvernul României trebuie să suporte toate cheltuielile legate de personal. Personalul va fi angajat prin concurs, conform legii române. Asistență tehnică furnizată prin Programul PHARE va oferi sprijin pentru înființarea structurilor și operaționalizarea procedurilor necesare. Părțile implicate
HOTĂRÂRE nr. 1.011 din 9 decembrie 1999 pentru aprobarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Oficiului de Plati şi Contractare PHARE (O.P.C.P.), semnat la Bucureşti la 16 iulie 1998, şi a Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind înfiinţarea Fondului Naţional, semnat la Bruxelles la 20 octombrie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126396_a_127725]
-
Turku în finlandeză), fiica cea mai mare a unei familii de condiție medie, vorbitoare de suedeză. Tatăl meu a fost marinar, lucrând în acea perioadă pe o navă de pasageri ce naviga dinspre Åbo spre Stockholm. Mama mea lucra ca secretară într-un birou înainte de a avea o familie. Locuiam împreună cu mătușa mamei într-un apartament cu două camere, bucătărie și baie în centrul orașului Åbo. Bunicii din partea mamei muriseră deja. De la vârsta de 4 ani, mama mea a locuit cu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]