3,225 matches
-
neprevăzut. Pacienții îl căutau disperați la telefon, de la spital îl sunau întruna, și în cele din urma, exasperat, închise definitiv telefonul. Voia să fie doar ei amândoi, să se bucure de clipele acelea fermecate, să se plimbe amândoi pe sub cedrii seculari, pentru că în curând urma o nouă despărțire... Lăură învățase foarte multe cuvinte în arabă și-i făcea zeci de declarații de dragoste în limba lui fără a-i mai pomeni numele, spunându-i doar ”habibi”. Acum, în timp ce stăteau tăcuți, el
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pe cerul imaculat primele săgeți ale soarelui străpunseră perdeaua albastrului infinit. Timpul suspendat până în acel moment își relua cursul contra cronometru. Urma să nască peste exact cinci luni și jumătate deci... SFÂRȘITUL Afară se vedeau în depărtare pădurile de cedri seculari, orașul părea o oază modernă, plină de viață. Nu aveai cum să nu-ți placă. Au traversat întregul centru al orașului, privindu-se conștienți că trebuie să se despartă iarăși. Călătoreau parcă într-o zi nefasta și toate speranțele lor
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Irak, unde-i dușmanul și unde-s tranșeele? Și dușmanul, și tranșeele sunt peste tot și nicăieri. Pe cine să înfrângi și în ce direcție să ataci? Am mai spus-o: atunci când într-un război se amestecă interese uriașe, dușmănii seculare, ura religioasă de tip medieval, pretenții autonomiste (kurzii), vecinătăți periculoase (Iran, Israel), ocupație străină, kamikaze, răzbunări de natură tribală ș.a., nimeni nu poate câștiga în mod clar. Îmi pare rău că trebuie să o spun, dar până în prezent nicio țară
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
orice caz, reproșul adus Bisericii grecești că a vrut să bată palma (să se unească) cu Roma era perfect întemeiat (Florența-1439). Poate că acest conflict ar fi rămas la nivelul unor dispute canonice dacă nu s-ar fi amestecat puterea seculară. Țarul Alexei și urmașii lui, inclusiv Petru I, i-au persecutat pe cei care s-au opus reformelor lui Nikon și ale patriarhilor care i-au urmat. Persecuțiile au fost groaznice, după obiceiurile timpului, dar parcă barbarismul lor a depășit
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
dialogului interconfesional, a recunoașterii "adevărului" tuturor marilor religii, și atunci nu-și are rostul întoarcerea la mărturisiri de credință de tip medieval. Sunt suficiente problemele pe care le ridică fundamentalismul islamic ca să mai fie nevoie de o revenire la conflictul secular creștinism-iudaism. Nu mai vorbesc de consecințele politice și diplomatice ale unei asemenea reveniri. Sunt convins că nu se va ajunge acolo, s-ar putea să fie un simplu foc de paie, omenirea s-a fript de prea multe ori cu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a "adevărului" creștin. Lăsând la o parte celelalte deosebiri între catolici și ortodocși adaosul Filioque, împărtășania cu azimă sau pâine dospită, dogma Purgatoriului sau celibatul preoților -, o mare diferență între cele două Biserici a apărut odată cu apetitul Vaticanului pentru putere seculară, adică mai simplu spus pentru putere politică și crearea unui stat propriu. Biserica Romei a formulat, încă din primele secole, pretenții la dominație politică, la dreptul de a-i subordona pe toți cei care dețin o asemenea putere prinți, regi
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
două documente celebre: Donatio Constantini și Pseudo-Decretalele lui Isidor. Primul, Donația lui Constantin, este un text-testament prin care împăratul Constantin cel Mare ar fi lăsat moștenire Imperiul Roman Bisericii Romei, iar al doilea justifică centralizarea totală a puterii spirituale și seculare în mâinile Papei. Încă din timpul Renașterii, oameni de cultură remarcabili ca Marsilio Ficino au dovedit că ambele documente sunt falsuri, primul alcătuit la Roma, iar al doilea în Franța, prin secolele VII-VIII. Oricum ar fi fost, fapt este că
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Vaticanul într-o bună parte a lumii. Mai puține se cunosc despre Biserica Rusă, despre influența ei, despre relațiile ei cu statul și cu alte Biserici în decursul vremii. După modelul bizantin, Biserica Rusă a fost strâns legată de puterea seculară, s-a aflat în competiție cu aceasta, deseori a fost dominată, alteori a dominat, dar niciodată, până în secolul XX, cele două puteri nu s-au separat. Secole în șir a existat un fel de simbioză între ele. Primii care au
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Cisiordania și Gaza. Încălcăm Tora și risipim moștenirea sfântă a părintelui nostru David dacă cedăm bucăți din pământul lăsat de el unor venetici fără credință ca palestinienii ș.a.m.d.. Într-o asemenea atmosferă încărcată negativ de religii diferite, ură seculară, conflicte teritoriale, războaie neurmate de pace, atentate teroriste urmate de represalii sângeroase, interese străine divergente ș.a., este suficientă o singură scânteie pentru a compromite orice efort pacifist. Și aceste scântei, ba chiar incendii mai mari sau mai mici, nu vor
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fiului lui Ben Laden? Ne miră din cel puțin două motive. 1. Cine cunoaște cât de cât cultura musulmană, educația cu profunde rădăcini religioase pe care o primesc copiii musulmanilor, cultul sângelui și al familiei adânc înrădăcinat în tradițiile lor seculare nu poate să nu fie surprins de acest gest al lui Omar. Cred că cei mai surprinși sunt musulmanii ultraortodocși care nu sunt, neapărat, adepții lui Ben Laden, ci doar profund atașați tradițiilor și obiceiurilor moștenite de secole. Trebuie să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nu este deloc ușor să scrie o istorie a Chinei și, mai ales, a culturii chineze. Dincolo de marile dificultăți pe care le ridică limba și scrierea chineze, se află altele, și mai mari, legate de modul de viață, religia, mentalitățile seculare toate acestea foarte diferite de echivalentele lor europene și care alcătuiesc un Weltanchauung care, pentru un european, pare cel puțin bizar. Dar lumea se globalizează accelerat. Ea seamănă tot mai mult cu acel cerc infinit al cărui centru este pretutindeni
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
strice cu turcii, vechi și fideli membri ai NATO și aliați în zonă împotriva Iranului, Siriei, Rusiei și a tot ce ar putea mișca împotriva americanilor. În fața unui asemenea interes, ce mai contează niște visuri de independență fie ele și seculare ale unui popor împrăștiat în vreo cinci state și răspândit prin munți inaccesibili? Mai importantă era independența Kosovo, unde trăiesc vreo nouă sute de mii de albanezi, și nu a celor 25 de milioane de kurzi. Mulți au spus că independența
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
reprezentantul scolasticii medievale are în atenție și problemele statului, economiei, dreptului și moralei. Cea mai apreciată dintre summe este Summa Theologiae, cunoscută și sub denumirea de Summa Theologica sau, pe scurt, Summa, dialog al ideilor vehiculate de dominicani, franciscani și seculari în mediul intelectual de la Universitatea din Paris a secolului al XIII-lea. A fost scrisă cu intenția de a deveni un manual pentru începători, conținând o compilație a principalelor învățături teologice ale vremii. Cuprinde o serie de motivații pentru fiecare
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
un mic semn al inegalității, apărusem și aveam să plec atunci când aș fi dorit, lăsându-l pe acel bătrân în haine ponosite, cu țigara lui ieftină arzându-i între degete, pe drumul plin de gropi dintre frumoasele case de lemn seculare, salvate printr-un capriciu al istoriei, cu toate că locuitorii lor nu ținuseră la asta cu orice chip. Deja nu mai spuneam nimic. Ascultam doar poveștile mustind de nostalgia după dictator. Puterea trebuie să se reveleze printr-o întrupare concretă și, atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
est de circa două secole, dar care nu a devenit încă caracteristic, fapt explicabil îndeosebi prin manifestrea unor atitudini inerțiale, teoretizate și susținute pe baze ideologice ce caracterizau faza romantică a culturii europene, extaziată de producțiile culturii populare. Înmagazinînd cunoașterea seculară realizată de un grup etnic, limba populară se constituie în cea mai durabilă tradiție, nu numai în formele lingvistice, ci și în conținutul lor, încît devine deseori sursă principală, iar, uneori, unică pentru atestarea elementelor culturii minore. Prin limba populară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este funcțional, iar propunerile de a-l urma au fost violent combătute. Explicația constă în faptul că româna literară a ajuns tîrziu în situația de a face împrumuturi din latina savantă și că aici nu s-a creat o tradiție seculară a adaptărilor de tip analogic, care să întemeieze premisa unui fenomen firesc și, de aceea, adaptate analogic, împrumuturile românești din latină nu sînt nici românești, nici latine. Pe de altă parte, poate apărea și întrebarea de ce franceza, care a cunoscut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
producea disconfort. Am-bii activiști și-au putut apoi legitima privilegiile prin "dragos-tea de patrie", adică printr-o intensă demagogie patriotardă, a cărei tradiție este veche la români, căci tipul Cațavencu nu a fost inventat după 1947, ci avea o continuitate seculară. Faptul că, după 1950, prin tendința de a realiza un proletariat căruia să i se poată atribui revoluția proletară, s-a trecut la industrializare și la un ritm ridicat de urbanizare, a împiedicat totuși acapararea deplină a învățămîntului românesc de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atare, primele generații de alfabetizați au produs un mare număr de critici care se considerau reprezentanți ai culturii de erudiție și intelectuali veritabili. În acest caz, urmînd linia renumitei sfătoșenii a românului pe care ei au unit-o cu antrenamentul secular al mîinii (în folosirea bîtei), afirmarea a putut continua în forma unei nestăpînite grafomanii, generatoare de tomuri nenumărate (și, uneori, gigantice), în care sînt reproduse sute de pagini din lucrările scriitorilor, sînt date multe fotografii și sînt făcute comentarii interminabile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
perfecționarea rațională și morală a omului, iar învățămîntul este caracterizat tocmai prin cultivarea acestor valori clasice, încît experiențele moderniste nu sînt promovate în școala generală. În plus, într-o societate cu instituții stabile și cu o civilizație ce are continuitate seculară, există un comportament social și moral prin raportarea la repere sigure. Altfel se prezintă situația în spațiul românesc, în care nu există o tradiție a educației în spiritul valorilor clasice, a civilizației de tip european și a legalității, și, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
va fi conservată ca și tradițiile existente de civilizație montană și socio-economică caracteristică regiunii, iar drumul de car va rămâne ca o mărturie istorică, în timp ce transporturile se vor efectua pe căi mai moderne, mai rapide, mai comode. De această utilitate seculară se leagă și numele localității, care probabil a avut cândva doar unele locuri de popas, chiar o mică cetățuie și un număr limitat de locuitori, capabili să dea asistență călătorilor, cărăușilor, sau în vreme de restriște armatelor ce se îndreptau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
locuitorii Drumului Carului ca și ai celorlalte sate din interiorul potcoavei, formate de Piatra Craiului-Cheile Zănoagei și Prăpăstii-Măguricea, apoi poarta Branului și râul Turcu ca să se completeze spre est-sud cu versantele nord-vestice ale Bucegilor, sunt poate descendenți veritabili ai autohtonilor seculari dacă nu milenari. Străinii, în general, au evitat să se stabilizeze în regiuni sărace din punct de vedere economic, cu pământuri slab roditoare și cu vicisitudini naturale descurajante. Academicianul Sextil Pușcariu, ai cărui ascendenți erau brăneni, el însuși rămânând toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de casa noastră. Deși copil, începusem să înțeleg ceea ce se întâmpla în viața noastră. La nici 3 ani eram martorul durerii, deznădejdii ce cuprinsese familia la vestea tristă a pierderii primului locuitor al satului care reușise să depășească condiția socială seculară a localității, aspirând spre vârfurile nivelului intelectual, unchiul Aronică. La 6 ani, realizam tragedia războiului, când în ziua de paște, zeci de avioane bombardau zona din apropierea Zărneștilor, unde era mascat un important obiectiv militar, o uzină de armament. In aceea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
această nouă pauperizare a majorității populației țării. Drumul Carului, așezat pe un sol de categoria a V-a de fertilitate, nu a cunoscut tragediile colectivizării, întrucât nu se putea găsi nici un argument fezabil care să justifice comasarea terenurilor, proprietate particulară seculară, pentru a se face, chipurile, o agricultură mecanizată. În zona noastră s-a cunoscut numai forma de "întovărășire" a comunizării economiei agricole, dar i s-a aplicat matrița socială, ca întregii țări, de împărțire a locuitorilor în: țărani săraci, mijlocași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
bună, în vârsta fragedă, este poate una dintre împrejurările cele mai hotărâtoare ale vieții unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei împrejurări decât unei cărți căzute la vreme bună în mâinile unui copil, tot așa precum multor stejari seculari se datorește întâmplătoarei căderi a unei ghinde pe pământ prielnic.” I. L. Caragiale 767. „Vă mai aduceți aminte de cea dintâi carte pe care ați citit-o? Pentru iubitorul de literatură cea dintâi carte citită odinioară în copilărie se așează în
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el sufletul poetului. Iar șeful de gară, adăugă încet, pentru el însuși: "Și să uiți, Doamne, că poetul durerii noastre seculare a fost șeful guvernului Goga-Cuza, care a suprimat presa democrată
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]