5,139 matches
-
folositor să avem în atenție cum anume se aplică aceste două interpretări la fiecare nivel al cunoașterii. Fiecare din cele două mari niveluri ale cunoașterii, cel pre-cognitiv și cel cognitiv, necesită un tip diferit de interpretare: nivelul precognitiv, adică cel senzorial și intelectiv, care se întinde de la speciile sensibile până la speciile inteligibile inclusiv, cere o interpretare realistă bazată pe identitatea formală, deoarece este implicat în procesul dobândirii datelor despre obiectul extern de cunoscut, pe când nivelul cognitiv intelectiv, care are o arhitectură
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
văzut, interpretarea reprezentationalista. Dar de ce anume necesită aceste două niveluri ale cunoașterii interpretări diferite? Poate că o astfel de lectură hibrida a teoriei cunoașterii ar avea mai mult sens pentru un cititor contemporan dacă aș putea identifica, la nivelul pre-cognitiv senzorial, o entitate cognitivă intermediară care să joace același rol pe care conceptul îl joacă la nivelul cunoașterii intelective. Deși o astfel de entitate ar sugera o structură arhitectonica armo nioasa a procesului de cunoaștere, așa cum am văzut deja în subcapitolul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
conceptul îl joacă la nivelul cunoașterii intelective. Deși o astfel de entitate ar sugera o structură arhitectonica armo nioasa a procesului de cunoaștere, așa cum am văzut deja în subcapitolul ÎI.2., ea este de negăsit. O simetrie perfectă între nivelul senzorial și cel intelectiv este imposibilă, deoa rece obiectele propriu-zise ale fiecărui nivel în parte diferă: obiectele nivelului senzorial sunt obiectele particulare care exisă ca atare în lumea reală, încât nu este necesară formarea unei reprezentări interne pentru a le percepe
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nioasa a procesului de cunoaștere, așa cum am văzut deja în subcapitolul ÎI.2., ea este de negăsit. O simetrie perfectă între nivelul senzorial și cel intelectiv este imposibilă, deoa rece obiectele propriu-zise ale fiecărui nivel în parte diferă: obiectele nivelului senzorial sunt obiectele particulare care exisă ca atare în lumea reală, încât nu este necesară formarea unei reprezentări interne pentru a le percepe și pentru a avea acces la ele, pe când, în cazul nivelului intelectiv, deoarece universaliile nu există ca atare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
particulare din care le extragem. Un alt argument ce poate fi invocat în favoarea acestei interpretări hibride poate fi dedus din însăși structura dublă a procesului de cunoaștere: mai întâi faptul că există două niveluri ale cunoașterii, cel intelectiv și cel senzorial, fiecare din ele cu obiectele lor proprii a particulare materiale și univer sale imateriale a, si, mai apoi, faptul că avem de-a face, din nou, cu două niveluri în cadrul nivelului intelectiv al cunoașterii a unul pre-conceptual, care pregătește materia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul sfenopalatin (care eliberează acetilcolină și VIP) și neuroni senzoriali din ganglionii trigeminali (care eliberează peptide vasodilatatoare: SP, CGRP, VIP). Lichidul cefalorahidian are o compoziție similară cu lichidul extracelular cerebral și este format jumătate în plexurile coroide, jumătate periventricular și perivascular, fiind absorbit prin vilii arachnoidieni în sinusurile venoase cerebrale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
ETIMOLOGIA GLOBALĂ Percepând limbile din cele patru zări și de pe toată scara istoriei ca expresii zonale ale comunicării sociale, gândirea realistă identifică începuturile limbajului în capacitatea antropoidelor de a reacționa vocal, inclusiv onomatopeic, prin segmente sonore diferite, la feluritele contacte senzoriale cu mediul. Aceste reacții vocale au creat pentru homo sapiens mijlocul sonor de memorare a unei stări fizice care a lăsat o urmă în psihicul său. Stocat în memorie împreună cu starea psihică ce l-a generat, segmentul sonor devine unitate
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
memoria individuală și colectivă. Pierderea suportului de cauzalitate între segmentul sonor devenit cuvânt și senzația devenită sens a însemnat distanțarea omului de natura imediată. Cuvântul memorat ca unitate acusticosemantică transformă natura în obiect al imaginației și al gândirii în lipsa perceperii senzoriale a acesteia. Astfel, prin cuvânt, omul devine stăpân al naturii, cu posibilități nelimitate de cunoaștere și autocunoaștere. Totodată, desprins de natura care l-a creat și devenit semn obiectiv al unui sens, segmentul sonor și componentele sale acustice devin sistem
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de limbaj și de limbă. Acest a deveni trebuie înțeles mai întâi în sensul că natura nu oferă omului cuvinte: omul primitiv nu a luat cuvântul gata făcut din natură și nici nu l-a produs spontan sub impulsul stimulilor senzoriali. Formarea cuvântului presupune un îndelungat proces psihic, individual și colectiv, proces în care producerea și reproducerea cuvântului a avut rolul hotărâtor. În al doilea rând, conturarea psihică a cuvântului ca element de limbă și capacitatea mintală de a recrea cuvântul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
naturală, viața omenească (sufletească, spirituală, sentimentală); viața economică, viața socială, organizarea socială etc. (p. 11-86). Planul metafizic, care pentru Scraba este primordial, nu este negat de cunoașterea realistă, care îl consideră însă, la orice nivel de abstractizare, derivat din cunoașterea senzorială. Când expresia interjecțională, cauzată de contactul cu realitatea, a fost reprodusă din memorie pentru a relata o stare fizică anterioară, atunci maimuțele antropomorfe au făcut primul pas spre homo sapiens ca produs al evoluției speciilor, atunci senzația/interjecția a devenit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de necontestat, au dat avânt cercetărilor practice, prin materializarea fenomenelor sufletești, oprind însă în loc cercetările metafizice” (p. 92). Situat teoretic atât deasupra metafizicii idealiste, care nu se debarasează total de materie, cât și deasupra materialismului, care derivă abstractizările din cunoașterea senzorială, Scraba afirmă răspicat: „Pentru mine o teorie materialistă rămâne cu totul exclusă” (p. 8). Dacă însă zona noțiunilor ar fi preexistentă și demiurgică, cum credea filozoful român - o spunea și filozoful german Hans Hartmann, criticul contemporan al lui Scraba - , ar
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
De ai fi chiar demon, tu ești sântă prin iubire, Și ador pe acest demon cu ochi mari, cu părul blond” (1870). Întreaga istorie a omului, în măsura în care ea înseamnă progres, este o sporire a cunoașterii prin cuvânt, care sublimează cunoașterea senzorială, făcând din demon o sfântă, „dintr un chiot simfonie”, „din ochirile murdare, ochiu-aurorei matinal”. La fel a fost primită și nuvela Sărmanul Dionis, pe care E. a citit-o la ședința „Junimii” din 1 septembrie 1872. Slavici o cunoștea încă
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
întruniri. Gruber descoperise în el "cel mai complect, cel mai complicat subiect de audiție colorată, citat în studiile cunoscute până atunci, și probabil și până astăzi" (Gorovei, 1930, p. 99). Gruber a descoperit la Beldiceanu un veritabil complex de asociații senzoriale, nu numai audiție colorată; astfel, la fiecare literă, simțea un gust deosebit, un pipăit, o temperatură, o rezistență și o motilitate deosebite, având în același timp gustație, olfacție, tactilitate, temperatură, rezistență și motilitate colorată. "Și Beldiceanu s'a supus unor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de "grapheme-culori" și reprezintă 64% din totalul formelor de manifestare; în cadrul acestuia, literele alfabetului sau numerele pot fi percepute colorat. În sinopsie, frecvențele undelor electromagnetice ale culorii sunt transpuse pe plan psihofiziologic în senzații optice și sonore. Constatarea acestei interferențe senzoriale a generat încercări de aplicație practică pentru beneficiul deficenților senzorial. Astfel, s-au inventat tehnici de "citire" a tablourilor cu ajutorul sunetelor. Deficienții auditiv beneficiază de "audiții" de lucrări muzicale prin intermediul culorilor, după modelul armoniilor muzicale (Șchiopu, 1997, p. 643). Fenomenul
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
în cadrul acestuia, literele alfabetului sau numerele pot fi percepute colorat. În sinopsie, frecvențele undelor electromagnetice ale culorii sunt transpuse pe plan psihofiziologic în senzații optice și sonore. Constatarea acestei interferențe senzoriale a generat încercări de aplicație practică pentru beneficiul deficenților senzorial. Astfel, s-au inventat tehnici de "citire" a tablourilor cu ajutorul sunetelor. Deficienții auditiv beneficiază de "audiții" de lucrări muzicale prin intermediul culorilor, după modelul armoniilor muzicale (Șchiopu, 1997, p. 643). Fenomenul de sinestezie este considerat normal, de mare diversitate și transcultural
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de lucrări muzicale prin intermediul culorilor, după modelul armoniilor muzicale (Șchiopu, 1997, p. 643). Fenomenul de sinestezie este considerat normal, de mare diversitate și transcultural, manifestându-se la culturi din toate ariile mapamondului. Individul care manifestă o anumită formă de asociere senzorială este numit sinestet. În privința gradului de răspândire a sinesteziei în rândul persoanelor, statisticile indică o mare variabilitate procentuală, justificată prin dificultătea de a cuantifica cu suficientă precizie numărul persoanelor veritabil sinestezice într-o populație dată, această noțiune fiind subiectivă și
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
tendințele antiraționaliste New Age, înainte de a deveni obiect de cercetare științifică în cadrul revoluției cognitiviste. Günter Claus, pentru care sinestezia este "noțiune colectivă pentru existența calităților intermodale și de complexitate diferită a conținuturilor percepției (ca produs al influenței reciproce a sistemelor senzoriale), consideră că aceasta nu există pentru toate sistemele senzoriale care participă la interacțiunea dintre senzații și baza de receptori, deși pot fi observate la aproape toate domeniile senzoriale" (Claus, 1976, p. 521). Cercetările au fost realizate până acum predominant din
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cercetare științifică în cadrul revoluției cognitiviste. Günter Claus, pentru care sinestezia este "noțiune colectivă pentru existența calităților intermodale și de complexitate diferită a conținuturilor percepției (ca produs al influenței reciproce a sistemelor senzoriale), consideră că aceasta nu există pentru toate sistemele senzoriale care participă la interacțiunea dintre senzații și baza de receptori, deși pot fi observate la aproape toate domeniile senzoriale" (Claus, 1976, p. 521). Cercetările au fost realizate până acum predominant din trei puncte de vedere: 1. Transformări de undă pentru
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
complexitate diferită a conținuturilor percepției (ca produs al influenței reciproce a sistemelor senzoriale), consideră că aceasta nu există pentru toate sistemele senzoriale care participă la interacțiunea dintre senzații și baza de receptori, deși pot fi observate la aproape toate domeniile senzoriale" (Claus, 1976, p. 521). Cercetările au fost realizate până acum predominant din trei puncte de vedere: 1. Transformări de undă pentru o modalitate senzorială prin excitarea alteia. În numeroase cercetări ale psihologilor ruși și sovietici a fost evidențiată influența asupra
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
la interacțiunea dintre senzații și baza de receptori, deși pot fi observate la aproape toate domeniile senzoriale" (Claus, 1976, p. 521). Cercetările au fost realizate până acum predominant din trei puncte de vedere: 1. Transformări de undă pentru o modalitate senzorială prin excitarea alteia. În numeroase cercetări ale psihologilor ruși și sovietici a fost evidențiată influența asupra undelor optice a excitațiilor acustice, olfactive, gustative. Astfel, excitațiile acustice tari ridică undele optice. 2. Influențarea reciprocă a calităților perceptive heteromodale; efectele de influențare
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
formatio reticularis, structură nervoasă a trunchiului cerebral care intervine în reglarea marilor funcții vitale (ciclurile veghe-somn, controlul activităților motrice reflexe (mersul și tonusul postural) și în funcțiile cognitive, cum este atenția; * momentul istoric de dezvoltare al reliefării și diferențierii organelor senzoriale în cursul filoși ontogenezei; * posibilitatea nașterii spontane de reflexe condiționate ale modalităților diferitelor simțuri; b. persoanele cu activități artistice au înclinații într-un procent mai mare spre trăiri sinestezice decât persoanele care nu au astfel de preocupări; c. frecvența întâlnirii
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
intensității excitației și a diferitelor medicamente asupra duratei reacțiilor, apoi de realizat diferența în cazul în care atenția subiectului era concentrată asupra mișcărilor de executat sau asupra senzației care trebuia să se producă, de unde distincția reacțiilor motrice și a reacțiilor senzoriale; s-a studiat durata actelor psihice mai complicate, precum timpul de alegere, de recunoaștere, de asociere. Rezultatele în această ultimă direcție de cercetare sunt mai reduse ca număr. Progresul științific în această privință însemna tragerea de concluzii asupra naturii acestor
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
mai reduse ca număr. Progresul științific în această privință însemna tragerea de concluzii asupra naturii acestor acte și asupra ordinii lor de complexitate, posibile prin elaborarea unor ipoteze care să fie admise sau respinse (Henri, 1893, p. 612). În domeniul senzorial, un număr considerabil de lucrări a fost efectuat asupra senzațiilor vizuale (contrastele și efectelor lor, cecitatea culorilor, perceptibilitatea indirectă a culorilor) și auditive (memoria, înălțimea sunetelor, percepția intervalelor sunetelor). Un număr de patru lucrări au fost realizate având ca temă
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
fost: * Alexander Bain, sponsor al primului congres; * James M. Baldwin, fondatorul laboratoarelor de psihologie de la universitățile din Toronto, în 1889; * Hippolyte Bernheim, fizician expert în hipnotism, * Hermann Ebbinghaus, pionierul psihologiei experimentale; * David Ferrier, neurofiziolog britanic care a întocmit harta regiunilor senzoriale ale cortexului animalelor; * Joseph Rémi Léopold Delboeuf, psiholog care era interest de psihofizica vizuală și fondator al laboratorului de psihologie al universității din Liège; * Eduard Hitzig, psihiatru german care a demonstrat excitabilitata electrică a creierului, în anul 1870; * Jules Liegeois
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]