168,373 matches
-
de artă plastică de la televiziune, si cum frecventam ambasadele, un anumit "inginer Dumitru" - "fost coleg de liceu" (sic!) - a ținut morțiș să mă "cunoască" și s-a ținut de capul meu luni de zile pentru a mă coopta printre informatorii Securității. Cînd am înțeles cum stau lucrurile, după ce am epuizat toate trucurile pentru a mă eschiva, nu mai aveam de ales. În asemenea cazuri nu ai decît trei alternative: ori accepți jocul, ori te sinucizi, ori fugi. Cum nu aveam nici o
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Piacenza și Ferrara). - Cu oficialitățile românești ați mai avut în vreun fel relații? - Reacția autorităților din țară, după fugă în Occident, era previzibilă. Cînd fiul nostru cel mare, Camil (botezat cu numele tatălui meu), născut în Italia, avea trei ani, securitatea mi-a trimis un mesaj precis: dacă nu încetam atacurile contra Bucureștiului în presa occidentală, îl răpeau pe băiat, obligîndu-mă să mă întorc în țară. Evident, am întețit atacurile, aceasta fiind singura tactică eficace. De atunci, "brațul lung al revoluției
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
Ceaușescu, condamnat penal și închis la Doftana pentru a-și fi înjunghiat patronul, pe cînd era ucenic cizmar. Nicăieri în lume, un om politic acuzat de crimă nu poate rămîne președinte al Republicii. Afirmația, cum era natural, a declanșat furia Securității. - Cum ați trăit, aici în Italia, Revoluția din țară? - Revoluția am trăit-o, ca toți românii din țară și din exil, încleștați zi și noapte de Europa Liberă. În după-amiaza zilei de 22 decembrie, mă aflam la Milano, în Piazza
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
îndoială devotamentul față de o credință, poetei îi displac compromisurile, jumătățile de măsură, aranjamentele. Degeaba asud, aducînd argumente, depoziția în apărarea verticalității în agora e întîmpinată cu scepticism. La ordinea zilei nu e doar sforțarea de a obține dosarele de la fosta Securitate, dar și cea de a elimina falsele interpretări puse în circulație odată cu demararea insurgentei din decembrie 1989. Cu privire la enigmaticul sobor de taină care a facilitat prăbușirea lui Ceaușescu, la invazia de teroriști - stafii, la țipatul poruncitor care i-a scos
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
descleșta în artă, se vorbea de liberalizare, termen întotdeauna respins de Autoritate. Pe drept cuvânt de altminteri, căci era nefondat, cum a dovedit-o eșecul introducerii unui comunism cu fata umană. Oficiul de legătură între diriguitori și mase revenea organelor Securității, a cărei principala sarcină, după seriile de "purje" rămăsese aceea că, în toate circumstanțele, conducătorii să fie perfect informați, mult mai amplu decât populația și mereu înaintea ei. Prin învățământ și prin mass-media, fiecărei categorii socio-profesionale îi era rezervat un
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
nu dispun de fonduri pentru echipamente. SE VOTEAZĂ în parlament legi importante și necesare, pe alese, cu grijulia evitare a altora. Bunăoară, două guverne democratice n-au putut, în doi ani de guvernare, trece prin parlament o lege a dosarelor Securității - dar poate că nici n-au vrut! O demisie morală cu consecințe la vedere, de altfel. Marile centrale sindicale au început să-și pună întrebarea dacă n-ar fi cazul și momentul să preia conducerea politică a statului, că unele
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
anul 1999. Mai întâi, primirea lui Teoctist Arăpașu ca membru de onoare al Academiei Române, iar mai apoi respingerea de către comisia mixtă "de specialitate" a Parlamentului a candidaturii lui Horia-Roman Patapievici pentru un loc în Colegiul Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității. Să le analizăm pe rând. Va să zică, Teoctist academist! Și încă "de onoare"! După zece ani în care am învățat să nu mă surprindă nimic, mărturisesc spășit că inițiativa "nemuritorilor" m-a uluit! Nu mi-aș fi imaginat că instituția care
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
există destule forțe care visează la îngemănarea sutanei cu sabia. Iată, unele dintre ele stau tolănite în fotoliile academice! Cel mai simplu lucru care se poate spune despre eliminarea lui H.-R. Patapievici din Colegiul Consiliului Național pentru Studiul Arhivelor Securității (oribilă denumire, între noi fie vorba!) este că asistăm la un act pe cât de cinic, pe atât de grețos. El îi descalifică pentru eternitate pe cei treisprezece parlamentari români care, în decembrie 1999, au considerat că strălucitul eseist și filozof
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
a împânzit coridoarele Casei Poporului cu faimoasa "frază rituală" din "Politice", pentru a-l mai trage o dată pe roată pe cel care-a avut proasta inspirație de a nu înălța scabroase ode cuplului Ceaușescu, de a nu fi turnat la securitate și de a pretinde, de zece ani încoace, un strop de moralitate lumii în care trăim. Nu e întâmplător nici că patrioți (dovediți și ultradovediți de faptele lor mărețe, nu-i așa?!) de calibrul Negoiță, Cazimir Ionescu, Ninosu, Tărăcilă și
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
nu-i așa?!) de calibrul Negoiță, Cazimir Ionescu, Ninosu, Tărăcilă și alte personaje angelice au putut răsufla ușurați: votul lor contra e cea mai bună prefigurare a prafului și pulberii ce se va alege de Legea accesului la dosarele de securitate. Nu numai ei, dar și cohorta turnătorilor fără număr aciuiți prin funcții înalte "de partid și de stat" pot jubila: cel mai inflexibil dintre adversarii totalitarismului securist, cel mai necruțător dușman al incompetenței drapate în falduri de dosar secret a
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
să dăm față cu studenții, cu colegii noștri profesori sau doctori, cănd cederistii declama sforăitor susținerea prioritară a "educației, sănătății și culturii", iar domeniile cele mai batjocorite sunt tocmai acestea? Cum să explicăm omului de pe strada că angajamentele privind deconspirarea securității că organ represiv, a turnătorilor și asasinilor din decembrie �89 se împotmolesc în chițibușuri politicianisto-avocătesti? Ca o recunoaștem sau nu, am fost cu toții, pătură intelectuală din România (chiar și când îi criticam, fiindcă era o "critică din interior"!), giranții nefastei
Trepãduscheala by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17440_a_18765]
-
guvernată de facțiuni, mai bune sau mai prost vorbitoare de engleză și rusă, ale partidului comunist, își găsește perfectă ilustrare. Ea se vede și în poziția față de asasinii din decebrie 1989, și în cea față de legea accesului la dosarele de securitate, maltratata până la nivelul la care de vină nu sunt turnătorii, ci turnații!, și în ritmul de melc al privatizării, si in întărirea permanentă a sistemului represiv, si in marginalizarea intelectualilor, si in disprețul arătat educației, sănătății - adica însuși viitorului țării
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
toți ai leagă formidabilul curaj de a se fi opus fățiș regimului de acasa; an plus fiecare poartă cu sine o poveste stranie. Pe voluptoasa Vera o cunoaște toată lumea pentru că și-a tăiat venele de trei ori an fața sediului Securității din Timișoara; obsesia ei este epilatul continuu, ceară bruna, "radicală" e singura avere pe care a luat-o cu sine. Croatul Radovan Baleu visează și obiectele din visele sale se ăntrupează an cameră: carnații Debrecinen, ceapă, Șlibovița sunt nelipsite, dar
Cealaltă Arkadia by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17464_a_18789]
-
Cartea Românească, Cleopatra Stănescu, o femeie în vârstă, care duce în prezent o viață retrasă. Mariana Sipos a explorat și arhiva SRI, unde a găsit note și însemnări referitoare la Marin Preda, altele decât cele incluse în Cartea albă a Securității. De asemenea, a extras din presa tot ceea ce ar putea completă, într-un fel sau altul, dosarul morții lui Marin Preda. A rezultat un corpus de texte și fotografii de mare interes pentru istoria literară. Singurul fapt regretabil este că
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
într-o manieră conspirativa de către reprezentanții autorităților, care n-au permis nici fratelui și nici secretarei lui Marin Preda să fie de față la inventariere. În plus, dintr-un document strict secret preluat de Mariana Sipos din Cartea albă a Securității reiese clar că Securitatea organiza de multă vreme vizite nocturne la sediul Editurii Cartea Românească, în căutarea unor manuscrise deținute de Marin Preda. În aceste condiții, este mai mult decat probabil că, în momentul de față, cel putin o parte
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
de către reprezentanții autorităților, care n-au permis nici fratelui și nici secretarei lui Marin Preda să fie de față la inventariere. În plus, dintr-un document strict secret preluat de Mariana Sipos din Cartea albă a Securității reiese clar că Securitatea organiza de multă vreme vizite nocturne la sediul Editurii Cartea Românească, în căutarea unor manuscrise deținute de Marin Preda. În aceste condiții, este mai mult decat probabil că, în momentul de față, cel putin o parte dintre scrierile inedite rămase
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
În articolul respectiv, pe care Mariana Sipos, de altfel, îl citează, în altă parte a cărții, eu susținusem cu totul altceva și anume că Marin Preda, prin succesul pe care îl avea la public, îi "punea în alertă pe lucrătorii Securității". (Cititorii care vor să se edifice pot consulta nr. 25 /1998 al revistei noastre.) Altă "greșeală" am săvârșit eu și anume, în analiza operei, am detectat zonele - de altfel, de mică întindere - infestate de realismul-socialist. Imitându-l pe Eugen Simion
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
a lui Marin Preda din mâinile "celor trei-patru" critici care, desi îl admiră pe scriitor, îndrăznesc să vadă și concesiile făcute de el ideologiei oficiale. Mariana Sipos, Dosarul "Marin Preda" (viață și moartea unui scriitor în procese-verbale, declarații, arhive ale Securității, mărturii și foto-documente), Timișoara, Ed. Amarcord, 1999. 200 pag.
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
cineva să ne dea pe tavă toate acestea. Logică simplă a românului post-ceausist e implacabila: de ce-a mai trebuit să moară nea Nicu, daca Europa ne ține la porțile ei? De ce-a trebuit să strigam "Jos comunismul! Jos securitatea!", dacă acum trebuie să ne descurcăm singuri? Adică, tot noi să facem reforma? Păi, nu era mai bine înainte, cănd Iubitul Conducător făcea totul, iar noi jucăm table la umbră strungului? Aceasta este, cred, principala lecție pe care în zece
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
ne ocolește din cu totul alte motive decât cele invocate de prim-vice-solistul pedeserist. De ce să vedem râul doar la alții și să nu-l vedem la noi? De ce să excludem posibilitatea ca stăpânii conductei să fi făcut niscaiva investigații privind securitatea prețioasei mărfi? Și atunci, ce ar fi văzut? Ceea ce vede orice om la telejurnale: cum sute și mii de români piratează, ca-n evul mediu, fără milă, conductele petroliere din țară și cum și-au transformat faimoasele "Dacii" în petroliere
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]
-
infernala a complotiștilor, ba judecătorii, ba polițiștii, ba armata, ba politicienii? A avut domnia sa inspirația de a ieși pe posturile de televiziune și să spună limpede (și nu abuzând de modelul "unele persoane") cine se opune adoptării legii dosarelor de securitate? Nimic din toate acestea. În schimb, cu o nonșalanta vinovată, da vina ba pe presă, ba pe străinătate (chiar așa: pe străinătate!) pentru că lucrurile merg atât de prost în România. La alegerile următoare, există toate șansele că mașinăria distructiva a
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
Memorii contemporane. "E imposibil de întrevăzut deocamdată - explică Ion Vartic în prefață să - cum ar trebui sau cum ar fi trebuit să arate Colecția de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane în întregul ei, mai ales atâta vreme cât manuscrisele îngropate în arhivele Securității nu vor fi scoase integral la suprafață și redate istoriei literare. După Geo Șerban, Colecția ar fi trebuit să aibă tot douăzeci și patru de părți, ca și Cronică de familie..." Conform unei schițe de sumar scrise de mână și aflate în
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
nu lipsește. În momentul în care află că la Fabrica de Plase și Unelte de Pescuit s-a descoperit, îngropat în pământ, un uriaș clopot de bronz cu proprietăți magice și, sub el, cadavrul unui muncitor, putrezit numai pe jumătate, Securitatea îl trimite urgent la fața locului pe locotenentul Achim Savicevici, pentru a face o anchetă. Acesta, insensibil la miracole, procedează exact că atunci când anchetează cazuri prozaice, adunând declarații și deschizând un dosar, pe care desenează grav câteva semne de întrebare
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
comportă ca și când s-ar fi născut cu haină militară și ar fi trăit doar în cazărmi. Comploturi meschine, aranjamente dubioase și fățărnicie cât încape - cam la atât se reduce contribuția celor care reprezentau simbolul schimbării în România. Legea dosarelor de securitate, care ar fi putut constitui un pas esențial în asanarea societății românești, reprezintă, după ce a fost morfolita între dinți de parlamentarii de toate culorile, documentul prostituării morale definitive a acesteia. Vrem să ne alăturăm Uniunii Europene, dar nu dorim nici
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
toate culorile, documentul prostituării morale definitive a acesteia. Vrem să ne alăturăm Uniunii Europene, dar nu dorim nici în ruptul capului să facem ceea ce au făcut nemții, motorul acestei instituții a bunăstării. Cartea lui Timothy Garton Ash, "Dosarul meu de securitate", recent tradusă la Humanitas, o palpitanta descriere a funcționării mecanismului represiunii politienesti-ideologice din fosta Germanie de Est, va trece, firește, neobservată într-o lume în care nesimțirea lui Iliescu și Nastase, aberațiile lui Vadim și Păunescu, orăcăielile de mahala ale
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]